Medicina muncii – risc

profesional, supravegherea
sănătății muncitorilor
Elena-Ana Păuncu
 Medicină preventivă

Ramură a medicinei care se ocupă cu prevenirea bolilor; profilaxie.

 Definiția MM
• promovarea și menținerea celui mai înalt grad de bunăstare fizică, mentală și socială
a lucrătorilor în toate ocupațiile;
• prevenirea, în rândul lucrătorilor, a afectării sănătății cauzate de condițiile lor de
muncă;
• protecția lucrătorilor la locul de muncă împotriva riscurilor reprezentate de factorii
nocivi pentru sănătate;
• amplasarea și menținerea lucrătorilor într-un mediu ocupațional adaptat
capacităților lor fiziologice și psihologice; și, pe scurt,
• adaptarea muncii la om și a fiecărui om la slujba sa.

(ILO and WHO in 1950, updated as follows by the ILO/WHO Joint Committee on Occupational Health in
1995)
 Medicina muncii

• Medicină preventivă
• Medicină curativă
 Definiție - boala profesională (BP)

• O boală cauzată de muncă.

• Aceasta înseamnă că boala este cauzată de factori fizici, chimici, biologici,
ergonomici sau psihosociali la locul de muncă.
• Bolile profesionale clasice sunt caracterizate printr-o relație clară, adesea
practic mono-cauzală cu o expunere specifică.

(Frank van Dijk, Inge Varekamp, Katja Radon, Manuel Parra,

Glossary for Basic Occupational Safety and Health, 2011)
 BP

• În Protocolul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) din 2002 la

Convenția de securitate și sănătate în muncă, 1981 (nr. 155), termenul
„boală profesională” reprezintă orice boală contractată ca urmare a
expunerii la factorii de risc care decurg din muncă (Articolul 1 litera (b))
• Lista OIM pentru bolile profesionale și criteriile pentru încorporarea bolilor
în această listă au fost revizuite în 2010.

(ILO, List of Occupational Diseases (revised 2010), Identification and recognition of occupational
diseases: Criteria for incorporating diseases in the ILO list of occupational diseases, Occupational Safety
and Health Series, No. 74, INTERNATIONAL LABOUR OFFICE GENEVA, 2010)
 Elemente – cheie în BP

Există două elemente principale, obligatorii, în definirea unei boli profesionale, care
sunt comune în diferite țări:
• relația de cauzalitate între expunerea într-un mediu de lucru specific sau activitatea
profesională și o boală specifică se stabilește pe baza: datelor clinice și / sau
paraclinice, analiza postului, identificarea și evaluarea factorilor de risc profesional,
recunoașterea rolului altor factori de risc ;
• faptul că boala apare în grupul de persoane expuse cu o frecvență mai mare decât
morbiditatea medie a restului populației sau în alte populații de lucrători.
(ILO, List of Occupational Diseases (revised 2010), Identification and recognition of occupational
diseases: Criteria for incorporating diseases in the ILO list of occupational diseases, Occupational
Safety and Health Series, No. 74, INTERNATIONAL LABOUR OFFICE GENEVA, 2010)
 Definiție - boala legată de profesiune

• O boală pentru care munca sau condițiile de muncă constituie factorul cauzal principal
sau

• O boală pentru care factorul ocupațional poate fi unul dintre mai mulți agenți cauzali
sau

• O boală pentru care factorul ocupațional poate declanșa sau agrava o boală deja existent
sau

• O boală pentru care riscul poate fi crescut în funcție de stilul de viață sau de muncă
determinat.

(Rantanen 2007, adaptat / Frank van Dijk, Inge Varekamp, Katja Radon, Manuel Parra, Glossary for Basic
Occupational Safety and Health, 2011)
 Boala legată de profesiune / muncă
• Toate bolile care pot fi cauzate, agravate sau cauzate în comun de condițiile
de muncă sunt considerate boli legate de muncă.
• Acest termen poate fi adecvat pentru a descrie nu numai bolile profesionale
recunoscute, ci și alte suferințe.
• Mediul de lucru și performanța muncii contribuie în mod semnificativ la fel
ca unul dintre mai mulții factori cauzali pentru alte tulburări
(Comitetul comun OIM / OMS pentru sănătatea ocupațională, 1989) .
European Commission 2000, European Occupational Diseases Statistics (EODS) Phase 1 Methodology, Population
and social conditions 3/2000/E/n°19
Report on the current situation in relation to occupational diseases' systems in EU Member States and EFTA/EEA
countries, in particular relative to Commission Recommendation 2003/670/EC concerning the European Schedule
of Occupational Diseases and gathering of data on relevant related aspects, March 2013
 Raportări – liste de BP

• Boli profesionale raportabile: sunt BP care compun listele naționale, decise

prin legile naționale.
• Acestea sunt acceptate prin prevederi administrative pentru compensare.
• Măsurile preventive sunt aplicate pe baza acestor liste.
• Procesul de raportare legală este specific pentru fiecare țară .
• Dispozițiile legale de compensare pentru victimele bolilor profesionale
diferă de la o țară la alta.
 EODS

• Statisticile europene privind bolile profesionale (European Statistics on

Occupational Diseases) colectează date statistice privind bolile
profesionale.
• Proiectul privind EODS a început în 1995, iar primele date colectate conform
metodologiei de faza 1 au fost gata în anul 2001.
 EODS –raportare BP

• Țara de proveniență a cazului

• Vârsta / sexul
• Ocupația la momentul expunerii dăunătoare (ISCO)
• Activitatea economică a angajatorului în momentul expunerii dăunătoare (CAEN)
• Numărul de referință al programului european (ESOD)
• Diagnostic (boală - ICD)
• Gravitatea bolii (incapacitate temporară / permanentă, deces)
• Expunere (agent cauzal; listă scurtă sau lungă)
• Expunere - categorii de utilizare (agenți chimici cauzali - produs industrial)
• (Anul / severitatea la prima recunoaștere)
Decese anuale legate de muncă, cauzate de
boli în UE28 (Jukka Takala)

Jukka Takala, Work-related Illnesses Identification, Causal Factors and Prevention, “Safe Work -
Healthy Work – For Life”, http://gr2014.eu/sites/default/files/Work-
related%20Illnesses%20Identification,%20Causal%20Factors%20and%20Prevention%20%E2%80%
9CSafe%20Work%20-%20Healthy%20Work%20%E2%80%93%20For%20Life%E2%80%9D_0.pdf
 Consecințe - diagnosticul de boală
profesională
• profilaxie,
• îngrijirea sănătății,
• intervenții la locurile de muncă,
• sectorul economic,
• lucrătorul implicat,
• asigurări
• reprezentanții lucrătorilor și
• pentru medicul curant al lucrătorului afectat
Decese anuale legate de muncă – nivel modial
 Costurile BP în UE
După prof. G. Ahonen, adaptare Dr. J.Takala, costurile actuale
pentru prevenirea BP, cum ar fi:
• instruirea SSM,
• promovarea sănătății la locul de muncă,
• recreerea și cultura,
• fitness corporativ,
• comunicare etc.
în UE reprezintă 200 bill Euro / an.
Cheltuielile pentru pensionare anticipată, concedii medicale, accidente, handicap permanent,
prezentism în UE reprezintă 3.000 bill Euro / an.

Jukka Takala, Work-related Illnesses Identification, Causal Factors and Prevention, “Safe Work - Healthy Work – For
Life”, http://gr2014.eu/sites/default/files/Work-
related%20Illnesses%20Identification,%20Causal%20Factors%20and%20Prevention%20%E2%80%9CSafe%20Work
%20-%20Healthy%20Work%20%E2%80%93%20For%20Life%E2%80%9D_0.pdf
 Evoluția SSM în Europa
Colaborare

Serviciu voluntar Măsuri de S&SM

ETAPA I
Activitate sporadică ETAPA IV
de SSM Cuprinzătoare
Acorduri colective
Continuă dezvoltare

ETAPA II ETAPA III

Nespecifică Specifică * Specializată
Curativă Preventivă * Multidisciplinară
* Sistem activ
* Medicală * Promovarea capacităţii
* Specializată de muncă
* Activă * Dezvoltare structurală
* Pasivă * Orientată spre risc * Orientată spre
* Orientată spre boală şi factori de risc dezvoltare

SSM = servicii curative SSM = servicii preventive SSM = Resursă de

de asistenţă medicală dezvoltare pentru
muncitori şi întreprindere
1850 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2008 17

(modificată de Ylikoski)
 Risc profesional

• Probabilitatea ca un efect dăunător, cum ar fi un accident sau o boală

profesională, să aibă loc într-o perioadă specificată sau în circumstanțe
specifice, cum ar fi în timpul sau după expunerea specificată.
• Poate fi exprimată fie ca o frecvență, cum ar fi numărul de efecte nocive
într-o anumită perioadă de timp, fie ca o probabilitate, cum ar fi
probabilitatea unui efect dăunător în timpul expunerii sau după.

ILO 2001 adaptat, Frank van Dijk, Inge Varekamp, Katja Radon, Manuel Parra, Glossary for Basic Occupational Safety
and Health, 2011
Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor

• Supravegherea sănătății lucrătorilor este un termen generic care acoperă proceduri și

investigații pentru evaluarea stării de sănătate a lucrătorilor, în scopul depistării și
identificării (timpurii) a semnelor de boală / anomalie.
• Scopul principal este prevenirea bolilor profesionale, legate de muncă și a rănirilor.
• Rezultatele supravegherii ar trebui utilizate pentru a proteja și promova sănătatea
individului, sănătatea colectivă la locul de muncă și sănătatea populației expuse
profesional.
• Procedurile de evaluare a sănătății pot include, dar nu se limitează la, examene medicale,
monitorizare biologică, examene radiologice, chestionare sau o revizuire a documentelor
de sănătate.
• De preferință, punctul de plecare este o evaluare a riscurilor la locul de muncă pentru a
identifica un risc sau un pericol pentru sănătate.

ILO 1998 adaptat, Frank van Dijk, Inge Varekamp, Katja Radon, Manuel Parra,
Glossary for Basic Occupational Safety and Health, 2011
Identificarea unor factori de risc
Analiza şi evaluarea riscurilor
1. Identificarea Analiza expunerii
pericolelor doză – răspuns

Evaluarea expunerii
cuantificare

2. Analiza şi evaluarea riscurilor

3. Decizii asupra măsurilor necesare

Trecerea la măsuri
4. Tratarea riscului

1. estimarea efectelor şi a
5. Monitorizare consecinţelor lor
2. estimarea probabilităţii

21
 Analiza şi evaluarea riscurilor
Riscul cancerului pulmonar: sinergia
factorilor de risc

50x

10x
5x
1x

fără azbest azbest fumător azbest

nefumător fumător

22
 Puncte focale în practica SSM

• Menținerea şi promovarea sănătății şi a capacității de

muncă a lucrătorului
• Îmbunătățirea mediului de muncă
• Crearea de culturi organizaționale favorabile menținerii si
promovării sănătății

23
 Sănătatea şi securitatea în muncă
Eforturi de a reduce factorii de risc fizici şi chimici şi,
astfel, accidentele, boala, invaliditatea. Aceasta
include:

• Identificarea şi reducerea riscurilor

• Aplicarea unor principii de ergonomie
• Prevenirea accidentelor
• Programe de acțiune în situații de urgență
• Gestionarea cazurilor cu invalidități
• Consultarea şi implicarea serviciilor medicale 24
 Sănătatea şi securitatea în muncă
Problemele curente:
• Afecțiunile musculo-scheletale (AMC)
• Lucrul la video-terminale
• Violența la locul de muncă
• Patologia “indoor”(ex: “Sindromul sick building”)
• Stres, depresie
• Zgomotul
• Agenți chimici
• Patologie alergica
• Agenți biologici (ex: gripa porcina, virus West Nile)
25
 Aspecte de sănătate şi
securitate în muncă:
cadrul legislativ general

26
 SSM= responsabilitate
• Protecția sănătății lucrătorilor
• Asigurarea unor condiții de muncă sigure

Preocuparea prioritară pentru cei care organizează şi

conduc procesele de muncă

27
Cadrul legislativ general: obiective

• Realizarea securității şi sănătății în muncă trebuie sa fie

parte integrantă a rolului social şi etic al organizațiilor;

• Asigurarea unui mediu de munca sigur şi sănătos;

• Îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă.

28
 Componente principale ale sistemului
legislativ național
• Principiile de prevenire a accidentelor de munca si bolilor
profesionale
• Cadrul de înființare si organizare a activității în domeniu
• Drepturile si obligațiile “actorilor” implicați (angajatori, lucrători,
inspectori de protecție a muncii, reprezentanți ai lucrătorilor,
Comitetul de Securitate si Sănătate în muncă, Serviciul de
prevenire şi protecție)
• Rolul şi atribuțiile instituțiilor care au competențe în domeniu:
Ministerul Muncii , Familiei şi Protecției Sociale, Ministerul
Sănătății, Inspecția Muncii, Institutul National de Cercetare-
Dezvoltare pentru Protecția Muncii. 29
 Piramida CONSTITUŢIA
legislației în ROMÂNIEI
domeniul
securității si Codul Muncii
sănătății în muncă Legea securităţii si sănătăţii în muncă

Norme metodologice de aplicare a Legii

nr.319/ 2006
Cerinţe minime de SSM stabilite prin Hotărâri
de Guvern

Instrucțiuni proprii pentru completarea şi /sau

aplicarea reglementărilor SSM
Standarde de securitate a muncii 30
 Management SSM

Management SSM

Evaluare riscuri Supravegherea sănătăţii

profesionale lucrătorilor

Norme generale de Norme specifice de

securitate în muncă: securitate în muncă: HG-
L 319/ 2006, uri pentru factori de risc
fizici, chimici, biologici HG 355/ 2007
HG 1425/ 2006 31
 Menționarea legislației –reguli generale
• Legea nr. 319/2006: instituirea de masuri privind promovarea
îmbunătățirii securității şi sănătății în muncă a lucrătorilor ;
• HG nr 1425/2006 modificată și completată, 2010: normele
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității şi sănătății
in munca;
• HG 1091/2006: cerințele minime de securitate şi sănătate pentru
locul de muncă;
• HG 971/2006: semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de
muncă;
32
 Menționarea legislației –reguli generale
• HG 1146/2006: cerințe minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

• HG 1048/2006: utilizarea de către lucrători a echipamentelor

individuale de protecție la locul de munca .

• HG 600/2007: protecția tinerilor la locul de munca

• OUG 96/2003 : privind protecția maternității la locul de munca (cu

normele de aplicare si completările ulterioare) 33
 Menționarea legislației –reguli specifice 1
• HG nr 1218/2006: protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de
prezenta agenților chimici;
• HG 1136/2006: expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri
electromagnetice
• HG 1092/2006: protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea
la agenți biologici la locul de munca
• HG 1093/2006: protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea
la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de munca
• HG 1058/2006: expunerea la riscul datorat lucrului in atmosfere explozibile
• HG 1051/2006: manipularea manuala a maselor (greutăților) de către lucrători
34
 Menționarea legislației –reguli specifice 2
• HG nr 1028/2006: utilizarea echipamentelor cu ecran de
vizualizare;
• HG 493/2006: expunerea lucrătorilor la riscuri generate de zgomot
• HG 1876/2005: expunerea lucrătorilor la riscuri generate de vibrații
• HG 1875/2006: protecția sănătății şi securității lucrătorilor fata de
riscurile datorate expunerii la azbest
• HG 601/2007: modificarea si completarea unor acte normative
referitoare la domeniul SSM

35
 Menționarea legislației –reguli specifice 3
• HG 1049/2006: asigurarea securității şi sănătății lucrătorilor
din industria extractiva de suprafața sau subteran
• HG 105o/2006: asigurarea securității şi sănătății lucrătorilor
din industria extractiva de foraj
• HG 1007/2006: cerințele minime de securitate si sănătate
referitoare la asistenta medicala la bordul navelor
• HG 300/2006: cerințele minime de securitate si sănătate
pentru șantierele temporare sau mobile
36
 Legea securității şi sănătății în muncă nr. 319/2006:
prevederi care vizează evaluarea riscurilor

• angajatorul are obligația:

• „să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor,
inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau
preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de
muncă” (art. 7, alin. 4, lit. a);
• „ca, ulterior evaluării [riscurilor] şi dacă este necesar, măsurile de
prevenire, precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de
către angajator să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al
protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul
activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate
nivelurile ierarhice” (art. 7, alin. 4, lit. b); 37
 Legea securității şi sănătății în muncă nr. 319/2006:
prevederi care vizează evaluarea riscurilor

• angajatorul are obligația:

• „să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru
securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri
sensibile la riscuri specifice” (art. 12, alin. 1, lit. a).
• „să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din
măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat
pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător
condiţiilor de muncă specifice unităţii” (art. 13, lit. b).
pentru asigurarea condițiilor de securitate şi sănătate în muncă şi
pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale
38
Organizarea controalelor
medicale profilactice

39
 Organizarea şi atribuțiile serviciului de
medicina muncii

• OIM a elaborat Convenția nr. 161, care stabileşte atribuțiile

serviciului de medicina muncii.
• Serviciul de medicina muncii: un serviciu cu funcții esențial
preventive, având atribuția de consilier (al patronului, angajaților şi
reprezentanților acestora).

40
 Atribuțiile serviciului de medicina muncii (1)
• identificarea şi evaluarea riscurilor pentru sănătate la locurile de muncă.
• supravegherea factorilor mediului de muncă, a tehnologiilor, instalațiilor
sanitare, cantine, cămine.
• supravegherea stării de sănătate în relație cu munca.
• participarea la procesul de readaptare profesională, după întreruperea
muncii.
• organizarea şi acordarea primului ajutor şi a îngrijirilor medicale de
urgență.
• consilierea privind planificarea şi organizarea muncii.
• educație pentru sănătate, securitate, igienă a muncii, ergonomie,
echipamente de protecție individuală şi colectivă.
41
 Atribuțiile serviciului de medicina muncii (2)

• participare în echipe complexe la programe de ameliorare a tehnologiilor şi

echipamentelor.
• Participare în echipe complexe pentru analiza accidentelor de muncă şi a bolilor
profesionale.
• promovarea adaptării muncii la muncitori.
• întocmirea de planuri şi rapoarte de activitate.
• participarea la cercetarea ştiințifică.
• participarea la acțiuni comune pentru aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a
poluării mediului.
• alte atribuții cu caracter curativ şi recuperator, campanii de imunizare, aplicarea
programelor de sănătate publică.
• reabilitarea profesională, reinserția, reorientarea profesională.
• analiza îmbolnăvirilor care determină incapacitate temporară sau definitivă de muncă. 42
 Caracteristicile serviciului de medicina
muncii

• pluridisciplinaritatea
• independența profesională
• cooperarea cu alte servicii
• schimb de informații

43
 Atribuții specifice ale medicului
de medicina muncii
• evaluarea riscurilor privind îmbolnăvirile profesionale
• monitorizarea stării de sănătate a angajaților
• comunicarea existenței riscului de îmbolnăvire profesională
• îndrumarea activității de reabilitare profesională, reconversie profesională,
reorientare profesională în caz de accident de muncă, boală profesională,
boală legată de profesie sau după afecțiuni cronice.
• consilierea angajatorului privind adaptarea muncii şi a locului de muncă la
caracteristicile psihofiziologice ale angajaților.
• consilierea angajatorului pentru fundamentarea strategiei de securitate şi
sănătate la locul de muncă.
• transmiterea la sistemul informațional național a datelor privind accidentele
de muncă şi bolile profesionale 44
 Principalele activități ce trebuie considerate
din punct de vedere al medicinei muncii
• anticiparea măsurilor preventive ce trebuie luate
• monitorizarea bolilor profesionale
• dreptul la cunoaştere pentru cei interesați
• analize epidemiologice
• încadrarea expunerilor în limite admisibile stabilite
• promovarea conştientizării la nivel de guvern, de manageriat,
de personal lucrător şi de consumatori
• compensări pentru boli şi pierderi de vieți. 45
Structurile de medicina muncii şi relațiile
funcționale în România
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

INSTITUTUL NATIONAL DIRECŢII DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

DE SĂNĂTATE PUBLICĂ JUDEŢENE (42)

CENTRE
REGIONALE DE
SANATATE PUBLICA

CLINICI DE BOLI CABINETE DE SERVICII

PROFESIONALE si 46
MEDICINA MEDICALE DE
MEDICINA MUNCII (5)
MUNCII ÎNTREPRINDERE
 Monitorizarea stării de sănătate a
angajaților: reglementare
Supravegherea stării de sănătate a angajaților este
reglementată prin:
• Legea 319/ 2006
• HG 1425/ 2006 şi HG 955/2010
• HG 355/ 2007 modificată și completată prin HG 1169/2011
• Costurile legate de această activitate sunt suportate de către
angajatori
47
 Monitorizarea stării de sănătate a
angajaților: modalitati de realizare
Supravegherea stării de sănătate a angajaților se realizeaza prin:
• examene medicale la angajare,
• control medical periodic,
• examen medical de adaptare,
• examen medical la reluarea muncii
• examen medical la solicitarea angajatului,
• supraveghere specială
• promovarea sănătății la locul de muncă (PSLM)
48
 Cine şi unde monitorizează starea de
sănătate a lucrătorilor?

• Medicul de medicina muncii

• Cu echipa multidisciplinara

• la nivelul cabinetelor medicale de medicina muncii şi “de

întreprindere”

49
 Evidențe medicale

• fişa de solicitare a examenului medical la angajare

• fişa de identificare a factorilor de risc profesional (FIFRP)

• dosarul medical individual

• fişa de aptitudine

50
 Obligații ale angajatorului
Angajatorul are obligația de:
• Evaluare a riscurilor profesionale,
• A ține evidenta numărului angajaților expuşi
• A realiza şi păstra lista lucrătorilor expuși la anumite riscuri
(biologic, radiații etc.)
• A păstra evidența angajaților cu handicap şi a tinerilor sub 18 ani,
• A organiza comitetul de sănătate şi securitate în muncă în unități
cu peste 50 de angajați,
• A asigura fondurile necesare supravegherii active a sănătății
angajaților,
• A respecta recomandările medicului de medicina muncii. 51
 Unde se păstrează înregistrările medicale?
• Serviciul de medicina muncii va păstra dosarul medical
individual
• Angajatorul va păstra sinteza examinărilor medicale
• Angajatorul va păstra un exemplar din fişa de aptitudine a
fiecărui angajat
• Direcțiile de sănătate publică județene vor stoca indicatorii
operaționali (morbiditate profesională, morbiditate cu ITM,
registrul de evidenăa a bolilor profesionale etc. ...).

52
Exercițiu de grup pentru rezolvarea
problemelor identificate
• https://www.youtube.com/watch?v=DjOT8U8xgqk agricultura
• https://www.youtube.com/watch?v=iItvPg2RTSY cules de struguri
• https://www.youtube.com/watch?v=9z8hJMuYLSQ constructii
• https://www.youtube.com/watch?v=h-ev3FXYTQo pădure
• https://www.youtube.com/watch?v=e-gxo1J2E08 bucătărie
Discuții