Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
000 p
\
i
r T
< *noas tnicire este p r a c t i c a l din pasiune in Rornbnirl
sbahe de diferite profesii plecdnd de la muncitori, tirani, preoti.
profesori, medici, cercetatori, scriitori gi rnulte alte categorii socio-profesinnaln
i n tara noastra exist2 astazi 975,062 mii farnilii de albine, din care pys-, -- ._
$g6sesc i n proprietate privata gi care inregistreaZfpndin?l de cregtere
7
II Este adevarat c i pdna i n anul2000 s-a inre istrat o scadere a efect~veoi cu cir~
iadel presupune
bogat~rea gi perfectionarea cunogtintelor.
i n s i g i biologia albinei dar gi a tehnologiilo
pului, ne permitem s i va recomandam
,,Rominia apicola". Toti cei care doresc
r i indeletnicire sunt invitati sii apeleze la
ASOClATlA CRESC NE DIN R O M A N I A C ~ ~ ~competent- -: drc
are
legal de rr--ezentar Lreselor acestora la toate hihliri
I
LOOZ
I
I
MANUALUL APICUL TORULLJI
P
I
Autorii lecfiilor edifiei a VI-a a MANUALULUI APICULTORULUI
din 1986, tipBritB in 50.000 exemplare, au fost: Vasile ALEXANDRU ing.
zootehnist. Constanla ANDRE1 biolog, Constantin ANTONESCU apicultor,
1 , f ' . t , :" Ionel BARAC ing. zootehnist, Paul BUCATA biolog, VasilicaCIOCA farmacist,
,,
. . , .. , Ion C ~ R N Uing.agronom dr., Ecaterina CONSTANTINESCU biochimist,
, - * Constantin CULEA ing. t.c.m., Maria DRAGAN biolog, Grigore FOTA ing.
:. . . horticultor, Nicolae FOTIl ing. agronom , Elena GROSU biolog, Elena
,
1:. '
,.
Ilie OCRADA med. veterinar, Elena PALO$ farmacist. Elena SAVULESCU ing.
t.c.m., Mihaela SERBAN biolog (redactor coordonator), Elisei TARTA ing.
'
1
, -'.., .
agronom, Sorin VERNESCU biolog $i Traian VOLCINSCHI ing. zootehnist.
638.1
2
MANUAL UL APICULTORULUI
CUV~N~ TN A I N T E
Chiar ~i in epoca Internetului ~i a integra'rii in U.E.
,,MANUAL UL APICUL TORULUI"
ra'mdne carte de ca'pa'tiii!
"X
importa privind ocuparea forpi de muncii pe care o asigur5 producerea stupilor,
~ n e l t e l o filajelor,
i~
n & ~ i c ~ i apiculturii.
fagurilor artificiali, medicamentelor de uz apicol qi altor bunuri
-4
" e 10
MANUALUL APICULTORULUI
Un rol social de mare important5 este qi ocuparea foqei de munc2 care
conditioneazg qi prelucreaz2 produsele apicole, asigurhd, pe baza acestor produse,
fabricarea unor preparate destinate consumului larg ca qi reteaua comercia12 prin
care aceste preparate se desfac la populafie. De asemenea, nu trebuie neglijat
nici rolul social care deriv5 din valoarea alimentar2, bioenergizant2 qi medical2
a mierii qi celorlalte produse ale stupului utilizate in apiterapie, precum qi rolul
benefic al acestora pentru copii, sportivi, bolnavi qi b2triini carora le sunt cu
precadere destinate.Se impune s5 amintim c2 marele savant - fizicianul ALBERT
EINSTEIN, apreciind la adevirata dimensiune importanp albinelor afirma c2:
,,Dacci ar dispare albina de pe suprafafa globului, omul ar mai avea dour patru
ani de viapi. Cu cdt existci mai multci polenizare, cu atdt iarba este rnai multa',sunt
mai multe animale, mai mul~ioameni".
MANUALUL APZCULTORULUZ
" fl 12
"d
MANUALUL APICULTORULUI
Acest fapt este, de asemenea, atestat dup5 mai bine de 1000de ani de registrul
notarului genovezANTON10 DE POTENZOLO in care actele comerciale legate de
livrgri, prelu5ri gi transporturi efectuate in Venefia, Alexandria gi Constantinopole
a unor insemnate cantitali de miere gi cearg din coloniile genoveze de pe litoralul
M5rii Negre, ocup5 un loc de seami.
Din epoca feudal5, inainte gi mai ales dup5 intemeierea T5rilor Romine,
o serie de acte emise de cancelariile domnegti din Moldova gi din Muntenia ca gi
dintre cele emise de voievozii din Principatul Autonom a1 Transilvaniei, confin
referiri la danii, inzestrGri, scutiri de d5ri gi de v5mi, localiz5ri de bogate stupine a
c5ror productie de miere gi cear5 este deseori pornenits.
Datoritii stupinelor mari existente in acele timpuri in unele regiuni gi ca
urmare a prepirii ce se d5dea cregterii albinelor, numeroase localitiifi purtau
denumirea de Stupina, Stiubeeni, Prisaca, Prissceni, denumiri ce se pastreaz5 gi
ast5zi.
in aceast5 epoc5 de cunoqtere a primelor date cu privire la practicarea
cregterii albinelor gi a unor m5suri referitoare la circulafia produselor apicole
gi de prelucrare a acestora, precum gi despre prosperitatea cregterii albinelor in
Muntenia gi Moldova amintesc scrierile istoricilor din p r 5 gi str5in5tate: Dimitrie
Cantemir (1 7 17), Peyssonel (1 787), hrisoavele domnegti gi cronicile c5rturarilor
nogtri (Neculce, Ureche gi altii).
Prima carte romineascii de apicultur5, Economia stupilor, publicat5 in 1785
apaqine medicului oculist gi c5rturar Ioan Piuariu-Molnar originar din localitatea
Sadu judepl Sibiu. Mai apoi in anul 1823, preotul profesor IoanTomici a publicat,
de asemenea, o carte de apicultur5 intitulat5 ,,Cultura albinelor" editat5 la Buda gi
tiparit5 cu litere cirilice la Crgiasca Universitate din.Pesta.
Aceste lucr5ri ap5rute in acele timpuri oglindesc, in bung m5sur5, nivelul
cregterii albinelor pe meleagurile noastre.
Anul 1873 a intrat in istoria stupgritului romsnesc ca o prim5 manifestare
de organizare a apicultorilor intr-o form5 structural5 gi func{ional5 care s5 le apere
interesele, s5-i protejeze gi sB contribuie la dezvoltarea apiculturii prin infiinprea
la Buziag a unei societgfi de apicultur5 sub denumirea de Reuniunea Apicultorilor
FC"
BBn5feni avind ca pregedinte pe Adam Petru Jager iar ca secretartp~nv&@torul
Nicolae Grand organizatorul acestei societ5ti. G
:fl*
TI
(1 8 9 6 4 7),-Veceslav Harnaj (1 917- 1988), Nicolae Fotii (1910-1989), precum gi
mula all{ aidagi anonimi ai apiculturii de pe aceste meleaguri.
cebapicultura a inregistrat o insemnat5 creqtere a efectiwlui
b e 16
MANUAL UL APICUL TORULU l
familiilor de albine, partial forfatii, care la inceputul anului 1989 a ajuns la peste
1.418.000 familii in conditiile economiei de tip socialist, in ultimii ani, ca urmare a
reorganizirii vietii economice pe principiile economiei de piap, sectorul apicol de
stat (sectorul silvic gi a1 intreprinderilor agricole de stat, precum ~i cel cooperatist) s-a
dezorganizat fapt care a determinat desfiinprea a numeroase stupine apaqinind
acestor trei importante sectoare de activitate. Prin modificarea structurilor
economice gi a posibilititilor de realizare de profituri corespunzitoare noilor
principii economice gi in sectorul privat s-au inregistrat numeroase cazuri de
renunfare la practicarea stupiritului, fapt care a determinat, ~i in acest sector, o
scidere a efectivului familiilor de albine in toate judetele tirii, ajungindu-se ca
la inceputul anului 1998 efectivul familiilor de albine pe far5 s i fie de 626.000
familii cu o producfie de 10.543,O tone miere (dupi Anuarul statistic a1 Rominiei
- 1998, fir2 efectuare de recensimint).
in ceea ce prive~tefamiliile de albine gi productia de miere realizati in p r a
noastri in ultimii ani, trebuie sB menfionim urmitoarele:
- albinele care populeazi teritoriul f&riinoastre fac parte din grupa raselor de
albine europene din zona muntilor Carpati (Apis mellifera carpatica) care prezintii
mai multe ecotipuri, corepunzitoare zonelor bioapicole respective: Cimpia
Dunirii ~i Dobrogea, Podiqul Moldovei, Cimpia de Vest, Podigul Transilvaniei ~i
zona versanfilor MuntilorCarpafi;
- principalele plante melifere care asiguri realizarea produc{iilor de miere
sunt: padurile de salcim (Robinia pseudoacacia), de tei (Tilia sp.), molid (Picea
excelsa), culturile de floarea soarelui (Helianthus annuus), rap@ (Brassica napus),
mugtar (Sinapis sp.), lucermi (Medicago sativa), trifoi (Trifolium sp.), precum gi
numeroase specii de plante din flora spontani din care menfionim: zmeurul (Rubus
idaeus), zburitoarea (Chamaenerion hyrsutum), busuiocul de miri~te(Stachys
annua) ~i busuioc (Ocimum basilicum).
Efectivul familiilor de albine, cantitatea de miere realizati gi diversificarea
largi a produselor apicole prin realizarea unor insemnate cantitilti de ceari,
Iipti~orde matci, polen, apilarnil, propolis gi venin de albine, inzestrarea tehnico-
material5 a stupinelor, precum gi a unitifilor de conditionare gi prelucrare a
produselor, rezultatele activitatilor de cercetare gtiinfificg gi de p r e g i t k ~cadrelor
de apicultori, situeazi, in prezent, tara noastri printre @rile cwa@culturii bine
'L
dezvoltat5.
- ,-* <
17
C
MANUALUL APICULTORULUI
Un rol insemnat in dezvoltarea apiculturii fiirii I-a avut qi iI are ~i in prezent
Asociafia Cresciitorilor de Albine din Romsnia care, dup5 cel de-al doilea riizboi
mondial, s-a reorganizat intr-o structurg teritorialg modem5 cu 41 filiale judetene
in care a fost cuprinsii marea majoritate a cresc5torilor de albine din intreaga targ,
grupati in cercuri apicole comunale, orii~ene~ti qi municipale din care, peste 70
cercuri cu activitate economicii. in cadrul fiecarei filiale judetene funcfioneazi3
cste o S.C. APICOLA S.R.L. care preia produsele apicole realizate de produciitori
in stupinele proprii qi asigurii aprovizionarea cresciitorilor de albine cu utilaje,
instalatii ~i materiale apicole realizate de S.C. Complexul apicol S.A. .yi S.C.
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apiculturii S.A.
Reorganizarea Asociatiei Cresciitorilor de Albine conform norrnelor ~i
prevederilor programului de trecere la economia de piatii creazii condifii noi in
scopul consolidiirii organizatiei qi dezvoltarea activitiifilor tehnice qi economice
pentru stimularea apicultorilor ~i progresul apiculturii romine~ti.
MANUALUL APICULTORULUZ
fncepBnd cu luna martie, cdnd stupul poate fi deschis far5 riscuri, pe fagurii
din centrul stupului, in elipse cdt palma qi, pe m5sura trecerii zilelor, din ce in ce
mai ample pin5 la a ocupa aproape toata suprafafa fagurelui, se observa in celule
ou5le. Albe, str5lucitoare, ou5le de albin5 sunt ca n i ~ t ebastona~elungi de 1,4-1,6
mm, curbate c5tre partea dorsal5, rotunjite la capete. Cap5tul anterior a1 oului,
polul oral sau cefalic este mai gros - in acea parte se va dezvolta capul viitorului
individ; capatul posterior - polul caudal sau anal, mai subfire, ader5 la baza celulei.
in ou se formeaz5, la citeva ore de la depunere, embrionul; sunt vizibile (cu o lupii
foarte puternic5) inceputuri de segmentare a corpului, mugurii pieselor bucale ~i
ai picioarelor. in a treia zi de la depunerea in celul8, rupdnd foitele embrionare,
eclozioneaz5 tingra larv5. Ea seaman5 cu un viermi~oralb str5lucitor qi este
curbat5 ventral - invers decit oul. Datorit5 ingrijirii atente qi asidue acordate de
catre albinele doici, larva c r e ~ t etimp de cinci zile in ritm accelerat (numai intr-a
doua zi de viaf5 greutatea ei devine de Sase ori mai mare decdt in ziua precedents);
masa corpului larvei ocupBnd toat5 celula.
OU OUI 7 moare.
Ientru familiarizarea cu aspectul puietului
pe fagure este necesar s5 se retina ciiteva din
elementele ce pot caracteriza fiecare viirst5
gi care, deci, cu ocazia cercetarii stupului,
vor trebui c5utate anume.
\
Albina adulti
Adultul sau insecta complet dezvoltati
este albina alc5tuit5 din cap, torace gi
abdomen, cu toate organele gi apenndele bine
formate, de culoare general2 bruna cu pete
gi variante cuprinziind cenugiu, portocaliu,
galben gi negru.
Spre deosebire deinveligul membranos,
Capul, v5zut din faf5, la albina lucrritoare are aspect triunghiular, cele
douri unghiuri laterale fiind cuprinse de cei doi ochi compu~i,mari. V5zut din
profil, capul este turtit, cu partea posterioar5 uqor concav5 - atit cAt s5 se aveze
pe suprafala anterioar5 a toracelui, cu care vine in contact. Pe partea dorsal5 a
capului se afl2 trei ochi simpli - ocelii, iar pe partea anterioar5, cam la centrul
triunghiului, se afl5 inserate cele douri antene. in unghiul inferior a1 capului si in
partea posterioarri se remarc5 piesele bucale: buza superioar5 ~i respectiv trompa.
4 G%pukmritciieste mai rotunjit decit a1 lucrgtoarei qi este mai lat in raport
cu propr&sa lungime. Capul trgntorelui este mult mai mare qi - V ~ Z Udin~ far5 -
22
MANUAL UL A PICUL TORULUI
-
Fig.9 - Capul albinei lucriitoare: I - deschiderea occipitalii; 2 - postmentum;
3 - prementum; 4 -para glosa; 5 - palp labial; 6 - ligula; 7 - galea; 8 - palp
maxilar; 9 - stipes; 10 - car-do
2A
MANUAL UL APICUL TORUL UI
Toracele se compune din trei segmente (pro- meso- ~i metatorace) care
susfin cele dou5 perechi de aripi gi cele trei perechi de picioare, iar in interior
adipostesc puternica mas2 muscular2 care asigur5 zborul; celor trei segmente
li se adaug5 ~i primul segment abdominal numit propodeum, o particularitate a
himenopterelor.
Aripile, ambele perechi sunt membranoase, cu nervuri rigide, tubulare,
prin care circul5 hemolimfi. Perechea anterioar2 (1-a) sunt mai mari decit cele
posterioare. Nervurile descriu anumite desene denumite celule; dintre acestea,
studiul celulei cubitale-3 este deosebit de important in aprecierea pentru selecfie
la albine.
Caracteristic pentru aripile albinei mai este gi sistemul de cirlige (prezente
pe nervura costal2 a aripilor posterioare) ~i pliul aripilor anterioare. Cirligele (sau
hamulii) se agar2 in timpul zborului in pliu, cele dou5 aripi de pe o parte formind
astfel un singur plan de batere a aerului. In afara zborului, cele dou2 aripi sunt
perfect independente una de aka.
Picioarele albinei lucr5toare sunt una din cele mai interesante dintre
adaptsrile insectei la modul de viap social.
Pe partea intern8 a sternitelor IV, V, VI, VII se aflii cite o pereche de glande
ceriere. Cele patru perechi de glande sunt alciituite din numeroase celule, foarte
dezvoltate in perioada de cl5dit intens a fagurilor. In afara acestei perioade, ele
revin la forma de bazii. in stare activii, celulele secretii cearii lichidg eliberatii prin
canale foarte fine. Ceara eliberatii pe ,,oglinzile ceriere" de pe sternite se solidificii
in contact cu aerul, sub forma unor solzi~orice imprumut5 forma hexagonal2 a
oglinzilor. Matca ~i trintorul nu au glande ceriere. -a .<
Sistemul respirator este alciituit din tuburi traheene sau trahei gi saci aerieni.
Orificiile care asigurii piitrunderea aerului oxigenat gi expulzarea aerului incircat
cu bioxid de carbon se numesc stigme. Traheele sunt foarte ramificate, permiiind
alimentarea direct5 cu oxigen a celulelor $i evacuarea gazului carbonic.
Stigmele sunt in numiir de 10 perechi: douii perechi toracice gi opt perechi
abdominale, dintre care una pe propodeum, Vase pe inelele urmiitoare ~i una pe al
8-lea, nefuncfional5. Stigmele toracice se deschid direct la exterior. Prima pereche
se deschide intr-o mica excavafie in depresiunea mesotoracelui, mascatii de un
lob al protergitului (in aceastii excavafie se ad5postesc acarienii Acarapis woodi).
, Stigmele abdominale se deschid intr-o camerii numit5 atrium.
Traheele sunt tuburi rigide, din cuticulii fins, chitinizatii, cu intarituri de
chitin; helicoidale in interior, denumite tenidii (acestea mentin in permanenp
traheea deschisi). Traheele se divizeazii in tuburi cu diametrul din ce in ce mai
mic, piing ce in final traheolele se deschid in celule. In corpul albinei exists o serie
de saci nepereche sau perechi, dilatafii ale traheelor primare. fn afar3 de hnclia
lor respiratorie, sacii de aer au darul de a face corpul albinei mai ugor. Sunt dispugi
astfel: in cap - cinci saci (1 cefalic, 2 cefalici superiori gi 2 mandibulari); in torace
- 7 saci (1 toracic ventral anterior, 1 ventral posterior, 2 ventrali Iatemk 2 dorsali
abdominali laterali).
Imensul consum de energie, aportul mare de oxigen $d&&<pres@ke
%
laterali gi 1 scutelar), iar in abdomen - 3 saci (1 abdominal super. ant&ior gi 2
-q
MANUAL UL APICUL TORUL UI
zborul, este susfinut foarte bine de reteaua minufioas5 de trahei ~i de saci
traheeni.
30
MANUAL UL A PICUL TORULUI
stBrii larvare, s-a propus, de curind, o denumire mai cuprinz5toare de hormon
morfogenetic.
31 e
MANUAL UL A PICUL TORULUI
Aparatul reproducGtor, la albine se prezinti astfel:
- aparatul genital a1 m5tcii const5 din patru p5qi principale: organe ge-
neratoare - dou5 ovare; organe conductoare - dou5 oviducte laterale; un oviduct
median ~i cavitatea vaginala; organe anexe - spermateca, cu glanda in Y ~i organe
de acuplare - camera acului sau bursa copulatrix.
Fiecare ovar este alctuit din circa150-180 tuburi ovariene sau ovariole,
deschiziindu-se intr-un oviduct lateral. Cele dou5 oviducte
laterale se contopesc formind oviductul median. Dilatindu-se, acesta formeazi
cavitateavaginalg, separat5indou5de un pliumucosaflat chiarsuborificiul canalului
spermatecii. Spermateca este o sfer2 in care se imagazineazii spermatozoizii depu~i
de triintori in cursul imperecherii. Pe ea se afl5 glanda in Y, al cirei rol este de
a activa spermatozoizii aflafi in repaus in spermatecii. Peretele sperniatecii este
acoperit de o refea foarte dens5 de traheole.
Cavitatea vaginal2 este separati de camera acului printr-un pliu circular.
De fiecare parte a deschiderii vaginului se afl5 alte doui cavitiii - burscle
copulatoare.
Dupi imperechere, ovarele se dezvolt5 foarte mult. Tuburile ovariene
sau ovariolele sunt capabile s5 elaboreze celule germinative, din care se dezvoltii
ovulele, care evolueaz5 piinii la ou.
Anatomia aparatului reproduc5tor al m5tcii este foarte interesanti pentru
cei care doresc a practica ins2minfSri instrumentale. Fiecare detaliu este necesar a
fi indeaproape urm5rit pe scheme ~i pe viu;
- aparatul genital al trintorului cuprinde: 2 testicule, 2 canale deferente, 2
vezicule seminale, 2 glande mucoase; canalul ejaculator ~i bulbul cu lob penat.
Cele dou5 testicule sunt situate la partea superioarg a abdomenului, de
form5 aproximativ triunghiular5. Sunt alc5tuite din fascicule de tuburi seminifere
(circa 270 in fiecare testicul). La baza testiculului, testiolele se deschid in canalul
deferent care, la riindul s5u, se deschide in vezicula seminal%. Peretii veziculei
elaboreaz5 lichidul seminal care are rolul de a hr%ni~i intrefine spermatozoizii.
Cele dou5 vezicule se deschid la baza a c2te unei glande mucoase. Glandele
acestea se continua in canalul ejaculator, care se termini in bulbul penisului. Ca
aspect bulbul penisului este musculos qi globulos. In general este situat in dreptul
segmentelor abdominale 6-7.
La ecloziune, masculii au testiculele nefuncfionale ~i de dimensiuni mici.
SpermSt$Uiiemigreazg prin canalul deferent, se aglomereazi in veziculele seminale
"4!.
unde, cd apul ancorat in peretele veziculelor, se matureaz5 ~i se transform5 in
sgPb '
va t ~ d %i2,.I
natozoizii ating maturitatea qi odat5 cu ei qi trintorii in jurul
%I 7y +.-
32
MANUALUL APZCUL TORULUZ
Dup5 ce p5r5sevte celula in care s-a dezvoltat, tin5ra albin5 este uSor de
recunoscut: inc5 umed5, yi cu peri~oriide pe suprafafa corpului argintii, care ii
dau un aspect caracteristic, ea se mivc5 timid pe fagure. Dup5 ce se usuc5 qi i ~ i
curGt5 trupul cu ajutorul picioarelor, intr5 in via@ stupului: are contacte de hran$
comunic5ri prin antene cu alte albine, cur8t5 vi lustruie~tecu propolis celule din
care au eclozionat surori de-ale ei; dup5 2 zile intr5 in activitatea propriu-zis5:
ingrijevte larve in virst5; iar atunci cind atinge virsta de circa 5-6 zile, cind
glandele hipofaringiene s-au dezvoltat, incepe s5 hrBneasc5 larve tinere $sau s5
intre temporar in suita mgtcii (aceasta este un grup de 5-10 albine, care inconjoari
matca in deplasarea ei pe faguri, hr5nind-o, cur5tind-o; in componenp grupului
intri mereu alte albine capabile s5 o hriineasca). Dup5 un timp petrecut astfel ca
doic5, albina este angrenatil in alte activitilti, tot ,,de stup": cu capul, indeas5 in
celulele de la periferia cuibului de puiet ghemotoacele de polen desc5rcate de
culeg5toare, pregitind viitoarea rezerv5 de proteine a familiei - p5stura; cu mult2
sdrguint5 evapor5 qi imbogiifevte nectarul depozitat in celule transformindu-1
in miere; in sezon de cules, dezvoltindu-i-se glandele ceriere, secret5 ceara sub
form5 de solzivori de form5 hexagonali, pe care ii fr5mint5 cu mandibulele yi cu
picioarele vi ii folosevte la cladirea fagurelui.
Fagurele se compune dintr-o constructie de cear5 vertical5 in care sunt
sapate de o parte vi de alta piramide cu virful spre centru ~i cu baze hexagonale, in
ava fel dispuse incit cele trei fete de piramid5 alc5tuind baza unei celule sunt, fiecare
din ele vi o fat5 in baza alteia (in total trei) celule de pe partea opus5 a fagurelui.
Pe conturul hexagonal a1 bazei piramidei se inalp, inclinati oblic f a p de vertical5
dar perpendicular pe muchiile piramidei, cei vase pereti ai celulelor. Diametrul
celulelor de lucr5toare este constant, uniform: la ridicarea peretilor, albinele i$i
folosesc ca pe un yubler deschiderea dintre ,,genunchiiV dep5rtafi ai celor dou5
picioare anterioare. La fagurii albinei romiine~ti,aceastil deschidere vi diametrul
celulelor de lucr5toare, este de 5,41 mm. in afara celulelor de lucr5toare mai exist5
celule de trintori, mai mari, vi altele, in zone de tranzitie, denumite chiar celule de
tranzifie, precum qi celule de matc5 - excrescente vizibile ale fagurelui, paralele
cu acesta, orientate geotrop pozitiv vi deschise la partea inferioar5 (botcile). Se
face deosebire intre botci de inlocuire linivtiti a mitcii, botci de r.siRc$ botci de
%
salvare - prezenta ~i amplasarea lor pe fagure putind indica oricidd . reg&miliei
in perioada roirii sau in afara acesteia. Fagurii sunt construifi darale, ntre ei, iar
distantele care ii despart sunt totdeauna astfel, incit crescuti @FI-
33
%* mie?kt%au
MANUALUL APICULTORULUI
cu puiet in curs de dezvoltare au loc strict cele doui straturi de albine acoperitoare
de pe cele doui fete de faguri vecini. in restul stupului, spatiul necesar circulatiei
albinelor intr-un dublu strat, adici circa 8 mm, este respectat cu strictefe; oriunde
apare un go1 mai larg deciit acesta albinele il blocheazH cu construcfie de cearH: fie
c i este vorba de intervalul dintre rama de lemn a fagurelui qi peretele stupului, fie
c i este vorba de distanta dintre speteza superioara a ramei qi podiqorul de deasupra,
sau intre ramele din corpul inferior qi cele din corpul de deasupra, sau intre
rama m i r g i n a ~ qi i diafragmi. Spatiul pentru albine este considerat drept cheie a
a ~ e z i r iqii alcituirii intregului cuib al albinelor melifere, iar in apicultura modern8
este considerat drept descoperirea cu cele mai ample implicatii, cu consecinte
remarcabile in standardizarea stupului qi in sporirea eficientei muncii omului.
Toate activitiitile descrise, albina le desfiqoar3 in stup, Era a pirasi fagurii,
fir5 a veni in contact cu lumea din afar5. Este o interesanta form3 de pistrare
a asepsiei cuibului; impreun5 cu prezenfa in stup a substantelor bacteriostatice
originare din propolis. Aceasti oriinduial8, precum qi alte trisHturi de comportament
individual ~i social permit existents unui spatiu izolat pentru creqterea puietului
~i pentru acumularea rezervelor de hrani curate. Albina devine culegitoare ~ 2 n d
incepe activitatea din afara stupului. Primul pas spre emancipare in c5mp este
zborul de orientare. Cu fata catre stup albina planeazi, se ridici, coboar8, se
departeazi ~i se apropie din nou; se deplaseazi la dreapta, la stiinga - memoreaz8
culoare, situatie, repere optice dupH care va putea recunoaqte stupul pe care il
pir5seqte. Din cunoaqterea prin proprie experienp a dezavantajului riticirii
albinelor, apicultorul va aprecia rostul orientHrii qi o va favoriza - prin culorile in
care iyi vopseqte stupii, prin inventarea unor repere utile albinelor qi in acelaqi timp
plicute ochiului, prin pistrarea ordinii in amplasarea stupilor pe vatri. Cunoscind
tinta zborului siu de intoarcere, albina pleaci. Pe o raz5 de maximum 3-5 krn,
ea culege nectar sau polen, api, mani, clei de pe pomi ~i diverse alte materiale -
uneori din cele mai nea~teptate.Dar in general, culesul, fie el de intretinere sau de
recolta, se extinde la cam 1 km. fntr-un zbor, culegitoarea i ~ umple i guqa cu p6n8
la 40 mg de nectar, iar daci culege polen ea acumuleazi pe picioarele dinapoi douH
ghemotoace simetrice cu diametrul de circa 3-4 mm, uneori chiar mai mari, care
ciintiresc circa 4-8 mg.
Dac5 se intiimp13 ca ea sB fie printre primele care descoperi sursa de
hranH, daci deci este cerceta~a,albina i ~ comunici i descoperirea celorlalte albine
Comportamentul acesta de comunicare este ~i el unul din
albinei qi fiind spectaculos este cunoscut chiar in lumea
de ,,dansuriV. Cerceta~aintoarsi la stup descrie pe
de un cerc de recrute figuri geometrice circulare dans circular
34
MANUAL UL A PICUL TORULUI
- pentru a indica surse aflate la maximum 100 m de stup qi semicirculare dans
balansat, in form2 de 8 - pentru a indica surse aflate la mai mult de 100 m, agitindu-
vi abdomenul la stinga qi la dreapta, cu frecvenp mai mare sau mai mica in funcfie
de abundenfa nectarului la sursa descris5. Unghiul dintre diametrul parcurs al
dansului balansat qi verticala fagurelui este egal cu unghiul avind ca laturi dreapta
care uneqte stupul cu sursa gi o alta care uneqte stupul cu soarele in momentul
respectiv. Completat de o component5 odorifera qi alta auditiv8, dansul albinei
este in lumea animalelor cea mai evoluat8 modalitate de comunicare inainte de
graiul omenesc.
in v i a p albinei mai exist5 ~i posibilitatea altor atributii - acelea de paznic,
de curiititoare, de ventilatoare, de sanitar. Albina paznic patruleaz2 in dreptul
urdiniqului, atac5 ~i infeap5; infep5tura cu venin a albinei este mortal5 pentru orice
albin2 strain5 care intentioneaz2 s5 p5trund5 in stup - cu excepfia celor care, in
toi de cules, au guqa plin5; atac5 d5un2torii ce incearc5, de asemenea, pitrunderi
in stup. in caz c5 exist5 cr5p5turi in
perefii stupului sau dac5 urdiniqul este
prea larg deschis albinele ,,paznic7'
blocheaz5 totul cu propolis - amestec
de clei de pe pom ~i cear5, substant5
plastic5 qi de ap8rare a familiei, folosit5
in tot locul qi in orice moment al anului.
Albinele cur5titoare indep5rteaz5 de pe
fundul stupului resturile de r5zBtut-5 de
faguri cgzute, care pot constitui cuib
pentru numeroqi d5un2tori. Albinele
ventilatoare pot fi v5zute pe vreme
foarte c2lduroas5 la urdiniq, b2t8nd
din aripi intocmai unor minuscule
ventilatoare, agitind aerul qi creiind
curenfii atiit de necesari desE~ur5riiin
bune conditii a viefii in stup.
Fig. 13 - Grqfic de activitate zilnicii
a albinei lucriitoare
Sanitarele, sau albinele cur2fitoare,
pot fi urm5rite c5rind - singure sau
intov5r2qite - fie o hoap p5truns5 in stup qi omorit5 prin
lawe moarte.
Tot ele sunt acelea care pot imobiliza, prin
omoriifi in interiorul stupului dar prea voluminoqi
35
MANUAL UL APICUL TORULUI
Diferitele activitgfi nu se succed intr-o ordine ireversibil5, albina II
indepline~temai degrab5 pe m5sura nevoilor ce apar in familie decit pe masun
avanskii ei in vbrstB. In functie de anotimp, se prea poate ca o albin2 s2 nici nl
aiba ocazia s5 cl5deasc5 faguri de-a lungul celor 35 de zile ciit este media de via$
in sezonul activ, in timp ce o alta, dac5 apare spontan un cules intens, care soliciti
printre altele spatiu suplimentar pentru depozitare, s5 redevin5 cereas2 degi estc
foarte in vArst5.
Indiferent de viirsta, in aprecierea puterii la un moment dat a familiei sau a
roiului se face distinctie intre albin5 acoperitoare gi albin5 culeg5toare: totalitatea
lucr5toarelor din stup, care alcatuiesc forfota permanent5 de pe suprafap faguriloi
gi respectiv totalitatea albinelor de ciimp - care lipsesc in timpul zilei dar a1 c5rot
num5r se presupune doar, dup5 amploarea cuibului ~i a rezervelor de hran5.
Uneori apicultorul Er5 experient5 intrefine pe vatr2 mai multe familii de
puteri modeste deciit mai putine dar foarte puternice. Trebuie retinut c5 numgrul
culeg5toarelor in familie sporeyte nu direct propor$onal cu marimea populafiei
totale, ci mult mai rapid: din 10 rnii de albine (adic5 1 kg) in stup - 2 rnii sunt
culeggtoare; din 20 mii - 5 mii; din 30 rnii - 10 mii; din 40 mii - 20 mii, iar din 50
rnii - 30 mii. Concluzia se impune de la sine.
Spre sfir~itulsezonului activ (c5tre sfiir~itulverii) culesurile devin mai
sarace, cregterea de puiet regreseaz5. Se remarc2 in comportamentul de cules
a1 familiilor o accentuare a preferinfei pentru nectar in defavoarea polenului; se
acumuleaz2 mierea pentru iarna. in sfiirgit, se cresc ultimele generafii de albine,
cele care vor ierna. Viap acestor albine de iarn5 va fi lung4 de 4-5 luni. Este bine
ca la eclozionarea lor rezervele ~i toat5 preggtirea spatiului pentru iernare s5 fi fost
terminate de generatiile precedente, de albinele de var5. Astfel, ciclul vietii sociale
a albinelor revine la punctul de plecare gi continu5.
Roirea
40
MANUAL UL APICUL TORULUI
comportamentul - dansul lor pe faguri nu mai este asociat relafiilor de hrani ci
indici pozifia unor posibile suporturi de fixare a roiului.
Roirea ca fenomen sesizabil de citre om incepe prin miqciri qi zumzete
particulare - dansuri de desprindere - ale lucritoarelor; dansul este contaminant
pentru lucritoarele contactate de o dansatoare, astfel inciit la un moment dat o
bung parte din populafia familiei aflati la unison, p i r i s e ~ t estupul ca roi, impreuni
1 cu matca b i t r i n i - dupi eclozionarea primelor mitci tinere. P h i la un prim loc de
I aterizare, nu cel definitiv, roiul pare a fi oarecum ,,ghidatVde cerceta~e- singurul
moment in v i a p albinelor ciind are loc un asemenea fenomen.
I Contrar aparentelor, roiul este o masi de albine bine organizati. Sunt in
I el albine de toate viirstele, chiar dac5 propor$onal sunt mai multe tinere deciit
in familia mami. in interior, lanjvri de albine atiirniind, degajate unele de altele,
lasi intre ele suficient spafiu pentru circulafia celorlalte. La suprafata, albinele
mai in viirsti formeazi o coaji densi, cam de trei albine grosime, cu o deschidere
citre interiorul mai degajat. Din forma aceasta, cercetaqele continua s i caute in
zoni eventuale adiposturi. Ele descriu pe suprafafa roiului dansuri aseminitoare
celor de desprindere qi unele aseminitoare celor care, in alte conditii, indici
surse de cules. Cele care gisesc locuri mai bune danseazi mai viguros qi mai
indelung. Practic, durata mare este o caracteristici foarte importanti a dansului.
Spre deosebire de culegitoare, albinele acestea nu trebuie s i se intrerupi pentru
a aduce din ciind in ciind mostre de hrani. Dar, tot din ciind in ciind, ~i ele se mai
intorc la locul respectiv, pe care de altfel il ~i marcheazi cu emanatie a glandei
Nasonov, care atrage albinele.
Alituri de ciiteva componente cunoscute ale comunicirii in roire, unele
importante, rimiin nedescifrate. Cunoscuti ne este secvenfa de intiimpliri deja
mentionate: se reduce producfia de feromon inhibitor in glandele mandibulare
ale mitcii, liberind astfel lucratoarele s i clideasci botci; scade promptitudinea
1 albinelor la primirea hranei, ceea ce stimuleazi la fostele culegitoare ciutarea
de locuri pentru cuib8rire; apar dansurile de desprindere care, practic, au sensul
de ,,hai s i mergem" (Michener) - ciind roiul piriseqte stupul mami qi, din nou,
ciind piiriseqte locul de care a atiirnat in a~teptareaalegerii amplasamentului
I
definitiv. Necunoscutele (sau, ciiteva din ele): ce determini reducerea nivelului
I
secrefiei substantei de matci? Ce declan~eaziincetarea hrinirii mitcii de citre
lucritoare? Maximum ce se poate binui in legitura cu aceste aspecte se bazeazi
pe acfiunea feromonilor, care, fari indoiali au un rol
de roire. Ei intervin in adunarea qi stabilizarea roiului in jurul
depinziind, esential, coeziunea acestuia. Acidul trans-9 ceto
de matci, care in cuib inhibi clidirea botcilor, in roi - atrage
MANUAL UL APICUL TORUL UI
a le reline. Acidul trans-9 hidroxi 2-decenoic, care in cuib completeaz5 actiunea
primului, de inhibare la lucr5toare a cl5dirii botcilor ~i a dezvolt5rii ovariene,
este cel care induce fixarea roiului ~i formarea ghemului lini~tit(in amestec, deci,
cei doi feromoni sunt rZispunz5tori de coeziunea roiului) .yi totu~i,stabilizarea
acestuia este in final determinat5 de o a treia substan@, neidentificats, dar care
(experimental) se poate extrage din capete de miitci. Ca ~i in alte comportamente
ale familiei de albine, feromonii nu sunt totul ( d e ~esentiali)
i nici in roire; dovad5
- nu matca, sursa de feromoni, este cea care alege locul de instalare ~i apoi pe cel
de cuibiirire. in conditii experimentale atragerea qi fixarea roiului r e u ~ e ~perfect
te
cu un amestec de cei doi feromoni de matc5 + feromonul Nasonov sintetic; dar,
mai sunt necesare, totu~i,dansurile de desprindere!
Tendinfa de roire, insofit2 neapiirat de prezenp indivizilor sexuati, este
un caracter ereditar. Dar exist5 ~i familii care nu roiesc: ele se menfin prin simpla
cre~tere~iinlocuire natural5 periodic5 a m5tcilor (fenomenul se nume~teanecbalie).
Apicultorul care nu dore~teinmultirea albinelor roitoare trebuie sii favorizeze ~i s5
inmulteasc5 artificial asemenea familii (roire artificiali). Dimpotrivi, apicultorul
care prinde ~i pistreazi toti roii naturali asigur5 perpetuarea tendintei de roire
in stupina sa. Dar, atenfie, primul roi, roi primar, poate fi unnat de desprinderea
din familia mam5 a altuia, secundar, ~i a altuia, teqiar, uneori merggnd pin5 la
desfiinprea familiei.
in stupul p5riisit de roi, din una din botcile clidite de albine in perioada
premerggtoare de ,,friguriU, eclozioneaz5 o matc5. Dup5 ciiteva zile, de regulii in
viirst5 de 2-6 zile, ea face un zbor de imperechere - citre aqa numite locuri ,,de
adunare a trintorilor", aflate la circa 6- 15 m inaltime de la sol. in aceste aglomer5ri
de triintori, emanatiile de substant5 sexatractant5 atrag masculii, dintre care cu
citiva matca se ilnpereclieaz5 $i dc foartc multe ori repetii zborul de imperechere.
La intoal-cerea la stup, ea inca ~iiaipoarti ,,scninul dc imperechere" - partea
antcrioari a organelor gcn~talcmasculc pe care albinclc le extrag. Dup5 ciiteva
/ilc niatca incepe s i oua. (Atir scmnul dc impcrcclicrc, ccit ~ i mai
. sigur, inceputul
pontci sunt folosite de crescitorii dc matci ca indicii alc iniperecherii $i deci ale
apropicrii momentului optim pc~itruI-ecoltarca~nitcilordcslinate valorificirii prin
vinzare sau introducerea in altc familii: in uncle crcscitorii se folose~teca indiciu
c5pBcirea unei suprafe[e uniforme ~i compactc de pi~ietde lucratoare).
Roiul $i evolutia vietii sale ca tinir organism este o expresie clar2 a
coeziunii populafiei albinelor melifere, reglat5 prin actiunea unor mecanisme ~i
Cert este cii numai urmiirind u n roi natural qi comportamentul
intr-un stup, apicultorul poate spera cii va pitrunde
naturale a albinelor $i c5 va putea st5piini tehnica inmultirii
42
MANUAL UL A PICUL TORUL UI
Individ qi familie
4
caror ac ne se exercitii indirect - prin hemolimfa, asupra hormonilorjuvenili, dar
~i dlre t %\supra receptorilor pentru gust ~i mai ales miros.
AWnside.r5 c i indiratorii olfactiri pot fi cuprinii in doui categorii de
fl 44
MANUAL UL APICUL TORUL UI
surse - surse interne (indicatori emanind de la insii~ialbinii), ~i altele exteme
(indicatori provenind din mediu, din contacte cu elemente ale acestuia purtitoare
de miros, de exemplu, florile); nu se cunosc deocamdat2 legituri intre cele dou5
categorii de indicatori pe care ii folosesc albinele.
Pe post de paznic la urdini~,albinele fac o discriminare sigurii a striinelor
de stup - pe care le resping prin atacuri agresive, in timp ce - dupii un scurt contact
antenal cu paznicul, colocatarele lor au accesul liber. Reacfia fafii de striine variaz2
ca intensitate, ca acuratefe,in functie de anotimp ~ide abundenta culesului: apiirarea
stupului este intiirit8 in perioadele cu conditii propice furti~agului.
Albinele nu fac deosebire numai intre albinele din stup ~i striiine, ci chiar
intre surorile lor (fiice ale aceleia~imiitci) $i alte albine din stup (eclozionate in
stupul lor, dar din oui depuse de alti matci in alt stup ~i transferate ca atare,
cu rama). Mai mult, i ~ deosebesc
i surorile bune de semi-surori fiice ale aceleia~i
mitci ca yi ele, dar cu tat5 diferit.
Recunoa~teream5tcii de ciitre albine se bazeazi pe mirosul secretiei
mandibulare component5 a ,,substantei de matc2". Variata alcituire chimici a
secrefieipermite s i se binuiasci valoarea de semnal social a unora din componenfii
acesteia, cu acfiune olfactici. Indicator de recunoa~tere,secretia (deci mirosul
ei) are o determinant5 genetici: m2tcile surori sunt mai asemanatoare in aceast2
privinti intre ele decit cu cele neinrudite.
Interesant, in timpul roirii, lucritoarele stupului se separi dupi genotip:
cu matca dintr-o anumiti descendent2 paterni pleac2 preponderent lucritoare
surori bune ale ei, in stup riimgngnd preponderent lucriitoare semi-surori ale
ei dar surori bune cu o altii (posibili) matcii, sori a sa dar din alti descendent2
paternii (lucritoarele descendente din mama unic2 ~i tati diferiti se constituie ca
,,patrilinii7').
Structura geneticii i n s i ~ ia familiei este un factor ce intervine in
mecanismul de recunoa~tere.Miitcile imperechindu-se multiplu ~i amestecul de
sperms implicit duc la coexistenp mai multor patrilinii. Ca urmare, compozifia
genetic2 a populatiei de lucriitoare se modificii in cursul vietii familiei, in timp
ce identitatea mitcii se modific2 numai cind intervine roirea sau schimbarea
lini~titi.in cvnditiile acestei structuri genetice potential schimbiitoare, matca este
recunoscutA cu mai mare siguranF deciit lucr2toarele, pentru cii identitatea ei este
mai constanti; mirosurile provenind din mediu fumizeazii o modalitate eficientii de
mentinere a unui acela~iindicator util in recunoa~terealucriitoare1or;itwindicatorii
de naturii geneticii detinufi de lucritoare fumizeazii informatii im$
3 nts,.utile in
identificarea miitcii ~i a larvelor. Se biinuie~tecii exist5 presiuni con% dictorii ale
selecfiei pentru indicatorii de naturii genetic5 ~i cei provenin&& demtme
45
4
MANUAL UL APICUL TORUL UZ
ce uneori functioneazi recunoaqterea tovariqelor de stup indiferent de inrudirea
genetic8 qi alteori o discriminare fin8, pe baza gradelor de inrudire.
Apicultorul intervine frecvent in familie cu lucriri care afecteaz5 sistemele
de recunoaqtere ale albinei. La inlocuirea mitcii, spre exemplu, intr-un timp relativ
scurt lucritoarele trebuie s i asimileze noi caracteristici de recunoa~terea mitcii.
Ele trebuie s i invete identitatea unei mitci total n e i m d i t i lor qi precedentei lor
mitci. 0 alt8 asemenea interventie: transferarea ramelor cu puiet, pentru egalizarea
puterii, duce pe de o parte la o reducere a diferentelor genetice intre familiile
respective, dar pe de alti parte la rit5ciri intre stupi ingreunfind sarcina albinelor
paznici. In sfirqit, la unificarea familiilor slabe intre ele, succesul metodei cu foaie
de ziar se bazeazi pe slabele forfe de apirare ale respectivelor populafii; dar la
unificirile la care participi qi o familie puternick este preferabil ca m5tcile initiale
ale populatiei s5 fi fost inmdite.
In stup mai actioneaz5 o serie de substante, a c8ror prezenfi $i efect erau
pin5 nu demult ignorate sau numai binuite: substante ca ~i cele deja mentionate,
dar care inci nu au fost identificate, izolate, emanind de la albine ~i la care albinele
reacfioneazii in grup (unele) sau individual (altele). Prin chimioreactiile care au
loc se regleazi anumite comportamente care in ansamblu alc5tuiesc extraordinara
viati social2 a albinei. Unele sunt substante ,,de interreactie" sau ,,de familiarizare"
(numite generic epagine). Asemeni hormonilor juvenili qi feromonilor cunoscufi,
toate contribuie la asigurarea coeziunii familiei sau la marcarea obiectelor care
ii apaqin acesteia: ( I ) una din ele, foarte persistenti, are efect chiar $i pentru
cadavrele de albine, care rimin un timp atr5g5toare pentru tovar5qele lor; (2) o
alta marcheazi spatiul (scorburi, stup, cuqci) in care citeva albine au petrecut un
timp de familiarizare gribind insuqirea lui de citre familie. Se pare c i cel pufin
partial aceasti epagini se confind5 cu propolisul; (3) existenfa unei alta poate
fi demonstrati de orice apicultor cu ocazia cre~teriide mitci - botcile artificiale
introduse in familia crescgtoare, cu tinerele larve deja transvazate in ele, sunt
acceptate cu mai mult sau mai putin5 rezervi in functie de starea familiei; dac5
ins5 botcile sunt finute goale, in prealabil, in stup, procentul de acceptiri este mult
sporit. Constatarea repetati in practici a acestui adevir a dus la generalizarea
pornirii creqterilor de mitci cu o introducere a botcilor goale timp de 24 de ore
in stup. Nu este neapirat necesar contactul albinelor cu botcile acestea, ci pur ~i
simplu prezenpi lor in preajm8; (4) apicultorul cu o oarecare experienp qi cu spirit
de o b s m * constat5 c i hr5nitorul deja utilizat este preferat unuia nou, dar nu
Fa%le
"s,
utilidt 1 alt%familie!Este vorba de o epaginii, a 4-a in enumerarea noastri, care
respingere pentru albine striine, concomitent cu cel de recunoaqtere
pmpriei familii; (5) daci rotim cu IRO. stupul in juml axului siu
6, '- >!e 46
MANUALUL APICULTORULUI
vertical, Era a-l deplasa, albinele culegiitoare aterizeazi la intoarcere tot la vechiul
loc a1 urdinigului gi merg apoi, pe jos, piing la cel nou; ele urmeaz5 o pist5 foarte
precis5. Dupi 10-15 minute, aterizarile au loc direct pe sciindura de zbor in noua
ei pozitie. Pista este trasat5 de albine cu o epagin5.
in afara epaginelor, se numirii printre aceste substante familia repulsinelor,
cea a inhibinelor, a substantelor de alarm5, a substantelor de cules gi a
atractaniilor.
0 repulsini a fost deja mentionat5 in exemplul cu hriinitorul. Din acest
exemplu trebuie retinut faptul c5 o aceeagi substang, ca gi in cazul socio-
hormonilor, are dub15 capacitate - de familiarizare, intr-o familie ~i de respingere,
in alta. Este un motiv in plus pentru ca inainte de a interveni in viap familiei,
s i ciutiim intelegerea profundii a tuturor comportamentelor ,,normale" din stup.
Fiecare reactie are o explicatie, care poate, pentru moment, scap5 apicultorului,
dar cu rsbdare, spirit de observatie gi cu studiu, poate fi descifratii.
Dintre substanfele de alarm5 ale familiei, grupateca atare pe bazaproprietiitii
comune de a provoca agitatie violent5 urmat5 de regul5 de agresivitate, apicultorul
vine in contact cu cea din venin (acetat de izoamil) gi cu cea din secretia glandelor
mandibulare (2-heptanona). Ati remarcat deja c5 dup5 ce o albini v-a intepat,
imediat se reped multe altele gi inteap5 in aceeagi zonii a pielii? Fenomenul se
datoreaza emanatiei de substant5 de alarm2 care se scurge de-a lungul acului infipt
in piele, sau pur gi simplu aruncat5 in jur de albinele agitate.
Glandele mandibulare ale m5tcii miinuit5 brutal sau inghemuiti3 de
lucritoarele intre care a fost introdus5 elibereaz5 o secretie care, ajuns5 pe
tegumentul lucritoarelor din jurul ei induce, la celelalte lucriitoare, o atitudine
agresivi. Este un alt exemplu de multipl5 capacitate a unui feromon: pe de o parte
atractant pentru albinele din suits, pe de alta feromon de stress gi alarm5.
Alectinele sau substanfele de cules sunt o categorie de feromoni de naturi
necunoscuti, care au rolul de a permanentiza pe toat5 durata infloririi leg5tura floare-
albin5. Este posibil ca ele s5 fie in leg5tur5 gi cu indicatorii de recunoagtere.
mellifera major (prezinti cea mai lungi tromp2 dintre toate rasele de
mellifica. Este o albini mare, ugor agresivk cu producfii mari de miere. Nou
descoperiti, intr-un areal redus);
mellifera nubica (cu cele mai mici dimensiuni corporale dintre toate
formele de albini melifer:, apropiindu-se de cele ale albinei cerana gi indica;
trompa cea mai mica - 5,38 mm. Agresivitatea gi irascibilitatea variabile. Este,
de asemeni, una din rasele nou identificate);
mellifera jemenitica (cu dimensiuni corporale foarte mici, mai mult lati
deciit lung5. Incomplet studiati, rasi nou identificati).
MANUALUL APICULTORULUI 1
Grupul de albine irano-mediteranean
I
Albinele cuprinse in acest grup sunt cele mai riispandite. Datoriti
insugirilor lor biologice gi productive prezintii cel mai mare interes economic,
fapt care a contribuit la riispindirea lor pe toate continentele. Se deosebesc
urmiitoarele rase:
mellifera sicula (cunoscutii gi sub numele de albina sicilianii, micii, de
culoare neagri; face legiitura cu grupul african);
mellifera remipes (foarte blindii, foarte roitoare, ciipicegte umed mierea,
de multe ori convieFiesc 2 miitci intr-o familie);
mellfera taurica (rasii adaptat5 la climatul mediteranean, arie de
riispandire foarte redusii);
mellifera cypria (irascibilii, propolizare puternicii, c5p5cire umedii, in
trecut era foarte apreciati pentru capaci ta tea sa productivii, actualmente pufin
folositi Pn producfie din cauza irascibilitiifii);
mellifera syriaca (roitoare, deosebit de harnicii, cu miitci prolifice,
irascibilitate moderatii);
mellifera caucasica (prezintii cea mai lungii trompii, deosebit de
productivii, valorifici culesul pe timp nefavorabil, pufin roitoare, deosebit de
blindii, fapt ce a ficut sii fie riispinditii pe toate continentele);
mellifera ligustica (albina italian5 cu miitci deosebit de prolifice, roitoare,
mare produciitoare de ceari, pufin rezistent5 la ierni aspre gi lungi, foarte
riispinditii pe toate continentele);
mellifera carnica (albina carniolianii, blinds, cu inclinafie spre roire,
construiegte multe celule de trintori, ciipiicegte mierea uscat; rispinditi pe toate
continentele);
mellifera carpatica - format2 in regiunea carpato-duniireanii sub influenp
climatului continental temperat caracterizat prin precipitafii relativ reduse,
variafii mari de temperaturii gi vinturi puternice; este o rasii de albine foarte
blindii, cu comportament linigtit pe fagure gi cu reacfie slabii la fum, cu miitci
prolificfippnifest5 un slab instinct de roire, este productivii, cu predispozifie
la a b- cuibul cu nectar gi miere in condifiile unui cules de mare intensitate
( . ~ d s i r ~ s d r a tprefioasii
ii in condiriile climatice ale tiirii noastre). Ciipiicegte
0 d i 9 i V i n t i i o tendinf5 slabii de propolizare.
L
.- 5- \
52
;d
MANUALC'L A PICUL TORULUI
*$
care se eaki plasa de d m 8 cu ochiuri de 2-2,5 mm. Rama de ventilatie se
d b 'fiile laterale de dou5 bare de lemn de 550x50~30mm. Pe aceste bare
a e e n i p a c u l stupului.
" ''6
< 58
MANUALUL APICUL TORULUI
Capacul este telescopic avind suprafap superioar2 plan% Rama lateral2 a
capacului are grosimea de 20 mm gi in2ltimea de 91 mm. Dimensiunile exterioare
ale capacului sunt 534x463 mm gi inaltimea de 10 1 mm.
Pentru fixarea p2qilor componente ale stupului, in vederea transportului,
acesta este prev2zut cu doua tije de otel cu diametrul de 6-8 mm ~i o lungime de
991 mm. Partea superioar2 a tijei este filetat2 pe o lungime de 70 mm gi prev2zuti
cu o piulip, tip fluture, ce se poate inguruba. Partea inferioara a tijei are un orificiu
cu diametrul de 3,3 mm pentru introducerea unui gtift de fixare.
-e
.
":"
MANUALUL APICULTORULUI
Stupul orizontal STAS nr.417011976 este singurul tip de stup folosit in
tara noastri ce face parte din categoria stupilor orizontali. Dezvoltarea cuibului
familiei de albine la acest stup se face pe orizontalc?fati de sol, spre deosebire de
stupii verticali unde dezvoltarea cuibului are loc pe verticalc?.
Partea superioar5 a capacului este plan5, iar cele dou5 p5qi laterale au
prev5zute dou5 deschideri longitudinale, lungi de 380 mm qi inalte de 30 mm
avind rolul de a asigura ventilafia. in interiorul capacului, pe p5qile sale laterale,
se afl5 cite o plasi de sirmi a~ezat5oblic fiind fixat5 cu o stinghie asigurindu-se
astfel ventilafia pe timpul transportului. Capacul este fixat de corp cu ajutorul a
dou2 balamale-pomele.
A
Dimensiunile exterioare ale capacului sunt de 9 17x605~110mm.
In afara ramelor, stupul orizontal este previzut qi cu dou5 diafragme ~i 6
scfndurele de podiqor.
Ramele, in numar de 20 au dimensiunile exterioare de 435x300 m, iar cele
interioare de 4 15x270 mm.
Diafragmele, in numar de dou5, una eta@ pe toate piqile formind
diafragma separatoare, iar a doua mai scurt5 in partea inferioar5 cu 20 mm ce
permite albinelor accesul dintr-o parte in alta.
Scindurelele de podi~orau urmatoarele dimensiuni 484x 130x 10 mm,
spafiul format intre podi~or~i capacul stupului folose~tepentru refugiul albinelor
in timpul transportului sau pentru introducerea pernifelor necesare protej5rii
cildurii cuibului pe tirnpul iernii.
Pentru transport, ramele sunt fixate cu ajutorul dispozitivului de fixare al
acestora care este alcituit dintr-o bar5 de fixare cu secfiunea de 50x40 mm ~i
lungimea de 778 mm qi doui stinghii cu secfiunea de 1 Ox 10 mm.
UNELTE APICOLE
in afara stupilor care fac parte din grupul de utilaje apicole necesare
adapostirii albinelor, existi o gam5 variati de alte unelte necesare efectuirii
diferitelor lucr5ri in stupin5, care se impart in diferite grupe, in raport de activitatea
ce o desf?i~urimcu ajutorul lor.
f
etanvar
&*
de fixar
u palaria respectiv2. in partea inferioarg masca are prev2zut un sister
etanqare de corpul apicultorului.
MANUAL UL APICUL TORULUI
Salopeta ~i halatul apicol, fac parte din echipamentul de protecfie gi de
lucru al apicultorului. Salopeta se confecfioneaz5 dintr-o singur2 pies5 din doc,
inchis2 la git, la miini 9i picioare pentru a nu permite pstrunderea albinelor.
Halatul se confecfioneaz5 din pinz5, minecile fiind strinse cu ajutorul unui elastic.
Atit salopeta, cit gi halatul sunt prev5zute cu buzunare yi sunt confectionate din
materiale de culoare deschis2.
M5nu~ileapicole, sunt fabricate din cauciuc subfire sau piele avind cinci
degete. in general, apicultorii cu experienf2 nu folosesc m2nu~ileapicole in timp
ce lucreaz2 la stupi.
Scirarul sau ridicitorul de rame, este format dintr-o lam5 de otel zimtati
cu virful curbat, fiind folosit5 la desprinderea ~i ridicarea ramelor din stup.
FP* I
+Q
. Fig. 22 - RidicLitor de rame (scLirar)
- dimensiuni i'n mm
MANUALUL APICULTORULUI
L
Afumiitorul apicol, prezintii o gamii variatii de tipuri gi dimensiuni.
Indiferent de tipul de afumtitor, acesta se compune dintr-un recipient in care se
arde material care produce mult fum (putregai, scoaqii de copac, cirpe vechi, etc.),
precum gi cu un sistem de foale cu ajutorul ciirora se pompeazti in partea inferioari
a recipientului aer peste materialul fumigen. Fumul rezultat este eliminat printr-un
orificiu amplasat in partea superioarii a afumiitorului. in raport cu cantitatea de aer
pompat rezultii o cantitate mai mare sau mai micii de fum.
Dintre cele mai riispindite modele de afumiitoare apicole din tara noastrii
amintim urmitoarele:
I
Afumiitorul STAS nr.1070711976, se compune din corp, capac ~i foale.
Corpul are o formi cilindricii, aviind in interior un corp mobil de ardere prevtizut in
partea inferioari cu un griitar metalic. Capacul rabatabil este conic formind un c o ~
de evacuare a fumului. De capacul afumtitorului este montat sistemul de insuflare
a aerului (foale) realizat din douti palete agezate in unghi ascutit qi acoperite lateral
cu o imbrticiiminte din policlorurii de vinil. Paletele sunt mentinute depiirtate una
de alta cu ajutorul unui arc spiral fixat intre ele. Burduful este actionat manual
- prin stringere se alimenteazii afumiitorul cu un jet de aer dirijind astfel fumul
rezultat prin coq in direcfia doritii.
i' 66
MANUAL UL A PZCUL TORULUI
Scaun apicol, are forma unui taburet de 40-50 cm inglfime gi este prevBzut
cu 2-3 compartimente pentru scule gi materiale. Are rolul at8t de scaun c8t gi de
lidi$i pentru transportul sculelor apicole necesare lucr5rilor in stupink
69 e x
MANUALUL APICULTORULUI
gablonul pentru fixarea distanfei orificiilor de perforare, perforatorul ~i dispozitiw
pentru insilrmarea ramelor, calapodul pentru fixarea fagurilor artificiali, pintenuf
apicol gi ciinip pentru topit cearil.
Fig. 28 - Plan~etacalapodpen-
Fig. 2 7 - Planqeta calapod tnr Jixat fagurii artiJiciali
universal&- A in sectiuni - B
WJ7.s
I .q -
m e d i c ~ g in
g scopul prevenirii sau combaterii bolilor la albine.
,.
MANUALUL APICULTORULUZ
'8$
plastic cq, continui cu o placi de metal lati de 40-50 mm in care sunt fixate 18-22
circa 30 mm ~i dispuse sub formi de pieptene. Se folose~t
74
MANUAL UL APZCUL TORUL UI
in general la fagurii cu suprafetele neunifonn cipicite, precum ~i la desc5picirea
unor pociuni reduse de fagure. fnainte de folosire furculita de descipicit, precum
~i cutitul de descipicit se incilzesc in prealabil in apii fierbinte (nu ~i cele incilzite
cu abur sau electric).
,'\,*
Fig.40 - Masa de desccipiicit; 1)peretii laterali; 2)mSner; 3)tava;
4)suport pentru rame; 5)rama; 6)sita pentru impurit6ti mari;
7)sit6fin6; 8)mBnere; 9)vas pentrzr colectarea mierii; I0)suport
3
vasuldi. buGi dirijafi astfel in compartimentul in care se g5se~teceara, o vor
topr, ~ e h x curgiind
t o ~ m l ~
a intr-un vas cu ap5 a ~ e z a in
t dreptul tubului de evacuare al
7s
" L f l
. *
MANUAL UL APICUL TORUL UI
79 e
MANUAL UL APICULTORULUI
in prezent, in practica apicolB existi o gami variati de colectoare de polen
care pot fi clasificate, in mare, astfel: colectoare de polen exterioare sau de urdini
~i colectoare de polen interioare, care pot fi a~ezatesub capacul sau pe fundu
stupului.
Indiferent de tipul colectorului, partea activi a acestuia o formeaz5 placi
activi confectionat8, in general, dintr-o foaie de vinilin (material plastic) previzuti
cu perfora1ii circulare in r8nduri suprapuse cu diametrul de 4,9 mm. La unele tipur
de colectoare existi dou5 plici active prin care albinele sunt obligate s i treaci
m5rind astfel cantitatea de polen recoltat. Polenul ce se desprinde in momentu
trecerii albinei prin orificiile pl5cii active, cade printr-o plasi metalici in sertira~
de recoltare.
Colectoiwl de polen de urdini?, se compune din trei piese principale: ur
corp realizat dintr-un cadru de lemn, un sertar in care se aduni polenul dup5 ce ;
trecut prin ochiurile unei plase metalice a ~ e z a tdeasupra
i sertarului ~i placa activl
propriu-zisi cu orificiile circulare de 4,9 mm.
Unele tipuri de colectoare de urdini~sunt inzestrate ~i cu o strea~in
din lemn, tab15 sau p8nzi spre a proteja mai bine polenul recoltat de umiditate:
atmosferici, precum ~i de razele directe ale soarelui.
&.Pp ..
MANUALUL APICUL TORULUI
Colectoare de polen ce se folosesc sub capacul stupului sau pe fundul
acestuia, unele constituind chiar fundul stupului respectiv avind ~i rolul de
colector de polen, se bazeazi pe acela~iprincipiu de functionare. La unele tipuri
de colectoare, placa activs este a ~ e z a t in
i pozitie orizontali, la altele oblici sau
verticali. Totodata majoritatea colectoarelor de polen dispun de un sistem de a
asigura nestinjenit zborul trintorilor spre a se evita astfel blocarea plicii active de
citre ace~tia.
Colectoarele de polen interioare prezint2 avantajul, f a g de cele exterioare,
ci feresc mai bine polenul recoltat de intemperii (ploaie, praf, soare intens, etc.).
Usca'torzrl de polen, serve~tela uscarea polenului proaspit recoltat, spre
a se putea pistra. Uscarea trebuie efectuati la o temperaturi constant2 care s9 nu
depi~easci+45"C, pin8 cind umiditatea polenului va scidea la 8%.
in practic9 sunt folosite multe tipuri de uscatoare de polen. in mare, dup2
sursa de energie ce o folosesc aceste usc2toare se impart in: uscatoare solare;
uscitoare cu aer sau ap9 cald9, realizate cu ajutorul unei lampi de petrol qi usciitoare
electrice.
Indiferent de tipul usc9torului, principiul de exploatare al acestuia este
urmitorul:
- polenul se avteme pe sitele de uscare in straturi subtiri, uniforme de
maxim 1,5-2 cm grosime;
- temperatura de uscare nu trebuie s9 depi~eascii+45"C;
- s2 existe, in permanenti, o bun2 circulatie a aerului in vederea eliminirii
excesului de umiditate.
I- - 46.
0-1
I
I
Fig.48 - Utilaj pentru crejterea rniitcilor: a)nucleu Zander; I
1
b)~ablonpentru confec{ionat botci; c)botca@atii de dopul de crejtere;
d)lan{etiipentru transvazarea lawelor I
b _ S
7
MANUAL UL APICULTORULUZ
Nucleul tip A.C.A., este format din rame de stup multietajat care, cu ajutorul
unor balamale, prin pliere, reprezint5 112 din rama stupului respectiv. Una din
rame este previzut5 qi cu un hrgnitor tip uluc. Fiecare compartiment (nucleu) are
un podi~ordin plas5 de sirm5. in ad5postul pentru nuclee in care intri un numar
de 4 nuclee sunt prev5zute 4 urdini~epe cele 4 laturi ale ad8postului, cu cite o
scBnduric5 de zbor fiecare.
Constructii apicole
Teiul este a doua specie melifer5 important5 din tara noastr5 ~i inflore~te
la 15-20 de zile dup5 terminarea infloririi salciimului. Spre deosebire de salciim
culesul de tei este de durati mai lung5, indeosebi la p5durile formate din dou5 sau
mai multe specii.
Specii de tei care cresc in tara noastr5 sunt: teiul cu frunza mare sau teiul 1
fluturesc; teiul pucios sau teiul cu frunza mica ~i teiul argintiu sau teiul alb.
Prima specie care inflore~teeste teiul cu frunza mare, urmat5 la 10-15
zile de teiul pucios ~i apoi dup5 21-22 zile inflore~teteiul argintiu. Durata de
inflorire a celor treispecii luate impreun5 in cadrul sezonului apicol este in medie
de 30 zile, variind dc la o localitate la alta ~i de la un an la altul intre 22 ~i 38
zile. Fa orii care conditioneaz5 data infloritului sunt mai ales temperatura ~i
al ti tudi&
MANUAL UL APICUL TORULUI
Teiul ocupi, in tara noastri, suprafete insemnate indeosebi in judetele
Tulcea, C i l i r a ~ i ,Ilfov, I a ~ i Timi?,
, etc. In cadrul judetelor amintite, cele mai
cunoscute masive pentru stupirit pastoral la culesul de tei sunt cele de la Comana,
Mihai Bravu, Ciscioarele, Cilugireni (judepl Giurgiu), Snagov (Sectorul Agricol
Ilfov), Ciucurova, C o c o ~Isaccea,
, Niculifel, Babadag (judepl Tulcea), Birnova,
Ciurea, Grajduri (jude@l I a ~ i )La . aceste masive se deplaseazi anual zeci de mii
de stupi, realiziindu-se in anii favorabili, in medie ciite 15-20 kg de miere pe
familia de albine. Culesul la tei nu prezinti gradul de intensitate de la salciim,
totu~i,in conditii favorabile, se pot realiza de la 2 la 6 kg miere de stup zilnic.
Secretia de nectar la tei, ca qi la ceilalti arbori meliferi, este diferiti ~i depinde
de varietatea teiului, de fertilitatea solului qi de climi. Din analizele ficute la
masivele de tei de la Ciucurova ~i Niculifel, rezulti c i productia de nectar a variat
la teiul pucios de la 0,15 la 0,22 mglfloare cu o concentratie medie de 48%, iar la
teiul argintiu de la 0,20 mglfloare la 0,45 mglfloare cu o concentratie in zahir de
46-52%. Cintarul de control a aritat, la una din stupinele experimentale aflati in
pastoral la Ciucurova, c i recolta zilnici de miere a variat de la 0,5 piini la 5,4 kg
(in medie 2,7 kg).
Capacitatea nectariferi a celor trei specii de tei este diferiti ~i anume: 800
kglha la teiul cu frunza mare, 1.000 kg/ha la teiul pucios ~i 1.200 kglha la teiul
argintiu.
P
91 =
.
MANUAL UL APICULTORULUI
Cenu$erul sau otetarulfals este un arbore de mare valoare meliferi. Cre~te
spontan in Dobrogea yi in alte finuturi din tara noastra. Se intiilneyte frecvent pe
strizi vechi din Bucurevti. Se recomandi a fi plantat pe terenurile neproductive.
nefolositoare agriculturii, pentru c i se prinde uyor $i este putin pretentios fati de
sol. Cenu~eruleste putin rezistent la geruri yi pierde in iernile aspre o parte din
lujerii anuali. Inflore~teabundent in lunile iunie-iulie, florile fiind foarte intens
cercetate de albine pentru nectarul yi polenul lor, de calitate superioar5. Productia
de miere este de circa 300 kg la ha. Mierea de cenuqer este de culoare galbeni, cu
o aroma pronunpti $i plicut5 la gust.
S a l c ~ m t ~ l j a ~ ~este
o n e un
z arbore inelifer care dB o productie de peste 300
kg lniere la ha. Infloreyte in lunile iulie-august, iar perioada de inflorire este de
25-30 de zile. El poate fi plantat de-a lungul yoselelor yi drumurilor, in parcuri,
gradini ~i in toate locurile insorite.
Arinul sau aninul este un arbore melifer care furnizeazi polen primivara
de timpuriu, ceea ce prezinti o deosebiti importanii pentru dezvoltarea familiilor
de albine. Cea mai apreciati de apicultori este specia aninului negru.
Salcia creqte sub formi de arbori sau arbu~tiin luncile umede, precum
~i in zona muntoasi, ocupiind suprafete importante, mai ales in biltile din lunca
Dunirii. Silciile ~i richitele infloresc timpuriu in primivari y i oferi nectar ~i
mai ales polen, foarte valoros pent11 intretinerea ~i dezvoltarea familiilor de
albine in lunile martie-aprilie. Speciile de salcie mai rispiindite la noi in tar2 si
care au importanti apicoli sunt: salcia comuni, salcia cipreasci, zilogul, salcia
pliingitoare, salcia plesnitoare ~i richita. Dintrc acestea o important2 apicoli rnai
mare prezint5 salcia cipreasci Si zilogul, care, in conditii favorabile, furnizeazi
nu numai insemnate cantititi de polen, ci ~i nectar din abundenti. Productia de
miere se evalueazB la aceste specii la 150 kg la ha.
~ o r n uinfloreite,
l f-
de asemenea, timpuriu in prim5var5, firniq d, In zilele
frumoase, insemnate cantititi de polen ~i nectar. Ca ~i alun@miprezint3 o
P
93 P-
MANUALUL APICULTORULUI
deosebit2 importan@ pentru apicultur-5 prin faptul c5 aceastii specie
foarte timpuriu ~i declan~eazii,de obicei, la albine instinctul de cules.
Amorfa sau salcimul pitic este un arbust melifer cercetat de albine pentru
nectarul ~i polenul s5u. inflorirea are loc in lunile iunie-iulie, durind circa 30
zile. Pe toat2 durata infloririi, acest arbust este foarte mult cercetat de albine. Este
apreciat caunul dintre valoro~iiarbu~timeliferi. Producfiade miere a fost evaluat8.
la 50 kg la ha. Salcimul pitic se intalne~tefrecvent in perdelele de camp ~i in
perdelele de protectie ale liniilor ferate. Acest arbust prezint5 o cre~tererapid5 gi
se prinde cu u~urinf5 pe orice teren. Este folosit .yi pentru consolidarea terenurilor
in pant5 care alunecii ~i pe taluze, doarece are r5dicina bine dezvoltat5.
Zmeurul este un arbust melifer foarte valoros pentru apiculturii. Este mai
des intiilnit in zona de munte gi de dealuri inalte, unde cre~tespontan gi infloregte
in lunile iunie-iulie, avdnd o durati de inflorire de 25 de zile. Plan@$lade zmeur
din zona de cdmpie infloresc mai timpuriu, in aprilie-mai gi d u e 10-14 zile.
Este un arbust foarte apreciat de apicultori gi intens cercetat.de a $ e pe toati
b
.
<,
ff& k*f.Q
k%
97 +-
MANUALUL APICUL TORULUI
Rapi!a de primiivari?, se seamiinii primiivara timpuriu, in martie-aprilie,
iar inflorirea are loc in mai-iunie, cu 20-25 zile mai tiirziu ca rapita de toamni
prelungind perioada de cules de la aceastii specie.
L
99 F
MANUALUL APICULTORULUI
(eventual al ramurii). Cantitatea de nectar produsa de o floare variaz%mult de 1
un soi la altul, influentat5 ~i de conditiile pedoclimatice, intre O,11 ~i 0,25 mg, iar
nectarul unei flori contine in medie 0,26- 1 mg zahar. Din cercetiirile intreprinse
a reie~ito mare variabilitate a productiei de nectar determinatii de soi, conditii
pedoclimatice ~i de evolufia timpului.
Floarea-soarelui are un potential melifer ridicat, asigurdnd an de an
productii de miere ce variaza intre 10 ~i 40 kglfamilia de albine. Diferentele
mari de recolt5 sun1 determinate de variaf-iaputerii familiilor de albine, dar $i de
diferentele de microclimat dintre IocaliEiti ~i chiar de la un Ian la altul.
Dintre factorii climatici, cea mai mare influenti asupra secretiei de nectar 1
o are temperatura, care este optima in intervalul 30-32°C inregistrat in general
intre orele 10 ~i 15 ciind se qi observa o frecventa ~i o intensitate maximi de
cercetare a florilor de c5tre albine. Productia de miere la hectar este evaluatii la
30- 120 kg, luindu-se in calculul balantei melifere o productie medie de 60 kg la
hectar.
Porumbul cultivat pentru boabe inflore~tein luna iunie, iar cel cultival
pentru insilozare sau mas%verde in hrana animalelor din iunie pin2 in octombrie,
in raport cu data semiinatului. Productia de polen pe panicul este de 1 gram, iar
la hectar de 22 kg. in perioadele deficitare, cind sursele de hran5 proteica sunt
neindestulatoare, se recornand5 administrarea polenului obtinut prin recoltarea
paniculelor, conditionat ~i p5strat corespunziitor. Recoltarea paniculelor nu
stdnjene~tecu nimic dezvoltarea ~i polenizarea normala a culturii. in cam1
stup5ritului pastoral stupinele se amplaseaza intre floarea-soarelui ~i porumb
pentru a putea recolta polen de la ambele culturi.
%.
Plant5 rezistentii la seceti gi nepretenfioasii la conditiile dt? 1; yOfk5nagul
se cultivii in regiuni mai secetoase pe soluri mai slabe decit ceie pri nice-florii-
soarelui. Inflorirea se produce in iulie-septembrie gi f u r n i d l c q i l i i r ~ * d e
101 r
F
MANUAL UL A PICULTOR ULUI
albine atiit nectar ciit gi polen.
Tb
inflorirea se produce in mai-iunie, aparitia florilor este e ~ a b t5,Worirea
<
incepind de la bazi. Cantitatea de nectar secretat5 de floar9vhria n t r ~ 0 , 2gi
1,5 mg, dind o producfie de miere la hectar intre 30-100 k g . ? ~ %*
5
103 59
MANUAL LIL A PICUL TORULUI
Trifoiul I-oqzr este o specie furajeri pereni ce cregte spontan sau cultivati
in nordul firii ~i in zona dealurilor subcarpatice. Cultura trifoiului ocupi, in pra
noastri, suprafete ce oscileazi in jur de 200.000 ha, diind bune rezultate in zonele
cu climat ricoros ~i umed, indiferent de solul pe care se cultivi.
Trifoiul infloregte din mai pin5 in septembrie, florile de culoare ro~ie
purpurie sunt dispuse cite 50-200 in capitule. Productia de nectar pe floare este de
0,Ol-0,03 mg, iar productia de miere la hectar este evaluat5 la 25-50 kg. DatoriM
conformatiei pe care o are floarea de trifoi roqu, corola formiind un tub de 8-10
mm lungime, nectarul este greu accesibil albinelor a ciiror tromp2 are o lungime
in jur de 6,50 mm.
in anii favorabili cdnd secrefia de nectar este bung, indeosebi la coasa a II-a
cind florile sunt mai putin dezvoltate, se realizeazi culesuri de producfie, recoltele
de miere ajungind la 15-20 kglfamilia de albine. Pentru mirirea randamentului
poleniz5rii se recomandi aplicarea dresajului albinelor prin hriniri cu sirop de
zahar aromatizat cu flori de trifoi.
Trifoiul alb - specie peren5 intilnit5 din Delta Dunirii piin2 in zona alpink ,
ocupi insi suprafete mult mai mici comparativ cu trifoiul roqu. Se cultivi putin
in culturi pur5, de obicei il gisim in amestec cu alte leguminoase qi graminee
perene.
Trifoiul alb infloregte in a1 doilea an de la seminare, iar inflorirea dureazi
din luna iunie pin2 toamna tiirziu. Cantitatea de nectar secretatii de o floare
variazi intre 0,04 gi 0,4 mg ddnd o cantitate de miere la hectar intre 100 gi 250 kg
in hnctie de condifiile pedoclimatice.
Trifoiul hibrid - specie ce prefer5 locurile de culturi cu multi umezeall,
trifoiul hibrid este mai putin rispiindit in fara noastri decit trifoiul alb. infloregte
din mai pin2 in septembrie, ddnd o productie de miere la hectar de 120 kg.
Polenizarea trifoiului hibrid cu ajutorul albinelor aduce importante sporuri
de simiinf5ce depigesc 100 kglhectar.
Sparceta - specie pereni, cultivati pentru nutref verde sau fin pe terenuri
improprii altor culturi furajere. Este putin pretenfioasii la clim5 qi sol, putdnd fi
cultivati eu-bune rezultate chiar pe terenuri erodate, cu strat arabil subfire, din
ale firii. Pe suprafete mari este c u l t i v a ~in judetele Constanp,
Reventul, p2tru1i~iclul.
Icu~teanul,morcovul, pistiirnacul au, de asemenea,
interes pentru apicultur5 ca urmare a secrctiei de nectar ~i a producfiei de
polen.
3
pur2 (ci 30.000 ha) qi in culturi intercalate peste 200.000 ha.
l&&furajer,
titatea de miere pe un hectar cultur5 pur5 se evalueazi a fi de 40-45 kg
90- 100 kg la dovleacul alb qi 22-30 kg la dovleacul moscat.
3 106
MANUAL UL APICULTORULUZ
Productia de polen la hectar se evalueazi la 52-58 kg la dovleacul furajer, 43-52
kg la dovleacul alb gi de 28-34 kg la dovleacul moscat.
Pentru culturile intercalate de dovleac se iau in calcul, atiit pentru miere
ciit qi pentru polen, o treime din valorile date mai sus pentru culturile pure.
Bostiinoasele, care ocupi suprafete importante rnai ales in culturi
intercalate, ofera culesuri tirzii de intrefinere intr-o perioadi ciind flora meliferi
este foarte saraci, de aceea trebuie identificate din vreme qi valorificate
integral.
, $
ex%
107 I
/
-
rC
MANUAL UL APICUL TORULUI
Chimenul - specie bienal5 sau pereni, cultivat5 ca plant5 medicinal&
aromatic5 qi alimentar5 de la care se folosesc fructele pentru uleiul volatil ce-
1 contin. Pentru cultura acestei specii sunt favorabile regiunile cu suficientZi
umiditate gi cu temperaturi mai moderate, cum sunt cele din centrul qi estul
Transilvaniei, ori din nordul Moldovei.
Seminatul se face primivara in prima urgent5 (martie-aprilie) folosind
10-12 kg s5mint5 la hectar. Fiind o plant5 ale csrei fructe se maturizeazi
egalonat, momentul recoltgrii are o importanfa deosebit5. Recoltarea manuals
trebuie s5 se fac5 atunci cAnd 35-40% din fructe sunt coapte, iar recoltarea cu
combina cind 65-80% din fructe au ajuns la maturitate.
Chimenul infloregte in mai-iulie o lung5 perioadg din timp, dind productii
de miere la hectar evaluate la 20-30 kg.
10s
MANUALUL APZCUL TORULUZ
Izma bun6 - plant6 peren6, este cultivat5 in lume ca plant5 medicinalii qi
aromaticii pe mari suprafefe de teren. La noi in far5 o intiilnim pe suprafefe mai
mari in Tara Birsei, Bra~ov,Banat. inmulfirea izmei bune se face destul de uqor
pe cale vegetativ5 (stoloni sau listari). inflorirea culturilor de izm5 se produce in
lunile iunie-august furnizind nectar ~i polen familiilor de albine.
Cantitatea de nectar pe floare este de 0,02-0,04 mg producind o cantitate
de miere la hectar ce variaz5 intre 100 ~i 200 kg.
A
' se pot obfine productii de miere de 15-20 kglfamilie. Producfia de miere la hectar
la izma broa~teia fost evaluata la 200 kg.
I
Levgnfica - specie perenii, spontan5 ~i cultivat5, este un semiarbust cu
sistem radicular bine dezvoltat ~i profund care ii confer5 o mare rezistenp la
secet5. Rezistenfa sciizut5 faf5 de inghet, mai ales cind nu este acoperitii de
zlpadii, se explic5 prin originea ei mediteranean5. Lev5nfica se cultivii bine pe
1 terenuri neinfestate cu buruieni perene. Putin exigent5 la condifiilede sol, se poate
cultiva ~i pe solurile cele mai sgrace, chiar de naturii granitic5 ~i silicioas5, dar
prefer2 solurile calcaroase, profunde, permeabile, cu apa freatic5 la adincime.
Pentru a realiza o plantafie incheiat5 (Grii goluri) terenul trebuie ingrii~at
la infiintarea plantafiei cu 40-50 tonelha gunoi de grajd pe solurile argilo-
nisipoase sau nisipo-argiloase ~i cu 25-30 tone pe soluri mai fertile. Odatii cu
gunoiul de grajd se aplicii ~i doze de 70-90 kglha substan@ activii fosfor ~i 30
kgha substant5 activ5 potasiu. Leviinfica inflore~te din iunie pin3 in
august ~i se caracterizeazi pe Iingg aceastii duratii lungii de inflorire qi printr-o
mare capacitate meliferii. Secrefia de nectar variazii intre 0,07 ~i 0,22 mglfloare
cu o concentratie in zahiir de 45-48%, evaluindu-se producfia de miere pe hectar
la 50- 100 kg.
De menfionat este faptul, confirmat de speciali~ti,c5 florile de lev5nficii
polenizate de a!hinc produc seminfecu un continut mai mare de ulei. Importanp, ca
plantii medicinal5 ~i aromatic& este mare, fiind folositii in industria farmaceuticii
~i la fabricarea parfumurilor. Este, de asemenea, folositii ca plant5 antierozionalii
pe terenuri degradate ~i ornamental%in gradinile caselor ~i in j
stupin5, oferind culesuri de intrefinere in cursul verii.
P
109 /-
MANUALUL APICULTORULUI
Salvia sau jalejul de grridinri - specie perenii, cultivati in regiunile din
sudul fiirii, Oltenia ~i Banat unde verile sunt ciilduroase, iar iernile blinde, pe
locuri inalte, unde apa freaticii se ridicii pan2 la maximum 2 m de la suprafap
solului.
Inflorirea are loc timpuriu, in luna martie gi ofer5 un cules de intretinere familiilor
de albine pan5 in luna mai.
Urechea porcului este frecvent intilnitii din zona de cimpie pin5 in zona
montanii. Planta este mic5, acoperitii cu peri, ramificatii in partea superioari.
F r u n z e k m t triunghiulare, iar florile de culoare violeti sunt grupate formind
InfloreSte in iulie-august furnizind culesuri de intretinere
fa e albin
.au!qle ap -rol!!l!wej ale
8ue.q ap JolaizlazaJ ea~elaldwo:,el purnq!~luo3g ~ e oenop e al4alogul 'g-rlse\nruw
u!p g~!uai\o~d .
'InlnlalLu equrrl. '18unl auueol n3 !!UE ul -al!z ap OP-oc ap a.ipogu!
ap gpeo!.iad o p u p e 'a!ln!-awn1. . alrunl . ui a l ~ a ~ o g u-aiua3sa~ogu!
i ur asnds!p
luns 'aqle JeJ 'g~lseqlea.1eoln3 ap al!-'old .!~dsepad ap y ~ a d o 3 ealsa g1e3y!ruu.1
. .
au!dlnl 'g-Iajrlaur IS gleur3rpau1 ' g ~ r l e ~ o 3 aglueld
p 123xpelods g~!lln3a s *aseol!3~e
pnlos ad gl!ulpiu! '~ueaue~al!paw aur8r~o
. . ap glueld o alsa !nllzla!lu oqurl7
.Jel3ay el giu~urys8y p-c ap alel!lu~3o as-npu!soloj ' ~ ~ n p u g
anul ur3 ap aiuals!p el 'euureol nes e ~ e ~ g r n !a3ej ~ d as InleuguIaS -aJaj!lam !azeq
.. .
rr~rigl.r?unqurl1ndo3sul '!pads ~ o l l e!!~do~dur! 'alepe~8apIJnuaJal ad alueld !alsa3e
..
eJnlln3 ypueuro3a.1 as al!qasoap alaj!laLrr .101!ig1!1~3!S 11iy1!3!1snr gl!lolea
'au!qle
..
ap ar~rurej/Z!y V ~ - Z Iap a1i3npo~dap !.1nsaln3ley3 lnu!iqo ne-s A!seur alSa.13gluqd
glsea3e apun auoz alaun u~' .r l.r q e ~ o ~rrue
.e. j u~ -3uapunqe.1el3au g a n a s IS a!~quraldas
-arunr .
. . alrunl ul alSa~ogul-am~ojrsrds. . aiuaisa~ogu!gzeaurloj !S aqle nes IISOJ .. JEJ
'a~lseqleluns alpold .mejy!me~nes gldur!s eu!dlw n3 gseo~pdalsa elueld -alunur
ap euoz ul gupd ardurp3 el ap aleArlln3au 1.1n301IS !zalz!l u!~d'~ol!~nurnrp eau!8~eur
ad aiaug upd y~!pu~dsg.~ 'glenue~qaa3eq.1a a!3ads o alsa lnladnz7S ~ q n o ~
.Jepay el piugmgs ap 8y 8-9 as-npu~p'!!war 1n8e~d
ur nes nr~ndurrle ~ e ~ g u r pa3ej
d as p e u g u r a s 1!.11qln3!.18e !!~do.~dur!'alepel8ap
rJnuaJal ad yje~rl1n3LJ aleod 83 ~ n f q u e glu!za~d
~e glueld glsea3v 'g8unl gpeo!~ad
o ad ua~od!S Jel3au Jolau!qle gzeaz!wry ale3 gseoJoleA pajqaur glueld o alsa
!!lS?S e d l e ~-ajua3sa~ogu!u! asnds!p ' a z o ~'!3!ur luns a l ! ~ o ly~e ~ y ! u ~'rry~nu
..e ~
ruled ul 'glsnqo~'gldea~ppu!dlw o plulza~de l u e ~ d*lsn8n~-a!ln!al!unl ul alSa~ogu1
.ale~!lln3auIJn3oI ad Jol!lnuInrp e '-lol!~npgdeau!8~eurel alSa.13ySp8 wdlwj
.gleJnp g8unl ap a~aurianu!ap sap:, un
.. .
au!qle ap ~olrr~rurej
gm8!se 1nroSr~qu1!3-aiua~sa~ogu! ul al!unaJ luns aqle JeJ leu
!!m&nd-rrSo~
.. aplold -a!lqmaldas.uJ gued a!un! u!p a f i a ~ o y u..Jolpnmrup
j eau!&aa
14
. ruarod
. . upd 'au!103 ad 'a~e3sn!unSgd 'aiauzj u!~d al6a.b 1nnoSyqzu9
MANUAL UL A PICUL TORUL UI
@6?&@roaStei este una din cele mai valoroase specii melifere din Delta ~i
124
MANUAL UL APICUL TORUL UI
zona inundabil2 a Dun2rii unde ocup2 suprafete importante. Tulpina qi ramificafiile
acesteia prezintii la viirf flori royii, liliachii, rar albe grupate in inflorescente. in
unii ani favorabili furnizeazii productii mari de miere, de obicei 15-20 kglstup.
Productia de miere este evaluatii la 220 kgha.
Pe Iiing2 aceste plante trebuie s2 mention2m qi alte specii din Delta ~i zona
inundabil2 a Dun2rii care in cursul sezonului apicol i ~ aduc i contribufia lor la
intrefinereafamiliilor de albine yi care uneori asociate contribuie la realizarea unor
culesuri de producfie. Astfel cit2m busuiocul cerbilor, cositelul ~i r2pciga.
Prin manii, sau rouii de miere se infelege acea substant5 dulce, limpede
qi viiscoasii, uneori solidificatii, ce se giise~tein anumite perioade ale anului pe
frunzele, ramurile sau tulpinile plantelor.
Primiivara timpuriu mana apare pe aqar, tei, mesteaciin, anin, salcie etc.,
datoritli fenomenului de liicrimare normal9 ce se produce din cauza presiunii
de trecerea plantelor de la perioada de repaus din timpul
activli de vegetatie. Tot astfel, primsvara, dupii aparifia frunzelor,
abundentli ~i bogatli in substante zaharoase, excesul din plant2 se
de piciituri, prin anumite celule cu structurii specialli, ce sunt
126
! MANUALUL APICULTORULUI
dispuse pe marginea frunzelor sau la virful lor, denumite hidatode sau stomate
acvifere.
0 important5 deosebit5 prezintii ins5 pentru apicultur5 mana de origine
animal5 care provine din excretiile anumitor insecte ce se hr5nesc cu seva plantelor.
Aceste insecte (lachnide yi lecaniide); fac parte din ordinul Homoptera.
Procesul biologic de formare a manei de origine animal5 este urmiitorul:
datoritii regimului de via@ sedentar, fir5 consum de energie, aceste insecte absorb
zaharurile din seva elaborat5 pe care le consum5 nurnai intr-o propoqie foarte
redusi (circa 10%). In schimb, pentru creytere qi dezvoltare, aceste insecte au
nevoie de cantit5fi insemnate de proteine ce se g5sesesc in sevii in propoqii foarte
mici. Aya c5, pentru a - ~ satisface
i necesarul de substante proteice, aceste insecte
sunt nevoite sii absoarb5 in aparatul digestiv o imens5 cantitate de sev5, din care
refinindu-qisubstantele indispensabile vietii, elimin5 excesul sub form5 de pic5turi
fine,cristaline yi foarte dulci care este mana.
in anii favorabili, recoltele de miere de man5 dep5qesc la culesul de salcie
in lunca Dun5rii 15-20 kglfamilia de albine, fiind necesar s5 se efectueze cite
doui extractii de miere in decurs de 3 siiptiimini. $i la mana de stejar, tei, plop
etc. se realizeaz5 periodic, la 2-4 ani, recolte insemnate de miere de man5. Acestea
inregistreaz5 frecvent, in anumite piiduri de foioase unde se practic5 stup5rit
pastoral, importante cantit5ti cu miere, mai ales in judetele Arad, Argey, Brgila,
la$ yi altele. De asemenea, in zona coniferelor, in anii favorabili, se obtin frecvent
recolte bogate de miere de man5 (miere de brad), ce inregistreaza in unele masive
din judetele Alba, Bistrip-Niisiiud, Hunedoara, Cluj etc. peste 40 kglfamilia de
albine.
Trebuie s5 remarcam faptul cii eficienp economic5 a stup5ritului pastoral la
culesul de man5 se m5reqte considerabil, dac5 acest cules coincide sau alterneazii
qi cu unele culesuri de nectar yi polen, furnizate de plantele nectaro-polenifere din
zona respectiv5. Subliniem c5 suprapunerea culesului de man5 cu cel de nectar
~i polen prezintii important5 nu numai pentru sporirea recoltei de miere, dar qi
sub raportul dezvolt5rii corespunziitoare a familiilor de albine, care dispun de
polen (sursa proteicg), cu conditii bune pentru cre~terea~i dezvoltarea normal5 a
puietului, preveniridu-se astfel uzura yi sl5birea familiilor, ca in cazul unui cules
pur de manil.
Pe ling5 faptul c5 mana constituie o rezervi melifer5 deosebit de importanti,
ea constituie in acelayi timp o hranii valoroas5 pentru multe alte inse&&lositoare
pidurii qi indeosebi pentru furnicile de pgdure, care reprezinti un ct6~natural
eficient de combatere biologic5 a diiun5torilor piidurii. ?h
$ ,-
MANUALUL APICUL TORULUI
Producitorii de man5 ~i plantele lor gazdi. Trebuie s5 1ncntion51nc2, in
general, toate speciile forestiere pot deveni intr-o anurnit2 pcrioad5 a sezonului
activ, plante gazd5 pentru produc5torii de man%
Ins% nu toate aceste specii prezint5 important5 cconomic5, fie datoriti
productiilor mici de man5 pe care le furnizeaz2 ca plante gazdi, fie datoriti
suprafetelor relativ restrinse pe care le ocup5 pe teritorii. Ccle mai importante
plante gazdi din punct de vedere al productiei ~i calititii nianei, in conditiile de
flor5 ~i faun2 din tara noastrii, sunt: molidul $i bradul in zona conifcrelor ~i stejarul,
fagul, tciul, aflarul, salcia, plopul qi altele, in zona pidurilor de foioasc.
Referindu-ne la produc5torii de man& numirul accstora pe plan mondial
este foarte mare, dep2~indin general 20.000 de specii. Dintre celc circa 20.000
de specii existente in lume, aproximativ 60 au important5 cconornic3 pcntru
apicultur2. In tara noastri, unde condifiile de clim5 $i vegetatic sunt in general
favorabile dezvolt2rii unei faune ~i flore bogate ~i variate se intiilncsc numeroase
specii de producitori de mani. lmportanta economic5-apicol2 a acestora diferi
ins2 de la o zoni la alta ~i de la un masiv la altul, in raport cu condiliilc dc vcgctatie
~i dc microclimat, cc le caracterizeazi.
%
deveni u i ~ i n i e .Este momentul c6nd femelele ajung la maturitate sexual2 ~i
devin a pentru Pmperechere. In aceastii etap2 productia de man2 atinge punctul
129 e
P-
MANUAL UL APICUL TORUL UI
in consecinF, familia unei singure m5tci ar ajunge dup5 trei generatii la
820 biliarde de urmagi, iar copiii acestora la 820x 10 la puterea 15. Considerind d
fiecare insect5 ar cintiri in medie aproximativ un miligram, in acest caz, intreaga
populatie de insecte ar atinge greutatea de 820 milioane tone, ceea ce ar echivala
aproximativ cu producfia mondial5 de griu pe doi ani.
Numiirul speciilor de produc5tori de man5 (Homopterae) pe continentul
european este foarte mare; referindu-ne ins5 numai la speciile ce prezinti
importan@ economico-apicol5, acestea se cifreaz5 la 60, dintre care 52 speccii
apartin subordinului Aphidoidea gi 8 specii subordinului Coccoidea. Pe Iingi
acestea mai exist5 inc5 aproximativ 40 specii de produc5tori de man& asupra
c5rora cercet5rile sunt in curs. in tara noastr5 se intilnesc toate aceste specii.
9
api. 0 problem5 foarte important5 de care trebuie sii se tin%sea&$ te z~relarea
tratamentelor efectuate pentru combaterea bolilor gi d5un5torilor cu ivitatea de
cules qi polenizare a albinelor. Tratamentul culturilor infloritk +P'd?e)&ijnai in Bod
IMANUALLILAPICU12TORUL CII
excepfional, cu respectarea prevederilor legislatiei privind misurile de protecfiea
familiilor de albine.
Pentru asigurarea conditiilor optime de poleniziri eficiente, se acfionead
pentru stabilirea unor mijloace moderne pentru con~batereabolilor gi diiuniitorilor
plantelor agricole care sii nu aduca prejudicii ssnitifii gi activitifii familiilor
de albine anga-iate la polenizarca culturilor. Una din miisuri consti in aplicarea
tratamentelor cu insecticide selective, care distrug diiuniitorii dar nu sunt toxice
pentru albine; se studiazii, de asemenea, posibilitatea folosirii mijloacelor de l u p ~
pe cale biologici.
Principalele grupe de plante cultivate polenizate cu ajutorul albinelor sunt:
pomii ~i arbugtii fructiferi, plantele tehnicc (floarca soarelui, rapita, mu~tarul,
inul), bostiinoasele (pepenii, dovlecii, dovleceii), hrivca, coriandrul, semincerii
de leguminoase (lucerna, trifoiul, sparceta), semincerii de legume (varza, ceapa,
guliile, ridichiile etc.).
4
60%, ceea ce reprezintri venituri suplimentare; pe liingii sporul c$n ati?%aportul
albinelor determinii ~i imbuniitiitirea calitativii a fructelor priviqd @ u ~ , ) 1 , m&imea,
uniforrnitatea, forma ~i confinutul in vitamine; se imbuniitm I& asem=?,
MANUAL UL APICUL TORULUI
rezistenfa la boli ~i diiunfitori, se reduce periodicitatea de rodire, cregte rezistenp
la cfidere a fructelor qi se obfin productii stabile gi regulate.
Polenizarea florii-soarelui
139 s
rC
MANUAL UL APICULTORULUZ
Polenizarea culturilor de csp~unidin solarii
Pe m5sur5 ce suprafetele cultivate cu c5pguni in sere y.i solarii au crescur
an de an, problema poleniz5rii lor cu ajutorul albinelor a devenit tot mai actuali.
Pentru ca eficienta acestei actiuni sii fie maxim$ este necesar s5 se aplice un
complex de m5suri care sa contribuie la cregterea productiei de fructe, cantitativy
calitativ. Aplicarea acestor m5suri de ordin agrotehnic ~i fitotehnic, contribuie la
intensificarea poleniz5rii c5p~unilorin solarii.
0 prim5 conditie a unei poleniz5ri eficiente consti in folosirea de familii
puternice, cu albine culegiltoare numeroase, capabile s5 realizeze polenizarea
saturatA a culturii, aviind 3-4 rame cu puiet, pentru ca cerintele biologice pentru
polen ale familiei de albine s5 fie maxime. Deplasarea ~i instalarea stupilor in
solarii se face la aparifia primelor flori in cultur5. Norma de polenizare la cultura
c5pgunilor in solarii e<te de 8-.10 familii de albine, in functie de soiul cultivat si
conditiile ecologice. Modul de amplasare a stupilor se face in raport cu m5rimea
qi forma solariului, in aga fel inciit s5 asigure cercetarea uniform5 y.i completi a
intregii suprafefe. Familiile de albine se intretin gi stimuleaz5 prin hr5niri periodice.
la dou5 zile, cu sirop de zah5r in concentratie de 1,8 kg de zah5r la 1 I de ap5. Ca
y.i la lucern5 gi la c5pguni se poate aplica metoda dresajului, care const5 in hrinirea
periodic5 a familiilor de albine cu infuzie de flori de ciipguni indulcit5 cu zahir.
Dresajul se aplic5 la inflorirea maxim5 a culturilor, administriindu-se zilnic 100-
200 ml de infuzie pe familia de albine.
Organizarea actiunii de polenizare a culturilor agricole entomofile cu
ajutorul albinelor pe intreg teritoriul t5rii se realizeazi in baza Ordinului nr.68 din
24 iulie 1998 al Ministerului Agriculturii gi Alimentatiei ,,Norme metodologice
orientative privind polenizarea culturilor agricole
MANUAL UL APICULTORUL UI
Lecfia 6. Cregferea gi ingjrijirea albinelor
in dilerife sisfeme de sfupi
Este binecunoscut faptul cii, in conditii nonnale de cules, familiile puternice
pot realiza productii ridicate dar dezvoltarea respectiva ~i valorificarea eficient2 a
culesurilor se poate face folosind doar stupi de mare volum. Se $tie, de asemenea,
cB pentru dezvoltarea normal2 a unei familii sunt necesari 14-16 faguri, fir2 a
considera fagurii pentru acumularea nectarului ~i a p2sturii in timpul culesului. De
aici ~i concluzia c2 asigurarea spatiului de cre~tereintensivii a puietului, cl2direa
de faguri noi ~i prevenirea roitului este posibil2 doar in stupi de volum mare,cum
sunt: stupii multietajati, stupii verticali cu magazine ~i stupii orizontali.
nectriu$f%~tul culesului, cele doug corpuri de jos vor fi ocupate cu puiet, iar
ceu%rniere. In corpul de jos fagurii se elibereazii de puiet, in tirnp ce in
Y5 144
MANUAL UL A PICUL TORUL UI
corpul din mijloc se g i s e ~ t epuiet de toate viirstele. Ca urmare, pentru ca albinele
s i rrimiini in continuare in stare activi, odat5 cu recoltarea corpului cu miere se
face ~i inversarea corpului de jos cu cel de mijloc, la recoltare avindu-se grijti ca
in familie s i rimiini, in mod obligatoriu, minimum 5-6 kg de miere, rezerv5 de
hranri.
in cazul stupilor multietajati aceste rezerve sunt cu atit rnai necesare cu ciit
in mod obi~nuit,in rama de stup multietajat, puietul ocupi toat5 suprafap fagurelui,
firi obi~nuitelecoroane de miere inalnite la rama standard (435x300 mm). Din
aceas6 cauzi, in situatia recolGrii mierii din corpul al treilea familia poate fi Iisati
complet E r i hrana, lucru deosebit de grav pentru dezvoltarea in continuare a
familiei, rnai ales in cazul in care dupi culesul de la salciim in zona respectivi nu
rnai existi qi alte culesuri.
Dupg culesul de la salciim puterea familiei continu5 sB creasci, astfel incit
poate apirea necesitatea asiguririi celui de-al patrulea corp cu care se procedeazg
la fel ca yi cu al treilea, fiind pus ori direct deasupra corpului al treilea ori deasupra
corpului cu puiet, sub cel de striinsuri. Lucrarea se face la inceputul culesului de
vara (tei, coriandru, zmeur, etc.) astfel inciit s i se asigure clidirea din timp a
fagurilor artificiali necesari acumulirii nectarului.
La culesul de floarea-soarelui se manifest5 deja tendin@ albinelor de
blocare a cuibului ~i de asigurare a rezervelor pentru iarni. Din aceasti cauzi chiar
in familiile cu trei-patru corpuri se poate inalni situatia in care albinele blocheazii
mierea ~i o ciipicesc, chiar in detrimentul puietului, in primele doug corpuri ~inu in
fagurii din corpurile superioare, d e ~ ace~tia
i au spatiu suficient pentru depozitarea
nectarului cules. In aceasti situafie, pentru continuarea dezvoltirii normale a
familiilor se va avea in permanent5 grija asiguririi mitcii cu spafiul necesar pentru
ouat in paralel cu spafiul pentru depozitarea nectarului, acesta din urmi ciit rnai
aproape de puiet, pentru a fi rnai uSor abordat de albine.
Desigur c i schema de intretinere descrisi mai sus nu este potrivitii pentru
toate cazurile ~i in orice condifii de cules: in funcfie de acestea, precum ~i de
experienp acumulati de fiecare apicultor in parte, se aplici acele scheme de
intretinere care corespund cel rnai bine conditiilor respective.
Astfel, in condifiile ingrijirii unor efective mari de familii de albine, in
vederea cre~teriiproductivititii muncii pentru valorificarea in conditii rnai bune a
culesurilor, in locul corpurilor de striinsuri se folosesc magazine cu 8 sau 9 faguri
care avind o greutate mai mica sunt mai uSor manipulate de citre apionlbr. Fagurii
fiind dispuqi la distante mai mari decit cele din cuib, sunt mai gr&u ., ccgptafi" de
\
citre mitci, in cazurile in care se lucreaz5 fari gratii despifiitoa'i-e.- \,
Pentru asigurarea rezervelor de hrani pentru iarni, i n @ i l e i u l de
,-
145 --
7
,MAh1C'ALi i L A PICCiL TOR U L C'I
salcim se vor refine de la fiecare familie cite 1-2 faguri plini cu miere, cipgciti,
care se vor pistra in rezervii. Se aleg dc regul5 fagurii mai inchiyi la culoare,
cu celule regulate, fir8 defecte sail celule de trintori, avindu-se in vedere c i in
a c e ~ t ifaguri se va creSte puietul in primivara usmitoare. Fagurii se pistreaz5 In
corpuri de sti~piin spatii special amenajatc, in condifii de temperaturr? ~i umiditate
corespunzitoare (16-18°C ~i 50-60% urniditate), luindu-se toate misurile de
combatere a g5selnifci ~i a rozitoarelor.
Dupii illtimul culcs se ridicii corpurile cu micre ~i se lasii unul sau doui
corpuri pentru puiet, dup5 puterea familiei. Deasupra acestora se ayeazi corpul
cu rezervcle de lirani pentru iarrii, 'intre fagurii cu miere avindu-se griji sii se
intercalcze ~i faguri cu rezerve de p8sturB. Nu se mai facc nici o alti lucrare de
orgartiyare a cuibului. La sfir~itulpcrioadci de toamnii, dupii restringerea puietului,
familia se lasii doar pe doui corpuri din care cel de jos cu resturi dc miere ~i
piisturi ~i cu faguri goi in care a fost sau sc mai g5sesc unnc de puiet ~i cel de sus
cu rezervele de hrani pcntru iarni.
Spccificul intretinerii farniliilor de albine in stupi multietajafi consti in
aceea c i ~nitcileavind la dispozitic un spatiu pentru ouat practic nelimitat se
uzeaz2 mai repede dec5t in stupii de alte sistemc. Din aceasti cauzii miitcile
trebuie schimbate mult mai des, chiar anual. Lisate mai mult timp in stupi, chiar
in condifii bune de intretinere yi de cules, ele nu pot mentine ridicat ritmul de ouat
~i prin aceasta nu pot asigura efectivelc necesare de albine culegiitoare; astfel,
familia pierde capacitatea de producfie y i intri mai uyor 'in frigurile roitului.
In ceea ce prive~temomcntul schimbiirii miitcilor, nu este recomandabil ca
aceasta s i se faci in perioada de primiivarii cind familia este in dezvoltare y i cind
orice intreruperc in aportul de ouii sc reflect2 negativ asupra cre~tcriiefectivului
de albine pentru valorificarea culesului. Mult rnai indicat estc ca schimbarea
mitcilor s5 se fac2 in ajunul sau in timpul culesului. Lucrarea se face ins5 cu
destuli greutate dat fiind numirul mare de same ce trebuie controlate. Din aceasti
cauz5, in cazul stupului multieta-jat esle mult mai bine de procedat in felul urmitor:
in corpul al treilea se formeazii un roi stolon format din 1-2 faguri cu puiet c2picit
gata de ieyire yi 2 faguri dc acoperire cu rezervele de hrani. Se cauti ca fagurii
cu puiet s i nu aibi lame tinere necipiicite ~i nici inceputuri de botci. in roi se
scuturi atita albini cit s2 acopere bine toti fagurii. Se d5 o botcii ciipicit2 gata
de ie~ire,crescuti in acest scop dints-o familie buni de priisilii. Dupii ce matca se
imperecbeazii ~i inccpe s i ou5 in mod normal, roiul se uncvte cu familia de bazi
dintre corpuri a podi~oruluiseparator, fir2 a ciuta sau izola
obiynuit matca tinis2 o eliminii pe cea bitsin5 din familia de
146
;CIAhlC'AL C'L A PICUL TORUL UI
Intretinerea ~i exploatarca familiilor dc albine in stupi
verticali cu magazine
iarn5 pin5 la
-.
salcim este
iMAiliC/ALC'LAPICLIL TORUL C'l
In acest scop se aleg faguri niai inchiqi la culoarc, cu celule regulate, firi
defecte sau celule de trintori, intn~ciitacestea r5miinind in mijlocul cuibului vor
fi folosite qi in continuare in primivari la creqterca puietului. De ascmenea, se va
avea griji ca fagurii introdu~ipcnt~uouat s i aibi minimum 1-1,5 kg de ~nierein
coroani pentsu a nu crea un go1 in mijlocul cuibului.
Introducerea de faguri pentru ouat in mijlocul cuibului in aceasti perioadb
este cu atit mai necesar2 in cazul aparifiei unui cules in naturcZ sau a amplasarii
familiilor la un cules de toa1nn5(de balti, fiineati), datorit5 ciruia cuibul poatefi
blocat cu miere lipsind lnatca de spatiul necesar pentsu ouat. in aceasti situatie
se pot folosi chiar faguri complet goi, fir: coroane dc miere, intrucit acestea vor
fi fonnate de citrc albine. Pentru crcarea spatiului pentru ouat se scot rame pline
cu lniere de pe margini, care se pot folosi pentru completarea rezervelor la alte
i..
familii sau se pot extrage in cazul in care confin doar miere natural2 ~i nu provin
din hriniri de toamn5 cu sirop dc zahir.
150
,MA.VCrALC1LAPICII'LTORULUI
/~loc~,i,-ea n ~ i i f c i l oczi~ defecte sou epziizate este o acfiune deosebit de
necesarii ~i care, in perioada de toamnii, se realizeazr'i mult mai uSor ~i mai sigur
deciit vara.
In perioada de toamni 1n5tcile biitrine sau epuizate i ~ reinnoiesc i foarte
greu ritmul de ouat chiar in prezenta culesului natural, lipsind familia de genera$
noi de albine tinere.
Este absolut necesar ca in toate stupinele sii se tin5, in mod obligatoriu,
evidenfa individual5 a dezvoltr'irii familiilor, prin inregistrarea spaliilor de albine
qi a ramelor cu puiet in niomentele principale ale sezonului (ie~ireadin iarni;
recoltarea mierii la diferite culesuri; intrarea in iarnB; a productiilor realizate la
diferite culesuri; starea sanitarii; originea ~i virsta m5tcii). in baza acestor date, pe
ling5 selectia materialului valoros, se poate face trierea ~i eliminarea miitcilor slab
productive, a celor br'itrine, preculn ~i a celor care in urma efortului depus nu mai
pot mentine ritmul normal de ouat.
Miitcile necesare schimbului se procurr'i sau se cresc din vreme in stupini
prin metodele cunoscute. Se va urm5ri ins5 ca materialul biologic nou introdus sil
fie de calitate superioar5, crescut din suSe valoroase. Se va evita folosirea botcilor
de roire sau de salvare aparute in familii cu productii sciizute doar pentru ci
acestea sunt la indeminr'i. Cre~teream5tcilor7 indiferent de tipul de stupi cu care se
lucreaz3 trebuie s3 fie o preocupare principalr'i, de calitatea materialului biologic
depinziind in cea mai mare m5sur5 succesul in apicultur3.
Dup5 cum se ?tie familia de albine nu hibemeazii in timpul iernii. Str8nsi
in ghemul de iernare ea i ~ continua i activitatea producind c5ldura necesari
mentinerii vietii, iar in unele situatii, incepind din luna ianuarie sau chiar din
decembrie, c r e ~ t epuiet in spatiul limitat de dimensiunile ghemului. Pentru aceastA
activitate, albinelor le sunt necesare rezerve suficiente de hranr'i atfit in forma
rezervelor interne - corpul gras bine dezvoltat prin alimentatia abundent5 in timpul
toamnei - cit ~i ca rezerve de miere ~i p5stur5 in cuib.
Consumul de hran5 este mai sc5zut in primele luni ale iernii pin5 la
aparitia puietului, albinele consumind mierea doar pentru mentinerea temperaturii
in interiorul gheniului la circa 24-25°C. Odatr'i cu aparitia puietului consumul se
ridicii, temperatura in ghem fiind menfinut5 in permanen@ la nivelul de 35-36"C,
~i produs5 in continuare pe m5sur5 ce se m8re~te~i cantitatea de puiet crescut.
in aceste conditii familiile normale, putemice, consum5 in primele luni ale iernii
700-800 g de hran5, in continuarea iernr'irii consumul crescind la 1,5-2,Okg lunar,
eaaga perioadii de iernare fiind necesare circa 7-8 kg de miere. Ar
gre~eal3dac5 la intrarea in iarn8 s-ar 15sa in familii doar aceasti
cft, in acest fel familiile ar fi lipsite de hran5 toc~naiin momentul
mare nevoie de aceasta. La ie~ireadin iarn5 sunt necesare in familii
5
,, 152
MANCIALUL APICUL TORC~LUl
Pistrarea fagurilor pGni toa~nnasc face in inc8pel-i sau dulapuri uscate,
la temperaturi de 16- 1 P C , ferite de ~lmezealilovituri etc. Periodic trebuie tratati
impotriva giselnitei prin gazare cu bioxid de sulf.
Corpul stupilor verticali cu magazine cuprinde 10 same, spati11 suficient
pent11 iernarea falniliilor normale, pulernice. De aceea, in mod obi~nuit,pentsu
iernare se folosesc doar corpurile stupilor ~i uneori in cazuri de exceptie se mai
lass pentru iernare ~i unul din magazine.
In cuib sc lasa atiti faguri inciit spatiile dintre ei s5 cuprindi complet
ghen~ulde iernare, far8 spafii suplimentare.
La orsnduirea fagurilor cu miere se fine cont de principiile biologice ale
dezvoltirii pc vertical5 a familiilor de albine care cer in pastea de jos a fagurilor
sparii pentru puiet, iar in pastea de sus spatii pentru rezcrvele de hrani, precum
~i de faptul c5 in timpul ie~niialbinele se pot deplasa dupi hrani doar in spatiul
dintre same ~i nu se pot deplasa pe fagurii laterali; albinele din fiecare interval
putindu-se deplasa ~i avsnd acces doar la mierea dilitre cele doui same intre care
se afli. Pornind de la aceste considercnte, la formarea cuibului se va avca in vedere
ca indeosebi fagurii centrali s i contini suficienti miere intrucit aceasta este zona
cu cantitatea cea mai mare de albine.
Amplasarea rezervelor de hrana poate fi bilaterali, centrali, sau unilaterali,
dintre acestea ultimele doui situafii fiind lnai putin indicate folosindu-se lnai mult
in cazul familiilor slabe qi cu rczerve insuficiente. Indiferent de modul de alnplasare
a fagurilor se va urmiri s5 nu se lase in cuib faguri cu mai putin de 1,5 kg de miere
scotindu-se, in priniul rind, acei faguri care, in toamni, au fost ocupafi cu puiet $i
care cuprind cantititi insuficiente de miere. Acestia se trcc dupi diafragm5 qi dac5
timpul pennite se desc5picesc pentru ca albinele s i transporte mierea in cuib.
Pregitirea familiilor dc albine in vcderea iernirii si asigurarea conditiilor
optilne de iernare are o iriiportanti deosebiti pentru dezvoltarea acestora in
perioada de primivari.
Executarea din timp ~i in mod constiincios a pregitirilor pentru iernare $i
intrarea in iarni a efectivillui doar cu faniilii putenlice, cu albins tiingri, neuzati
~i cu rezerve abundente de lirani sunt principalele conditii pentru o bun2 iernare.
Totusi, mai sunt necesare anumite 111isi1riin decursi~liernirii pentru indepirtarea
eventualelor stari critice care pot aparea la ilnele familii.
0 conditic absolut necesari in timpul ierniirii este asigurarea
microclimatului propice. prin pistrarea unui regim termic ciit mai constant posibil
de ap8 care apar in urma respiratiei y i a consumului de
apa sau zapada carc intri in stup de la exterior.
c i in prima jumitatc a iernii, p i n i la aparitia puietului
mai putin importanti, albincle putind lupta u ~ o cur frigul,
154
MANUALUL APICULTORULUI
albinelor, apirute eventual la urdiniv sau in fata stupilor, giuri ficute de ciocinitori,
urme de animale sau de pisiri intre stupi sau pe stupi.
Controlul auditiv %cut la urdiniq cu un tub de cauciuc, stetoscop, ne poate
indica starea familiei dupi zgomotul pe care-l produc albinele in stare de repaos ~i
ca r%spunsla lovirea stupului cu miina:
- bsziitul continuu qi uniform, sporit uqor la lovirea stupului, dupi care
revine imediat la normal, indici iernarea normali;
- biziitul pliingitor, caracteristic, indici lipsa mitcii;
- zumzetul slab ca un fiiqiiit indici lipsa hranei, albinele fiind pe cale de a
muri de foame.
Resturile cazute pe fundul stupilor pot da, de asemenea, indicii pretioase
privind iernarea albinelor. Observarea acestor resturi este mult uqurati prin
amplasarea unei coli de hirtic sau de carton sub cuib care datoriti urdiniqului pe
toati Iilimea stupului se poate manipula lesne.
Resturile sirace, in general din ceari de la cipicele qi cu putine albine
moarte, dovedesc o iernare normali. Cantititi mari dc albine moarte, umezeala yi
mucegaiul indici o iernare defectuoasi, lipsa de ventilatie. Resturi de albine ~i de
faguri, fire de paie qi frunze uscate, p%qidin aceste resturi ingrimidite la urdini~
indici prezenta qoarecilor.
La controlul de iarni se va evita deschiderea fir2 rost a stupilor pentru a
nu deranja familiile de albine. In cazurile extreme ins2 sc va putea deschide stupul
~i controla starea familiilor fir2 a se interveni in cuib, luiindu-se toate misurile
necesare ca interventia s i neliniqtcasci ciit mai putin posibil familia dc albine.
In cazul in care la controlul familiilor de albine in timpul iernii se constati
unele nereguli se trece imediat la indepirtarea acestora.
Ca stari anormale grave care sc cer itnediat indreptate sunt: lipsa hranei,
lipsa mitcii, aparitia diareci intr-un grad marc $i pitrunderea ~oarecilorin stup.
cun ti~rte
dc. l ~ r - ~ ~
Cornpletar-ea~x>zer-velor i i de Serbet sau plici de zahir candi
se face direct pe locul din stupini, prin descl~idereastupului $i avezarea plgcii sau
a turtei de qerbet deasupra ghemului, cu grij2. ca s2 nu se striveasci albina. Chiar
qi introducerea unei rame cu miere la tnarginea ghemului se poate face pe loc,
aviindu-se mare griji ca la desfacerea ramelor din cuib albinele din ghem s i nu
cadZ pe fundul stupului.
&
%
roire art cia15 dintre care cea mai simp15 este ridicarca tuturor ramelor cu puiet
qi albi a , acoperire ~i amplasarea lor intr-un stup pe alt loc in stupin%,in familie
15 n a - 3 k t c a pe o ram5 cu puiet neciipiicit ~i cu albina zburiitoare care n
f? 160
,.lntretinerea yi exploatarea familiilor de albine in stupi orizontali
MANUALUL APICULTORULlil
8
iau pr6b eniru diagnosticul de laborator a1 nosemozei (circa 40-50 de albine) sau
ale u r li ale puietului (sectiuni de fagure avind dimensiunile de 10 x10 cm
c d $ % t % & d v ) . Fagurii mucegiiri se elimina urmgrindu-se atent aparitia tuturor
J
IX
J
164
.9rlA.1'Cr,4L [IL APICC'L TORULUI
puiet care se folose~tela intirirea familiilor slabe sau la inrnultirea efectivului.
0 atentie deosebiti se acordi familiilor de albine ~i in sezonul de varii clnd
se urmire~teobfinerea unor productii superioare de produse apicole $i menfinerea
familiilor de albine in stare activi.
Avind in vedere aceste obiective in stupini se executi in principal
unnitoarele lucriri:
- recoltarea mierii prin ridicarea yi transportarea la locul de extractie a
ramelor sau a magazinelor in vederea extractiei acestora care se executi pin
centrifugare;
- ramele se consider2 bune de recoltat atunci cind mierea este cip2cit;i
pe cel putin treimea s~~perioari a fagurilor. Se va lucra astfel ca s i se evite cu
desivir~irefurti~agul;
- extractia mierii se face in cabana apicoli la o distant2 cit mai mare de
vatra stupinei. Se folosesc centrifuge manuale sau electrice aflate in dotare;
- in functie de culesurile urmitoarc (de productie sau de intretinere) se
asiguri rezerva de hran.5 pentru iarn.5;
- se efectueazi transportul mierii recoltate in gospodirie sau dup5 caz se
valorifici la centrele de colectare;
- se face dezinsectia ~i depozitarea corespunz2toare a fagurilor din care s-a
extras mierea;
- in cazul lipsei culesul~iide intretinere, imediat dupi recoltarea mierii se
procedeazi la hriniri stimulente cu fura-je energo-plastice (protcice);
- fagurii destinati reforni5rii se ridic5 ~i dup2 extractia mierii se topesc odati cu
c5pacelele rezultate de la recoltarea mierii;
-in vederea deplasirii stupinei la UII alt cules, sc scot din stupi fagurii plini
cu miere, cei slabi fixati in same sau depreciafi ~i se inlocuiesc cu faguri goi,
rczistenti;
- numirul de same cu faguri din stup ~i magazine va fi obligatoriu cel
previzut pentru capacitatea maximi. Rgminind spafii neocupate, in timpul
i culisarc a ramelor ~i albinele pot fi strivite.
transportului sc pot produce m i ~ c i rprin
Daci nu existi numirul de rame prevgzut de capacitatea maxima a stupului se va
proceda la inlobilizarea ramei mirgina~eprin fixarea in cuie a leaplui superior;
- scindurelelc podiqorului se aduni dou5 cite doui la mijlocul stupului ~i
se fixeaza cu bara speciali; stupii se transport6 cu orificiile de ventilafie din capace
166
MANUALUL APICULTORULUI
cirucioarele de transport;
- pe tilnpul transportului, stupii se lea@ (imobilizindu-se cu ajutorul unor
fringhii rezistente) pentru a evita deplasarea ~i lovirea lor;
- se string ~i se impacheteaza utillajele qi materialele necesare executarii
lucririlor de ingrijire a familiilor la locul In care se deplaseaz5 stupina;
- se folosesc cu precadere fagurii armati care sunt mai rezistenfi la
transporturi pe distante lungi ~i dtumuri accidentate.
La familiile de albine foarte puternice, in cazul culesurilor de mare
intensitate, pentru a mari spatiul necesar prelucrarii nectarului ~i depozitarii mierii
se vor folosi magazine special confectionate pentru dimensiunile stupului orizontal,
echipate cu 18-20 de faguri de magazin.
CPnd culesurile de varii s-au terminat, se opresc in stup reze~velede
hrana necesare pentru iarna - socotindu-se 10 kg rezerve pentru 1 kg albine care
ierneaza - ~i se extrage mierea care prisose~te,iar cuiburile familiilor se reduc la
numarul de faguri ocupati compact cu albine.
In ultitna parte a sezonului activ, fagurii neacoperiti de albine se scot
din stupi, iar cuibul familiilor se impacheteaza cu materiale izolatoare. Pentru
evacuarea vaporilor de api din stup, pe timpul iernii scindurelele de podi~ordin
marginea cuibului se lass departate la 2-3 mm. Familiile astfel preg5tite ierneazi
afar5 in aer liber.
Leclia I. inmulfirea iamiliiltr de albine
in decursul evolutiei lor, de la insecte solitare la insecte sociale, albinele
~ i - a ucreat sistemc proprii de ~nentinerea coeziunii faniiliei ca supraorganism
colectiv ~i de reproducere a acestuia cu scopul perpetugrii speciei.
Roirea natural5
170
MANUAL UL APICUL TORULUI
Introducerea roiului in stup
i
albinelor care pe misuri ce mitcile rod cipicelul, il refac Iisind nu i un orificiu
pentru hrinirea mitcilor. Datoriti acestei perioade de refinere forp in botci a
tinerilor mitci, ele sunt capabile sB zboare imediat dupi ieSir&
171 '- $e
MANUALUL APICULTORULUI
Prima matc5 tin5r5 eclozionata are deocamdat5 o singur5 preocupare yi
anume distrugerea tuturor rivalelor prezente sau potentiale. IntrB in lupti cu m5tcile
tinere eclozionate, roade cu mandibulele perefii laterali ai botcilor $i infeapi cu
acul siu rivalele far5 ap5rare. Aceast5 actiune este ins5 posibil5 numai in prezenp
unei atitudini inggduitoare din partea albinelor. Dac2 albinele doresc s5 p5streze
m5tcile tinere pentru un alt roi, omoriirea acestora este impiedicatg. Roiul a1 doilea
sau secundar iese la acelea~iore ca cel primar; este mai slab deciit acesta ~i are cu
el o matc5 tiin5r5 neimperecheat5 cu care zboar5 mai departe de stup deciit primul
roi $i se a~eaz5,de obicei, mai sus. Deseori, in inv5lmi~ealaplecgrii, albinele
scap5 de sub supraveghere m5tcile tinere din botci $i multe din acestea reu$esc
s5 plece cu roiul. In timp ce roiul primar are o singur5 matc5 imperecheat8, roiul
secundar poate s5 aib5 7-8 sau chiar mai multe m5tci neimperecheate.
La prinderea roiului secundar trebuie s5 ne gr5bim cici acesta st8 mai putin
pe primul loc. La prinderea lui se caut5 s5 se regrupeze toate grupele de albine cici
existiind mai multe m5tci albinele se pot imp5qi ~i prin aceasta puterea roiului
scade.
La instalarea in stup trebuie s5-i dim acestuia un fagure cu pufin puiet
pentru a ,,re!ineW albinele. In noaptea urmiitoare instal5rii roiului se produc, de
reguli, lupte intre m5tci ~i roiul r5niine cu o singuri matc5 sau uneori fir5 nici
una.
A doua zi de la ie~irearoiului secundar, farnilia poate da inc5 un roi, mai
mic decAt acesta, urmat dupi o zi chiar de u n al patrulea ceea ce duce la epuizarea
falniliei de baz5. La 14-15 zile dc la ie~ircaprimului roi familia de baz5 nu mai
este in stare s2 dca un alt roi. i n accasti situatic albinele ingrijesc ultima matci
r3mas5, pentru ca accnsta s5 sc i ~ i i ~ ~ c ~ ~ esciIinceap2 i c ~ c . ouatul $i familia s5-$i reia
ritmi~lnormal dc in!ll.
Se lx'atc intliliipla ca tlin dilkritc ~iioti\.cmntca fimiliei de bazi s5 piari
iliaintc dc li~~.lii;~l.c;~
/ ~ l . i l i i u l ~ ~.oi.
li 111 ; I C C ; I S I ~ siti~;~!ic h~iiiliasail renun15 la roire
sail ~x'inii~l
roi icsc c i ~o ~ii;~tcri rri11313(S;ILI C I I mai riii~ltc)fiind u n roi secundar ca
stl.11ct~11.3
biologicri.
l ngrijirca I-oilor
172
MANUAL UL APICUL TORUL UI
instalarea roiului putem verifica prezenta m5tcii ~i in cazul roiului primar, inceperea
ouatului. In orice caz in lips5 de cules vom asigura roilor cel putin de doui ori
pe s5pt5m2n5 o hr5nir-e cu 0,7-0,8 ng sirop. Trebuie s5 obfinem in cel mai scurt
timp 5-6 faguri cu puiet, inainte de a incepe perioada de criz5 care se situeaz5
la 3 siptiim2ni de la instalarea roiului, ca urmare a moqii unei p5;i din albinele
componente qi a lipsei albinelor tinere. Nu se recornand5 folosirea la roi a fagurilor
cliditi pentru c5 ace~tiaau o mare energie de lucru ~i in afar5 de aceasta fagurii
vechi pot constitui o surs5 de infectare a roiului care prin excelent5 este s5n5tos
(familiile bolnave nu roiesc, cu exceptia acelora cu infestare incipient5 cu Varroa
jacobsoni).
Cind incep eclozionirile masive ale propriilor albine roiul capit5 un nou
avint in dezvoltare qi trebuie s2-i asigur5m in continuare faguri artificiali ~i hriniri
stimulente. In mod normal, un roi primar i e ~ iintre
t 1 ~i 20 iunie trebuie sii aibii cel
putin 8 faguri cliditi din care 5-6 cu puiet ~i o parte din proviziile de iernare. La
inceputul lunii septcmbrie, roiul se completeazi cu necesarul de hran5 ~i se trece
in efectivul de bazi.
In condifii bune de cules u n roi pritnar i e ~ i in
t prima decad5 a lunii iunie,
poate ajunge s5 dea un roi in luna august care se nume~teparoi.
Cu roii secundari lucrurile nu stau la fel. Ace~tiasunt dezavantajati fa@
de cei primari din mai multe puncte de vedere: automat sunt cu 7-8 zile mai tirzii
decit roii primari ceea ce este important. Din cauza timpului necesar maturiirii,
imperecherii ~i declan~griiouatului la m5tci acest interval se m i r e ~ t ecu inc5 10-
15 zile. In general aceqti roi sunt mai slabi. Pentru a r e u ~ icu ei este necesar a le
asigura prin unire o putere de cel putin 1 kg ~i jum5tate albine, adici a-i transforma
in unit5ti viabile. Este necesar un control la fiecare 2-3 zile pentru a urm5ri
imperecherea m5tcilor ~i inceperea ouatului. M5tcile pierdute la imperechere se
inlocuiesc sau roiul respectiv se u n e ~ t ecu altul. Mai este necesar un control la 10-
12 zile dup5 inceperea ouatului m5tcii pentru a verifica dup5 modul de c5p5cire
a puietului (lucrgtoare sau trintori), calitatea imperecherii mitcii. In continuare
ace~tiroi se ingrijesc ca ~i cei primari. in mod normal vor intra in iarn5 ceva mai
slabi decit primii dar cu perspectiva de a realiza productii mult mai bune in anul
urm5tor datoritj tineretii m5tcilor.
Pentru apicultor, in general, roirea natural8 prezint5 avantaje qi dezavantaje.
In grupa avantajelor: se obtine o familie nou5 sau chiar mai multe, fir5 nici o
interventie din partea apicultorului; familiile noi obtinute instsrlatwpe faguri
and viitor.
Ca dezavantaje citam: imposibilitatea planificgrii n & C s i
%
artificiali in stupi noi sau dezinfectati sunt s5n5toase ~i se vor die i n e ' a ~ aqi in
calitstii
MANUALUL APICULTORULUI
roilor; necesitatea de a supraveghea permanent stupina in perioada de roire pentru
c i nu putem ?ti exact ciind $i din care stup va i e ~roiul;
i ceea ce este mai important,
roiesc qi familiile din care, pentru moment, nu dorim s i realizim o inmullire.
Roirea artificiala
Roi la pnche!
R o i i / I C > 3-4-6.fbg111-i
Intiinlarea de stupine noi sau sporirea efectivului in cele existentc cstc lnull
u~urat2de folosirca roilor pe un anumit numir de faguri cliditi in locul ~1110s t'ainili~
normale. Investitia este e~alonat8pe un timp rnai lung ~i se porneSte cu iln matcrial
calitativ mai bun, existind ins2 pericolul de a forma sau primi ~i roi infestati cu
diferite boli.
Si in cazul roilor pe faguri este necesara o planificare a numirului de roi.
asigurarea materialelor ~i insu~ireaunei tehnologii de formare. Ca model vom lua
roil//pe pnti*~/,faguri.
Roiul pe patru faguri trebuie s i cuprindi, la livrare, doi faguri cu puiet, doi
faguri cu provizii ~i albine care s i acopere bine cei patru faguri.
Pentru formarea acestor roi se pot aplica rnai multe variante:
In cele 3-4 zile ciit dureazil acceptarea gi eliberarea miitcii, o parte din
puietul ciipiicit eclozioneazii gi roiul se mai imbracii in albine, cele tinere nilscute
inlocuind pe cele plecate la stupul de baz2. Matca ocupii
devenite libere gi roiul este gata de livrare.
MANUAL UL A PICUL TORULUI
Varianta a III-a; se formeaz3 un roi pe 3-4 faguri ava cum s-a aritat mai sus,
se doteaz3 cu o matc5 imperecheat5 ~i se stimuleazi cu sirop de zah3r unn3rindu-
se largirea cuibului cu faguri artificiali.
Dac3 cste cazul de a fonna ~i livra roi pe vase faguri, se pot forma dup3 una
din variantele descrise mai sus.
Dup3 aceste scheme se pot forma roi pe faguri de puteri diferite in functie
de cerintele beneficiarului.
Roii formati se transport3 la locul definitiv yi se instaleaz5 in stupii pregBti$
anterior numai c5tre sear3. Dac5 necesit3tile de transport au cerut ca roiul sB fie
organizat special, pentru a nu suferi pierderi, in stupul definitiv cuibul se aranjeazi
astfel: in centru fagurii cu puiet urmati de c5te un fagure artificial de fiecare parte
qi de cei doi faguri cu provizii ca acoperire. in lips5 de cules se hrinesc stimulent
de dou3 ori pe siptimiin3 cu ciite 600-700 g sirop de zahir ce se administreazi
intr-un hr3nitor uluc.
, E i s & n p puietului cipicit in fagurii roiului face ca acesta s i nu mai aibi
5
period e ?$z5 caracteristica roilor naturali vi la pachet, dezvoltarea lor este
c ~ n t i n u i apicultorul trebuie s3 beneficieze de acest lucru. Roiul pe patru faguri
#t@&-g-~. 5l1 60 de zile de la formare la cel putin 10 faguri bine acoperi!i
\ -
" x e 178
MANUAL UL APICUL TORULUI
cu albine, din care 7-8 faguri cu puiet (in special cei care sunt dotafi cu miitci
tinere). Pentru iarn5 se completeazii proviziile de hran5 gi se impacheteazg in mod
obi~nuit.in anul urm5tor roii devin familii de productie.
in toate cazurile calitatea roilor depinde in mare miisur5 de componenp
populatiei lor, de cantitatea de puiet ciipiicit gi nec5pBcit, dar in special, de insugirile
calitative ale mgtcii, care, prin zestrea sa genetic5 transmite albinelor lucr5toare
fiice, aptitudinile acestora de a cregte puietul gi de a recolta polenul $i nectarul.
Trebuie gtiut c5 nu orice matc5 tin5r5 este automat de bun5 calitate. Chiar m5tci
tinere provenite din familii recordiste, dac5 sunt crescute in conditii proaste, nu
sunt de calitate. Cele mai bune conditii de cregtere a miitcilor sunt asigurate in
cuibul familiilor care se preg5tesc de roit. Toate metodele aga-zis artificiale de
I
creStere a m5tcilor tind s5 se apropie de aceastii cre~tereideal5 gi in m5sura in care
reuSesc, rezid5 calitatea m5tcilor obtinute.
,e
4 I--
MANUAL UL APICUL TORULUI
In varianta I-a, se formeazii nouii roi mici care primesc fiecare cite unul din
fagurii cu puiet ai familiei ~i albinele care-i acoperii. Roii mai primesc imediat clte
un fagure cu puiet ciipgcit de la alte familii din stupinii, se inchid ~i se deplasead
pe o vatrii nou5 la cel pufin 2 km de stupina de formare.
in zilele urmiitoare se urmiiregte eclozionarea ~i imperecherea m5tcilor qi
asigurarea roilor cu cite 1-2 faguri artificiali qi hranii in cazul lipsei de cules.
Dac5 se incepe foqarea pregiitirilor de roire la 20 aprilie se pot face
diviziirile la 5 mai qi avem miitci imperecheate in roi la 20-25 mai. intre 10 ~i 15
iunie acegti roi, cu mici exceptii, indeplinesc conditia de livrare (4 faguri).
In varianta a II-a, atunci cind se formeazii roi mai mari, procesul de lucru
este urm5torul:primul roi cu matca virstnic5 se formeazii cind in botci apar lame
de 3-4 zile; la ciipilcirea primelor botci se face o primii divizare imp5qind cuibul
familiei in douii jumiitiifi egale. Repartifia albinelor intre cele dou5 jum5tiiti se
face cu ajutorul unui panou sau prin apropierea sau dep5rtarea unuia din stupii
care adspostesc diviziunile rezultate de pozitia veche a urdinigului: dup5 3-4 zile
se fac - 6MRi divizare in aga fel incit vor rezulta patru roi. Albinele culeg5toare
se 7 4 % -
upi4,acelagi principiu.
-,.
P
f3 ri k*
F
-*, ~
Ppr W 181
16 .
. mlnsa&& el aleqonzap ap m!xem g~u!leas eaga3e ea lesauau qsa
!n~nsaln3I ad 9 4 3 e a n l s ur au!qre ap ~01!!1!ruej ealau!iuaur ruluad
-1nlnsaln3ea~ada3urap ~e!q3aluleul !!J!OJ aprn8!~j
t-
ul equr IOA 14 auralAap e a ~ dqlollzap JOA as ealsax p3 ruluad e ~ e ~ p u r !a~rwalnd
e a ~ d!!l!mej mahe ps 1!qepueu103a~alsa nu auoz IS au!dws eauamase UI
~d
-1nqe"1 UE un el ap aiua~aj!p!3!u1 n3 ayun! eunl
ui aleoSgsap as ale:, !nlaleos-ealeol~nes !aq 'ajauy el ap la3 alsa 1ed!3u!.1d 1nsaln3
aurdws alsa3e ruluad -urgqes ap aA!seur el aleseldap y lod nu !3!u aylour al!Jaj!p
u!p ale3 !S gs!xa nu urpqes el ap Insaln3 ale3 ruquad au!dws p s u ~luns
.~e~olsednes ~euo!ielsl!.qdws upd u r g e s a1 ap
Insaln3 uyd uyp e3g!101e~e n.quad '!r~auuojlolauun 1nue ul ayi3npold ap !!I!mej UE
puuojsue~las ale3 !OJ ap !!qu.uoj aleldepe quns sns ~ e u ar s p s a p aIapolan
.r~rwalnd
.. !cur !OJ lnda3ul el ap urauuoj gs
!ie8!1qo waluns !S ayn! eun1 ul l p a p l!q!sod alsa nu ~ru3n1~ e ealsa3e p ad tu~z!~!p
a1 'I!J!OJ a~!rnZ!!q ul ~ e ~ t q pour
e u UL p~lu!3.183 !!l!urq W!SOIOJ 3.1133UI 1nze3UI
.n!mdur!l a w o j gt?3!1de ag ps e!iipuo3 n3
ajSaSna~epolaur ajrlnze:, aleoj u~ -3saur!.rd a1 ale:, .IOI!OJ !!ig!le3 ea~!igpunqwlel
a!nq!~luo:, a!imado g s e a 3 .arlrtbg
~. . pn8u!s o-qu!p euuoj lod as a3 J O ~ O Je alelop
ap 1tuesa3auqnur n3 3saSpdap 9.1~3r3loq ' p s a r o ~ps pl!~p8a~d a!l!urej o ap aln3sa.n
al!3loq !soloj uralnd 'ppolaur !Seaax pdnp 1101 .. !jol urguuoj nu p3ep ley=)
.e!i3npo~daqSa~pda3 eaa3 ul !nltquauresep ealurq ul ew!s JOA as 101
eauaurase lolpuun lnue UI '!.1n8ej t u ~ e dad !!OJ el le):.~e e-s urn3 eSe '!!i!puo:, aunq
!cur ala3 u~alloAzap as as !!ol e3 tuluad !IrnsEur ne! as InInuozas ps.1n3 UI
y ! m g a l p u!p la!nd na aln8ej un ales na !ieln@ y lod sm3red ad .alel!ies punq
!cur ea3 ap p p u q p3qeur o eaAe JOA IS ..
. rundurrl aveoj luns awnue !S arelue~eueru
pnop p s u ~n v 'a.nf1.18~~ ..
ap sale reur IS s a p 3 ap psdg el rIrq!suas aweoj a3133 !I ploq
o n3 !S aurqle aurind e a ~ dn3 a ~ e w oelj ap lo1 e a l a o a .eqoAzap as e tu~uadpluale
apeoj a ~...r r r ~ 8o uap
~ a!o~aune ppolaur ysea3e upd ~jeuuoj!!ox .!nlndws !a!j!zod
ealequrrq3s al!urpe !cur as nu ~ol!npurea~r?uo!zol3ael ap apz 9-spdna ..ro1!3lgur
e Ispads u! !S a.1eolp8alno lolau!qle ale alqua!lo ap ~ol!ltuoqzearewaaja e ~ n h
e ru~uadurind alg3 u!ind gzsaseldap as alaj!ppl apz a1aJeolp.m UI .a~eola8aln:,
loIau!qle e qeOa !em lg3 ea~ez!peda~ I ~ as ai!pq u!p yaun ;aleppdap nes
~ ..I . J aleod
ea~a!doldeuud .
. .rn1nSrurpm
. . e rrirzod
.. . 1rq3a~
.. 1nrnruL !elueAa ul pzeaSe as ale:, IS. 101
.
~ g r o d s u eap
~ )ai!ppl nes !dqs ul azealqsu! as ale3 !OJ 9-p-Eu~.101!3loq ea.rrqdg3el
pzeazrr\rp. . as 'plez!u~j.~oIS. al1o.I
. ruluad pl!lg8a.rd ~ ! l r ~'17-111 DA
~ e jD W ~ U D ~ A UI
I 0 7RWO.L7R3IdV 7 R7VRN VYU
MANUAL UL A PICUL TORULUI
nu inainte de acesta. Se impune deci miisura de a forma primiivara n i ~ t eroi care
sii preia surplusul de albine ~i puiet din familiile de bazii puternice qi a le asigura
astfel un ritm de dezvoltare mai lent.
Pe de altii parte, roii formati foarte timpuriu ajung la o dezvoltare normali
in timpul culesului, acesta putind fi valorificat cu un numiir sporit de familii de
albine.
Dacii pentru valorificarea culesului de la salcim trebuie sii pornim in
primiivarii cu familii de cel putin 1,5 kg albine, pentru culesul de varii sunt suficiente
numai albinele de pe patru faguri bine acoperifi, adicii circa 1-1,2 kg albine.
Pe de altii parte culesul tgrziu de la finete, tei sau floarea-soarelui, de$i
uzeaz5 intr-o oarecare miisurii familiile, t o t u ~ prin
i cantitiiti le de miere riimase in
cuib dupii cules, stimuleaz5 dezvoltarea de toamnii a familiilor care intrii in iarni
rnai puternice.
Existii deci intrunite conditiile teoretice qi practice de formare a unor roi
foarte timpurii in sezon pentru a atinge scopul final, valorificarea culesului de var2
cu cit mai multe familii de albine ~i in paralel sii se sporeasc5 efectivul de bazi.
Aplicarea metodei este conditionatii de existents unui numiir mare de m5tci
de rezervii riimase neutilizate in urma controlului sumar de primiivarii, cind s-au
strimtorat cuiburile ~i s-a stabilit qi situatia puterii familiilor de albine exprimati
in faguri bine acoperiti cu albine. Din toate familiile care au mai mult de patru
faguri bine ocupati se preia tot ceea ce d e p i i ~ e ~ acest
te plafon. Cu fagurii cu
albine ridicati se formeazii roi pe patru rame bine ocupate de albine, prin intiirirea
nucleelor cu miitci de rezervii. Ca m5surii de precautie se pune matca nucleului in
colivie pentru 24 ore. Reuqita metodei const5 in a transforma in roi numai atitea
nuclee cite permite plusul de material biologic din familii puternice. Inainte de
formarea roilor se aduc la acela~inivel eventualele familii de baz5 care au ie~it
slabe din iarnii.
Roii nou formati dup5 aceastii metodii se ingrijesc in continuare la fel ca yi
familiile de bazii. Dacii inainte de cules devin prea puternici, din ei se mai poate lua
material biologic pentru formarea altor roi, cu matc5 imperecheatii sau cu botci.
MANUAL UL APICULTORULUI
a
MANUAL UL APICUL TORUL UI
Criterii principale
x
apicultorului, care este dator sii urmiireascii ~i sii noteze toate mi$&
i ~asigur2,
i in jurul puietului, coroane cu p2stur2 qi miere.
in timpul culesurilor de mare intensitate, prin depozitai-ea
fk
activitgtii. Sunt socotite de bun2 calitate familiile de albine care in md.permanent
*&
rii in cuib
se produce blocarea partial2 a acestuia, se restringe ouatul, 1 s d ~ ~ & t i t 2 ~ lde
18
7
187 e
MANUAL UL APICUL TORULUI
puiet ce trebuie hrgnite ~i se elibereaz5 de la preggtirea hranei larvare un numir
mare de albine doici, care trec mai timpuriu in stadiul de culeg5toare de nectar.
BlocBrile de cuib excesive atrag dup2 sine piedici in activitatea m2tcii ~i nu
duc nici la profituri pentru apicultor.
Criterii secundare
Selectia in mas5
k
(consangvinizarea), este necesar sii se facii primenirea acestui h a al;,ceea ce
se realizeazii prin adunarea de material biologic valoros din stupin*\ plasate la
distante de cel putin 15-20 krn de vatra unde se desfa~oarH& i ~ e selectie.
C
191 fl
MANUAL UL APICULTORUL UI
Schimbind material valoros intre dou5 stupine in care se desfaqoar5 o actiune
de selecrie, pe ling5 evitarea efectelor consangvinizgrii se realizeaz5 incruciq5ri
intre dou5 populafii diferite ca origine, produqii rezultaci manifestiind o deosebiti
vigoare hibridii (heterozis)concretizaa prin productivitate ridicatg.
A
Selectia individuali
Creqterea reproducltorilor
Creqterea trintorilor
%
se elimina inlocuindu-se cu larve tinere de 24-36 ore, luate d i n 5 le aiturate.
Operatia se face cu ajutorul unei /anfete de transvazare sau cu ajutorul i scobitori
mabpi
a1 carei capat subtire a fost indoit intr-un unghi c o r e s p u n z 6 ~ r & 8 , 0 " ) .
P r
195 Y
MANUAL UL A PICUL TORULUI
9-10 zile apicultorul controleazii familia, distruge eventualele botci nou apirute,
precum qi botca care a fost crescut5 necorespunziitor din cele dou5 rsmase. in a
16-a zi din botca rgmasii va ecloziona o matcii care dupii circa 10-14 zile va incepe
activitatea de depunere a ouiilor.
- in acest scop se alege cea mai hund familie din stupind, ale c5rei calitiii
au fost urm5rite mai mult timp. Se pregiiteqte o ram2 la care de lea@ superior se
prind buciifi de fagure artificial de forma triunghiularg cu baza de 5 cm (circa
4-5 buciifi). inainte de a introduce rama, se scot din familie toate ramele cu puiet,
rnai pufin 2 rame, cu puiet la eclozionare, impreunii cu matca. Cele dou5 rame cu
o ram5 pregitit5 cu fagure artificial intre ele, se pun in centrul cuibului. Lateral,
de-o parte qi alta se aqeazii faguri cu hrani (polen qi miere). Fagurii rimaqi trebuie
sii fie acoperiti de albinele familiei. Hr5nite din abundeng, cu rezerve de proteini
suficiente, cu albinii in excedent .yi cu o matc5 apt5 sii-~idesGqoare activitatea
dar lipsit5 de spafiu de ouat, in circa 3-5 zile ,,rama de creqtere" va fi luati in
lucru, adic5 fagurii vor fi cliidifi qi matca va depune ou8. in momentul in care au
fost depuse suficiente ou5, rama cu fagurele respectiv se introduce intr-o familie
puternic5, orfanii complet (fir2 puiet qi matcii) qi cu abundente rezerve de p5sturi
qi miere. in aceastii situafie familia ia ou2le in creqtere qi produce numeroase botci.
Dupii 9- 10 zile, cele mai frumoase botci se desprind uqor de pe fagure qi se folosesc
in scopurile dorite.
Atunci ciind apicultorul doreqte s5 o b f i ~ 5mai multe serii de mitci
procedeazi la introducerea succesivii a mai multor rame cu faguri pentru crescut yi
1 incit in momentul scoaterii botcilor din familia cresciitoare o a l ~
confiniind ouii sii fie introdus5.
care familia crescatoare se comport5 bine, ea poate fi intrebuinfati
sii fie asiguratg in permanent5 cu faguri cu puiet la
MANUALUL APZCULTORULUZ
eclozionare gi cu hranii abundentri gi eventual chiar stimulatri prin administrarea de
sirop. In acelagi mod trebuie sii fie ingrijitii gi familia produciitoare de larve, prin
administrarea de hranii suplimentarii gi asigurind surplus de albinii gniirii, prin
adiiugarea de faguri cu puiet la eclozionare, siiptiiminal. Metoda Miller, descrisi
mai sus, este la indemina oriciirui apicultor care doregte sii creascii miitci in nurniir
mai mare, accesibilitatea fiind determinatri gi de faptul cii se evitii transvazarea,
operatie care in scopul unei reugite depline necesitri oarecare indeminare.
ckora se introduce rama de cregtere, iar restul cu hrani (pisturii gi miere) din
abundenp. in ambele compartimente se pot adiiuga hriinitoare pentru hriiniri
suplimentare. Poate piirea curios sii se vorbeascii despre cregterea mitcilor in
prezenfa puietului necipgcit, dar s-a constatat cii in acest aranjament prezenp
puietului atrage multe albine doici, care in mod implicit vor lua in cregtere gi botcile
din rama cu leapri port-botci, introdusii de apicultor. Cele douii compartimente
sunt despiiqite de o diafragmii previizuti cu gratie separatoare iar in dreptul
acesteia, de o parte gi alta, se concentreazii hrana care va acfiona ca o diafragmi.
Fiind creatii aceastri stare (se circulii dintr-un compartiment in altul), albinele
doici din compartimentul de crevtere percep mai pufin substanp de matcii qi se
creazii dorinta de schimbare linigtitii a mgtcii, aceasta devenind in mod aparent
necorespunziitoare pentru ele. Situafia fiind creatii, se introduc larvele, la inceput
mai putine gi apoi mai multe, pe miisurii ce procentul de acceptare cregte. Pentru
stimularea luiirii in cre~terea larvelor, in familii, se administreazii sirop de zahiir.
in cazul cregterilor succesive, familia este eliberatii, botcile crescute dar inc5
neciipiicite introducgndu-se in ramii-izolator intr-o familie putemw&#%umatcii.
Nucleele SCAS-2 sunt nuclee - pe dou5 jum5t5fi de ram5 ME din care una
este rama hrgnitor (200 ml) - in numar de patru qi sunt agezate intr-un adspost de
nuclee compartimentat. Fiecare nucleu are un urdinig situat pe cite unul din cei
4 pereti ai ad5postului care, pentru o bun5 orientare a m5tcilor gi albinelor, sunt
(in 4 culori distincte pentru albine).
nucleului de tip SCAS 2 permite obtinerea unui numar de 24
pe 1 kg albin5 folosit5.
*
200
MANUAL UL A PICUL TORULUI
Introducerea mitcilor
-sub formi de matci liberi: sunt descrise in literaturi foarte multe metode,
rezultatele fiind mai mult sau mai putin pozitive. Deqi nu sunt recomandate ca
metode sigure este bine s i fie amintite in scopul de a scoate in evident2 preocupirile
apicultorilor practicieni in rezolvarea acestei probleme destul de importante. Dintre
metodele descrise amintim nicliirea in miere a mitcii sau scufund Gin2 gi
introducerea direct2 intre albine; introducerea direct prin urdin , cu ajutorul
fumului; scufundarea in a p i cilduf5gi introducerea intre albinkcn r a l a b i l au
@
fost gi ele umectate; prifuirea cu nafialini gi introducerea pe L .dim$~.steri&a
F
201 d
MANUALUL APICULTORULUI
familiei cu alcool ~i introducerea liber5 a m5tcii intre albine; n5cl5irea in 15pti~or
~i introducerea pe fagure imediat in locul celei b5trine; ,,metoda prin surprindere"
care const5 in suprimarea mitcii necorespunzitoare, hr5nirea din abunden@a
fami liei, dup5 care se procedeaz5 la scuturarea intregi i familii in fafa urdiniqului,
inchis pentru ciiteva minute, aruncarea tinerei m5tci in rnasa de albine complet
dezorientate ~i deschiderea urdini~ului;introducerea tinerei mitci intr-un pahar
unde se m i ~ c 5p8n5 oboseqte, dup5 care este a~ezat5direct pe fagure, ea nu se va
mai m i ~ c a~i va fi primit5 cu uqurinf8 de citre albine;
204
MANUAL UL A PICUL TORULUI
Mierea
Fagurii cu miere se scot din stup in momentul cind aceasta este suficient
maturati, luindu-se drcpt critcriu practic prezenta coroanei de micre cipicit8 in
treimea superioar5 a ramei.
Extractia mierii se face inaintc de incetarca totali a culcsului. in timpul
culesurilor principale, dc lung5 durati, este indicat de a sc efecti~aextracfii rcpetate
pe intreg parcursul perioadei de culcs.
Pentru a evita declan~arcafurti~aguluiextracfia mierii se va efecti~ain
cabana stupinei sau in altc spatii inchise, f i r i acccs pentru albine $i de preferinti
noaptea. in perioadele lipsite de culcs ramcle trebuie ridicate din stup spre scari, iar
extracfia se face in mod obligatoriu in cursul noptii. Stupii vor fi mcntinuti deschi~i
cit mai putin posibil ~i astfel sc vor cvita cauzelc care pot provoca fi~rti~agul la
albine.
indepartarea albinelor de pc fagilri se poate face prin scuturarea energicaa
fagurilor cit ~i cu ajutorul unor substanfe chimice cu proprietiti insectifuge (acid
fenic, benzaldehid5 etc.).
Este recomandabil ca inainte de inceperea extractiei mierii, fagurii si
fie grupafi dupi culoare pentru a obtine diferite sorturi de miere ~i dup5 acest
criteriu. Fagurii sau corpurile cu faguri cu miere se transport5 intr-o camcri ce
are temperatura piin5 la 35OC spre a uyura extractia. Se trece apoi la descipicirea
fagurilor, urmat5 de extractia propriu-zisi a mierii.
desc5picirea fagurilor se folose~tecutitul de descipicit, iar pentru
fata neunifonn c5p5cit8, furculita de descipicit.
de folosire, atit cutitul cit ~i furculita de descipiicit se fnc5lzesc
eratura de circa 80°C. Pentru dcscip&cirefagurele se tine in pozifie
e
/-
208
MANUAL UL APICUL TORULUI
vertical5 sprijinit pe una din spetezele laterale ale ramei, pe tava de desc5p5cit. In
timpul desc5p5cirii, cutitul se fine in pozifie orizontalil, cu f a p interioar5 a lamei
in unghi de circa 350" fat5 de suprafafa fagurelui, in afar5, in aga fel ca suprafap
muchiei te~itea cufitului s2 fie parale15 cu suprafap fagurelui.
Desc5p5cirea se realizeazii prin miqc5ri scurte gi rapide ale cufitului,
la nivelul suprafefei spetezei superioare qi ~ i p c ainferioar5 a ramei. in general,
desc5p5cirea se face de sus in jos.
fn caml unor stupine de tip industrial, unde numiirul fagurilor ce trebuie
desc5p5cifi este mare, iar intervalul de timp scurt, se folosesc desciip5citoare
mecanice. Acestea sunt realizate, de asemenea, in mai multe tipuri gi variante din
care amintim desciip5citoarele cu cufit vibrator, incilzit electric sau cu abur, cit qi
desc5p5citoarele cu lame sau cu ace rotative.
Apoi fagurii sunt introdugi in extractor, care prin centrifugare scoate mierea
din faguri.
Turafia extractorului se m5reqte treptat piin5 se percepe foqnetul caracte-
ristic rezultat din proiectarea mierii pe peretii extractorului, iar dupii ce se apreciaz5
cB s-a extras circa jum5tate din mierea de pe o parte, in caml extractoarelor
tangentiale, fagurii se intorc pentru a se continua extracfia pe partea cealalt5.
Operatia se repet5 pentru a se realiza o extracfietotal5 a mierii, prevenindu-se astfel
ruperea fagurilor. in caml folosirii de extractoare radiale, intoarcerea fagurilor nu se
mai face, mierea fiind extras5 simultan de pe ambele fete ale fagurelui.
fnainte gi dup5 extractia mierii, intreg utilajul apicol (centrifug5, t5vi, cutite
de descZipiicit, vasele folosite etc.) se spa15 cu ap5 fierbinte gi solufie de sod5 5%
dup5 care se limpezesc bine in ap5 curat5 gi se usuc5 prin expunere la soare.
Acfiunea de extraciie a mierii cuprinde gi precondifionarea acesteia in care
scop in timpul extractiei se asigur5 strecurarea cu ajutorul sitelor duble de strecurare,
iar dup5 limpezirea in vasele de stocare se vor indepirta impurit5filede la suprafap
mierii cu ajutorul unei linguri.
Fagurii din care s-a extras mierea se introduc, pe cit este posibil, in familiile
de la care provin spre a fi cur5pti de albine.
Vor fi evaluate culesurile urm5toare in scopul asigurgrii rezervei de miere
necesar5 familiei de albine pentru iernare. in ceea ce privegte extractia mierii,
aceasta se pate executa pe vatra fieciirei stupine sau centralizat in locurile special
amenajate ~i dotate corespunz5tor pentru aceasti lucrare.
:T-
fefe u ; ,
"i
209 5.
MANUAL UL APICULTORUL UI
floral5
r monoflors
+ originea
nectarului animal%
extrafloral2
vegetal2
in faguri
prezentare
cristalizat5
Prelucrarea qi livrarea mierii de albine se face conform conditiilor tehnice de
calitate prevgzute in STAS nr.78411989 pentru ,,Miere de albine".
Standardul prevede conditiile tehnice pe care trebuie s% le indeplineasd
mierea de albine la preluarea ei de la produciitori.
Standardul se refer%la mierea de albine naturals, obtinutg din nectarul florilor
sau din sucurile dulci de pe alte p%Giale plantelor qi inrnagazinatg de ciitre albine
in fagurii din stup. Standardul prevede, dupii provenieng, urm5toarele clasificiri ale
mierii: miere monoflors, miere poliflor%~i miere de padure (mana), in care se includ
toate sortimentele de miere care provin in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe
alte p%qiale plantelor decit florile in amestec cu nectarul florilor din piidure.
Mierea de salcdm se incadreazg in trei clase de calitate: calitate superioari;
calitatea I; calitatea a 11-a. Celelalte feluri de miere se incadreazg in doui clase de
calitate: calitatea I yi calitatea a 11-a, potrivit tabelului urmgtor:
Culoarea
Miere Calitatea Miros Consis-
de: qi gust tent:
Superioarl I a 11-a
tei
Aproape
incolor5 pin5
la galben
- deschis
galben -
galben - auriu,
galben - inchis
nu se
deschis - auriu, normeaza
galben - por- nu se
placut, dulce
specific
mierii de
salcim
dulce cu
1
omogen5,
fluid5 sau
vriscoasri
1
zmeuri galben - nu s e pl5cut, dulce, omogen5,
verzui pin5 la normeaz2 cu ~ r o m s fluid5
galben roqcat specific viscoas8 sau
mierii de cristalizatzi
zmeur5
galben, nu se plgcut, dulce, o mogeni,
galben ro~cat normeaz2 cu aroma fluids,
pin5 la specific vPscoas5 sau
galben - brun mierii de cristalizati
izm5
floarea- galben - auriu nu se dulce, pl5cut
soarelui galbui, gal- normeaz2 specific
ben - brun
--
galben,
-
viscoasii sau
cristalizatzi
omogeni,
I
galben roqcat, n o m e a z 5 dulce aroma fluidi,
pins la specifics vlscoad sau
galben - brun cristalizati
brun, brun Brun, brun nu se plgcut, dulce
- inchis pin5 - inchis, normeaz5 cu aroma (,rl
la negru cu rubiniu specific5 S j v
reflexe verzui gust adfin-
gent
MANUAL UL APZCULTORUL Ul
i n ceea ce p r i v e ~ t epropriet5file fizico-chimice ale mierii d e albine, aces-
tea sunt redate mai jos.
Miere
Provenientii monoflori
de pgdure
yi poliflori
Apa, % - maximum 20* 20*
Densitate relativ5 la 20° minimum 1,417 1,4 17
Cenuyi, % - maximum 0,5 0,5
Aciditate cm3NaOHsolufie n la 100g miere - maximum 4 4
ZahL invertit, % 70-80 70-80
Zaharoz5, % - maximum 7** 7**
Substanfe nezaharoase, % 13-5 13-5
Indice diastazic - minimum 10,9*** 10,9***
Granule de polen de salciim (la mierea monoflori de calitate
superioar5) raportate la numirul total de granule examinate,
% - minimum 30
Hidroximetilfurfurol (HMF) la mierea de calitate superioar5,
% - maximum 1 1
Indice colorimetric:
- la mierea de calitate superioari, mm max 12 minimum
- la mierea de calitatea I, mm max 18 65
Zah5r invertit artificial lips5 minimum
Glucoza industrial5 lips5 55
Adaosuri de falsificare (fains, amidon, gelatin5 clei, carbonat lips5
de calciu, culori de anilin5 yi coloranfi sintetici) lips5 lips5
mm.
- cu cristale mari, atunci cBnd diametrul este de 0,5 mm;
;T*
- cu cristale fine sau past5 atunci ciind diametrul cr* eloh te .wb 0,5
r > e u i ' r*, 9
213 5
MANUAL UL APICUL TORULUI
Cristalizarea poate fi dirijat5, atdt in ceea ce priveqte dimensiunile cristalelor,
c i t qi timpul de realizare. Aceasta se realizeaz5 prin ad5ugarea unei cantitali de
miere cristalizata (maia) cu cristale foarte fine la volumul total de miere. Este
necesar mentinerea acesteia la temperatura qi umiditatea optim5.
Pentru prevenirea cristaliz5rii qi mentinerii mierii c5t mai mult timp 3
stare fluid5 sunt folosite o serie de procedee din care amintim: pasteurizarea,
tratarea cu ultrasunete, ultrafiltrarea etc. Lichefierea mierii cristalizate se face in
inc5peri cu aer cald sau in baie de ap5 cald5 fir5 a dep5qi temperatura de 45".
Deoarece cristalizarea la unele sorturi de miere ii d5 acesteia un aspect comercial
neplgcut, au fost efectuate, in majoritatea fsrilor, diferite incerc5ri pentru a intirzia
fenomenul de cristalizare. In acest scop au fost folosite diferite procedee ca: unde
ultrasonice (9 kilocicli pe secund5) timp de 15-20 de minute sau prin ad5ugarea de
0,3% acid izobutiric sau acid scorbic. S-a incercat qi hr5nirea albinelor in timpul
culesului cu una din aceste substante in scopul intdrzierii cristaliziirii mierii. Alti
autori recomanda IncBlzirea mierii la temperatura de 45OC, urmatii apoi de o racire
brusc5 a acesteia qi conservarea ei la temperatura de 14- 16°C. In prezent, pentru
preintimpinarea fenomenului de cristalizare, mierea este inc5lziti la temperatura
de 45°C timp de 5 minute, trecut5 printr-un filtru-pres, spre a indep5rta eventualele
nuclee de cristalizare ~i apoi r5cirea brusc5 pin5 in jur de 15OC. La aceasti
operafiune concur5 ~i diversele sorturi de miere cu o cristalizare tardiva.
in prezent este solicitat5 tot mai mult mierea supus5 unei cristalizari dirijate
in sensul c9 mierea respectiv5 se prezinta sub form5 de past5 avind in continutul
ei cristale foarte fine. in acest scop mierea este in prealabil lichefiata cu ajutorul
c5ldurii spre a se distruge astfel levurile qi cristalele ce au inceput a se forma, iar
ulterior masa de miere este ins5mdntat5 cu maia de miere, cu cristale foarte fine ~i
r5cit5 apoi pentru a se realiza cristalizarea in acest mod a intregii qarje.
in acest scop, in practica curenti maiaua folosit5 pentru cristalizarea dirijati
a mierii reprezint5 circa 10% din cantitatea total5 de miere ce urrneaz5 a fi supusi
acestui tratament. Trebuie, de asemenea, mentionat c5 in timpul cristalizarii dirijate
a mierii, pe ling5 ricirea acesteia, se efectueazi qi o amestecare aproape continua
a produsului respectiv in scopul obtinerii unor cristale c i t mai fine in intreaga
cantitate de miere supus5 acestui tratament. Mierea obtinut5 prin acest tratament
are un aspect plilcut, untos fiind mult apreciat5 de consumatori.
P
*
.rPdMParea mierii
/ '-.
5
pt
L$5stmrea mierii trebuie s5 se !in5 seama de dou5 probleme importante.
(
e~~ ~ m a
orb%lem5 o constituie posibilitatea fermentirii mierii, care se
MANUAL UL APICUL TORUL UI
produce atunci cind aceasta are un continut de ap2 peste 17,1% yi a 11-a problem2
este cristalizarea ei.
in caml in care confinutul de ap2 este de 18%, fermentarea nu are loc daca
levurile din miere nu depayesc valoarea de 10001g. Atunci cind continutul de ap2
este piing la 19%, fermentarea nu are loc cind levurile nu dep2yesc 10/g, iar atunci
cdnd apa reprezints 20% este necesar ca levurile s5 nu dep5qeasc2 valoarea de llg.
Orice miere cu un continut de ap2 de peste 20% este in pericol de a ferments.
Fermentarea mierii poate fi preintimpinatii cdnd temperatura de pastrare a
acesteia este sub 11°C. De asemenea, exist2 posibilitatea distrugerii lewrilor prin
incalzirea yi riicirea brusca a mierii. Levurile pot fi distruse prin inc2lzirea mierii
timp de 7,5 minute la temperatura de 63"C, sau intr-un minut la temperatura de
69"C, dupii care se face o ricire bruscg.
Temperatura de pastrare a mierii prezint2, de asemenea, importan@.
Sciderea temperaturii de pastrare la 5-9°C determinii reducerea la o treime a
continutului de HMF, la o cincime a pierderii de enzime yi la o yesime a efectului de
inchidere a culorii. In caml unor temperaturi mai mari de 2 l°C, o miere incolor2 se
inchide la culoare intr-un ritm de 1 mm pe scara Pfund in patru luni, iar a sorturilor
de miere chihlimbarie deschis de aproape 3 mm in acelayi interval de timp. in cam1
cre~teriitemperaturii spre exemplu la 7 l°C, jum2tate din invertazii este distrus2 in
40 de minute ~i jum2tate din diastazii in 4,5 ore, iar in 5 ore se produce o cantitate
atdt de mare de HMF, incit mierea devine improprie consumului.
Pentru piistrarea mierii in stare lichid2, un timp cit mai indelungat, se
recornand5 ricirea acesteia la P C timp de 5 sZipt%mini,dup2 care temperatura de
piistrare poate fi miiritii pgnii la maximum 14°C. in acest mod se evitii cristalizarea
un timp indelungat.
in timpul pastrgrii mierii la temperatura obiynuitii a camerei, dar in special la
inciilzirea yi suprainc5lzirea acesteia, se formeazii unele reactii chimice yi implicit
unele substante dguntitoare organismuluuui (hidroximetilfurfurolul) dupii a c2rei
prezent2 se poate stabili modul de prelucrare yi conservare a lotului respectiv de
miere.
Avindu-se in vedere cele de mai sus, depozitarea mierii trebuie %cut2 in
inciiperi uscate, curate, Gr5 alte mirosuri. Temperatura optima de p2strare este
de 8-1 2°C fir2 a depii~i14°C yi o umiditate a aerului de circa 60%. Nu se admite
depozitarea mierii in vase de zinc, cupru, plumb sau aliaje ale acestora.
Dup2 standard, termenul de garantie pentru mierea de albkeroste de 12
f &\n'
$
luni yi decurge de la data ambal2rii produsului pentru valorific&&. ~ a l a i l i t a t e a
produsului in conditii optime de conservare este nelimitatg. pq
;Ch*n
7 -.
215 .c
MANUAL UL A PICUL TORULUI
Producerea mierii in faguri yi sectiuni
Alaturi de niicre. ccara cic albinc a tiw cunoscutfi $i folosit3 de c5tre om din
cele mai veclii tirnpuri in spccial pe11lri1p~.e~ararca de Icaci~ri.creme ~i iluminat.
in Grecia antici atiit micrca cit ~i ccara dc albine erau folosite ca remedii
pentru tratarea contuziilor ~i pliigilor care supurcazi, fiind utilizate totodata in
numeroase creme cosmetice ~i eliioliente.
in afar5 de medicina populari, care folosca ccara in diferite leacuri ~i refete,
acest produs a mai fost intrebuinfat la confectionarea tablitelor cerate pe care se
scria. Ceara a fost folositi ~i ca ~nijlocde iluminat casnic, precum ~i la fabricarea
figurinelor magice, iar dupi aparifia cre~tinismuluila producerea luminirilor.
Ceara este un produs secretat de glandele cerifere ale albinelor ~i serveyte
acestontcadnaterie prima la construirea fagurilor. Prin ceari de albine se intelege
%
ceara'p u s u e albina meliferi (Apis mellifera L.) ~i nu ceara produsi de alte
s p e i i dt5 bine (Apis dorsata F., Apis florea F. gi Apis cerana), eeruri ce poarti
d&r&% cear3 de Ghedda.
220
MANUALUL APICULTORULUI
In functie de materia prim5 ~i de tehnologia extragerii, ceara de albine se
poate clasifica in cear5 de stupin5 ~i cear5 industrial& extras5 prin solventi.
Ceara de stupin2 este ceara extras5 din faguri cu ajutorul cerificatorului
solar, topitorului de cear5 cu abur sau prin presare la cald.
Ceara industrial5 se extrage la cald cu ajutorul unor solvcnti (benzina,
sulfur5 de carbon, benzen), folosind reziduurile de faguri rezultati de la extractiile
anterioare ~i se folose~tenumai in scopuri industriale.
Albinele, cind cl5desc fagurii intr-un stup sistematic cu rame goale, stau
in formatii de perdele conice cu baza in sus, se prind de picioare yi formeaz3 lantul
albinelor sub spetezele goale a unui numar de 3-4 rame ce au fost luate in lucru. Pe
cele 3-4 perdele cu ochiuri largi albinele 1111stau inghesuite unele in altele, ele fiind
inconjurate de un inveli~format din corpul majoritafii albinelor avezate ca intr-
un ciorchine. Inveliqul ciorchinelui este format din 2-3 straturi de albine strinse
intre ele, pentru a p5stra o temperatur5 uniform5 de 33-34OC, necesar5 elaborarii
solzi~orilorde cear5. Circulatia albinelor in ciorchine se face printr-o deschidere
aflat5 in partea inferioari a acestuia.
in cazul cladirii fagurilor artificiali, albinele se a~eaz5pe foaia de fagure
spre a-l inc5lzi la peste 30°C astfel incit ceara s5 devin5 maleabila. Odata ceara
devenita maleabil5 albinele incep modelarea fundului celulelor, iar surplusul de
cear5 este folosit la in3ltarea perefilor pin5 la 3-6 mm, in5ltime ce va fi continuat2
cu ceara produs5 de albinele tinere produc5toare de cear5. Fagurii artificiali sunt
construiti, de obicei, simultan pe ambele p5qi.
Organele specializate ale albinei pentru secretia cerii poart5 denumirea de
glande cerifere, avind o form5 ovals, sunt netede, str5lucitoare, fiind situate pe
ultimele patru inele abdominale (sternite) ale albinei lucr5toare, situate pe partea
ventral5, sub oglinzile cerifere. Pe fiecare sternit se afl5 cite dou5 formafiuni
glandulare, fiecare alc3tuit5 din 10.000-20.000 celule secretorii. Activitatea
celulelor secretoare de ceari incepe la vhrsta de 3 zile, cind albinele particip5
la c5p3cirea celulelor ~i se intensific5 in ziua a 7-a cind albinele trec la cl3direa
fagurilor. iniltimea maxim5 a glandelor cerifere (circa 50-60 microni) este
constatat3 la albinele in virstii de 16-18 zile, apoi aceste glande scad p8n3 la 3
microni o data LV trecerea albinelor la activitatea de culeg5toare. Solzi~oriide cear5
la ieqirea din oglinzi sunt fragili qi transportafi ca n i ~ t epl5cute de mica. Solzi~orii
corespund cu forma ~i msrimea oglinzilor pe care s-au format. Aceastg form3 este
concoidal3 (asem5natoare scoicii). Pentru int5rirea solzi~orilor
secretia glandelor mandibulare. in procesul complex de
folosesc qi secretiile glandelor labiale, cervicale qi
lor in special lipaze qi proteaze. in ceea ce prive~te
T
221 F
MANUAL UL APICUL TORUL UI
de catre albine ea se efectueaza astfel: albinele desprind cu ajutorul picioru~elm
solziqorii de cearii. in acest scop, albinele inteapa cu perii tibiali solzi.!jorulde ceari
~i il elibereazii prin miqcarea de jos in sus a picioruqului. Apoi ridica picioru~ul
printr-o miqcare brusca de pe solziqor ~i in acela~itimp il preseazi cu tarsul pe
sternit pentru a nu c8dea. Din nou miqc8 piciorul in jos susfindnd de data aceasta
solziqorul de cear5 cu perii tibiali. In acela~itimp solzi~orulde ceara aluneci in
deschizgtura articulatiei (pens5) fiind presat qi preluat de picioru~eleanterioare $i
predat de catre acestea mandibulelor. Solzi~orulva primi acum adaosul secretiilor
mandibulare cit .!ji a altor glande, intsrindu-se, putBnd astfel sii fie friimdntat ~i
modelat dupa dorint.5 de catre albina. in momentul secretiei de catre celulele
glandulare, ceara de albine este IichidB avind un punct de topire de 33-36"C, fapt
ce permite ie~ireaacesteia spre exterior prin porii oglinzilor ceriferc. in contact cu
aerul, ceara se solidifica pe oglinzile cerifere formdnd solziqorii de ceari pentru a
caror intarire albina foloseqte secretii glandulare. Pentru secretia unui kg de ceari
sunt necesari 1.250.000-4.000.000 solzi~ori,greutatea unui solziqor fiind de 0,25-
0,8 mg. 0 celuli de albina lucritoare are un diametru de 5,3-5,5 mm ~i adincimea
de 10- 12 mm qi poate cuprinde 0,40-0,43 g miere sau 0,19 g polen. Peretii celulei
ail grosimea de 0,12 mm subtiindu-se catre bazi unde misoari 0,08 mm. Grosimea
fagurilor cu celule de albin5 lucritoare este de circa 25 mm, iar distanta intl-c faguri
de 12- 12.5 mrii, iar intre peretii mediani a doi faguri vecini este de 37-37.5 mm.
Compozitia chimica a cerii estc complexi, fiind forrnati in linii gcneralc
din diver-sc tipuri de alcooli, esteri ~i hidrocarburi.
Schcmatic, conipozitia chimica a cerii (in procente) este urmitoal-ca:
4-
222
MANUAL UL A PICUL TORULUI
Condifiile tehnice de calitate la preluarea cerii de albine de la produciitori
sunt reglementate prin STAS nr.306011993.
I
Standardul se refer2 la ceara de albine natural2 (de stupin2) obfinut5 prin
I diferite procedee din faguri sau din reziduuri de faguri.
Dup2 proprietitile organoleptice, ceara de albine se preia pe patru clase de
I calitate:
)1
I - cali tate superioar2;
I - calitatea I;
1 - calitatea a 11-a;
I
- calitatea a 111-a.
%
Metodele folosite in mod curent pentru extractia cerii9 oPclasifica
in metode ce folosesc: numai c2ldura; apa qi c2ldura; pe 18ngii ap&, cildur2
presarea; c2ldura qi presarea; foqa centrifug5; solvenfi ch&
.,
& e n t A ~ in
~i
P -
223 F
MANUALUL APICUL TORULUI
tabelul de la pag.2 19).
in ceea ce prive~teproprietafile fizico-chimice ale cerii, acestea sunt redate
mai jos.
Calitatea:
Specificare superioari
a 111-a
aI-a; a 11-a
Corpuri str5ine ~i adaosuri provenite din lips5 lips5
falsific5ri
Denistate relativ5 la 20°C 0,956-0,970 0,930-0,964
Punct de topire (prin alunecare) 0°C 64-66 62-65
Indice de duritate, grade 25-30 29-48
Indice de refracfie, n'OD 1,4430- 1,4571 1,4430- 1,4490
Indice de aciditate, mgKOH/g 17,50-2 1,40 17,OO-20,OO
Indice de saponificare, mgKOH/g 87,OO- 102,OO 84,OO-94,OO
Indice de esteri, mg KOH/g 70,OO-83,OO 68,OO-78,OO
Materii volatile la 105OC, % maximum 1 1
Indice de raport 3,50-4,40 3,50-4,50
Indice Buchner, mg KOHIg 2,50-4,lO
Conditii tehnice de calitate ale cerii de albine
/ Specifi-
care
Proveni-
superioarg
cear5 de la topirea
I
cear5 de la topirea
Calitatea:
a 11-a a 111-a
faguri vechi gi reziduuri de faguri prin din reziduuri prin presare la cald
en@ capacelor rezultate capacelor rezultate presare la cald sau din reziduuri de faguri prin
la extractia mierii la extraclia mierii folosirea de solventi organici
din faguri in care nu din faguri in care
s-a crescut puiet gi s-a crescut puiet,
din faguri rezultati "cresc5turi" de cear5
din rame cl5ditoare gi faguri noi
galben - brun sau cenugiu - deschis cu
i
Culoare alb5, uniform5 in galbuie pdn5 la
toat5 masa galben5, uniform5 in nuant5 gglbuie, galben - inchis, galben rogietice pln5 la brun - inchis, in
toat5 masa - portocaliu cu reflexe rogietice pin5 sp5rtur5 culoare neuniform5, mai
la brun - inchis, in s p W r a uniform5 deschis5 in mijlocului blocului
cel pufin jum5tatea supenoar5 a
blocului se admite o culoare mai
inchis5 gi neuniform5
aproape far5 gust L2
I Miros caracteristic, fir5 miros strain caracteristic procesului de obtinere
s
b
fr5mintat5 intre degete devine plastic5, far5 luciu pronunpt, ugor amofa, putin fi5mdntat5 intre degete devine C
b
lipicioasg, se lipeste ugot de cufit gi nu se lipegte de dinti, nu las5 urme de grrisime pe plastic5 cu aspect amorf putin k
~&gete, in form5 de fir se rupe scurt, presat5 in foi subtiri este omogen5, transparent5 lipicioas5, se lipegte putin de cufit 2
fsau aspect ugor amorf, fir5 luciu gi de dinti, nu las5 urme de @sime, 0
se trage greu in fir care se rupe s
scurt, se preseaz5 greu in foi subtiri,
cu asDect amorf
2i
F
MANUAL UL APICUL TORUL UI
Cantitatea qi calitatea cerii obfinut5 intr-o stupin5 depinde de mai mu$i
factori qi anume: sortarea, spi3larea qi inmuierea corespunzi3toare a fagurilor inainte
de extractie, metoda de extractie folosit5, extractia materiei prime pe calitAii.
modul qi durata topirii, calitatea apei qi a vaselor folosite, precum qi conditionarea
ulterioar5 a cerii extrase.
Marunfirea qi sp5larea fagurilor in mai multe ape are o deosebiti importan@.
contribuind la dizolvarea resturilor de miere, polen, excremente, coloranti organici
qi alte impuritafi care degradeaz5 calitatea cerii extrase. Pentru a evita retinerea
cerii in c8m5quielile din interiorul celulelor fagurii vechi trebuie inmuiafi cu 2-3
zile inainte de topire in ap5 dedurizat5, deoarece apa dur5, care contine mai mult
de 100 mg echivalent oxid de calciu la litru, este inapt5 la extractia qi purificarea
cerii intrucit produce emulsionarea parfial5 a acesteia.
Sortarea fagurilor reformati dup5 culoare are, de asemenea, o mare
importan@ qtiut fiind ci3 in raport de culoarea acestora este ~i cantitatea de ceari
obtinut5, in special atunci cind extractia se face cu ajutorul cerificatorului solar.
Ceara extras5 (indiferent de procedeu) se solidific5 sub form5 de calupuri
sau pl5ci.
Calupurile sau pl5cile de cear5, la receptie se verific5 bucat5 cu bucatih
ce prive~teprovenien9 qi propriet5tile organoleptice qi se incadreazi in clasele
de calitate prevazute in STAS. Proprietilfile fizice qi chimice se verific5 la toate
calupurile qi placile care prezint5 semne de falsificare sau de degradare. Indicele
de duritate ~i indicele Buchner se determini3 in caz de litigiu.
'-.
1 MANUAL UL APICULTORULUI
I Calupurile sau plgcile de cear5 se prezintg la preluare marcate cu denumirea
I
sau initialele produc5torului.
Aga cum am menfionat mai inainte fagurii din care se extrage, in mod
practic ceara, confin cu atlit mai mult5 cear5 pur5 cu ciit sunt mai noi (albi). Pe
I
m5sur5 ce fagurii participa la cregterea unui num5r mai mare de generalii de puiet,
la greutatea lor se adaugg gi greutatea c5m5guielilor (invelitorile nimfelor), in
acest fel cantitatea de cear5 scade pe unitatea de m5sur5. Pentru obfinerea unei ceri
diferentiate calitativ se recornand5 sortarea fagurilor inainte de extragerea cerii.
Cu ajutorul topitorului solar, se obfine cear5 de foarte bun5 calitate, dar
pentru acest lucru se preteaz5 numai fagurii de calitatea I. Ceara din fagurii mai
vechi, precum gi din reziduurile ramase de la cerificatorul solar se extrage prin
presare la cald.
De aceea fagurii inchigi la culoare nu vor fi topiti prin acest procedeu, ci
se recornand5 in acest scop topitorul de cear5 cu abur, sau presa de ceara care
realizeaz5 extractia cu ajutorul cgldurii, apei gi presgrii. Pentru m5rirea capacititii
~i randamentului de extracfie in stupinele mari, sau in unit5tile specializate se
folosesc prese hidraulice. Dupg extracfie se trece la o alti faz5 de lucru care const2
in curifirea cerii de diferitele corpuri str5ine prin limpezirea acesteia. Operafiunea
const5 in topirea repetat5 a cerii cu ap5 dedurizati, r5cirea gi solidificarea lent5
urmatg de curafirea blocurilor de cear5 de impurit5file stratificate pe partea
inferioar5 a blocului.
Polenul
Atninoacizi
Felul alimentului Izoleu- Leu- Lizina Metio- Fenila- Treo- Tripto- Valina
cin5 cin5 nin5 lanina nina fan
Came de vita 0,93 1,28 1,45 0,42 0,66 0,81 0,20 0,91
OuB 0,85 1,17 0,93 0,39 0,69 0,67 0,20 0,90
Briinzi 1,74 2,63 2,34 0,80 1,41 1,38 0,34 2,05
Polen floral
diferite specii
4,50 6,70 5,70 1,80 3,90 4,OO 1,30 5,70 ,
Obtinerea polenului
P5stura este un produs apicol natural, care provine din polenul recoltat
de albine vi depozitat de acestea in celulele fagurilor, formind rezerva de hran5
proteic5 a familiei de albine.
Transformarea polenului in pBstur5 const5 in procesul natural de conservare
a polenului. in cazul transform5rilor naturale c5rora le este supus polenul depozitat
in faguri, blocarea c5ilor de alterare are loc prin acfiunea selectiva a anumitor
grupe de microorganisme nedBun8toare prezente in atmosferi ~i polenul recoltat
de albine.
Transformarea polenului in p5stur8 incepe dup5 depunerea acestuia in
celulele fagurelui, dup5 ce prin tasarea ghemotoacelor, initial distincte, au devenit
o mas8 omogen5 ~i compact5 ce ader5 perfect la peretii celulei. De compactarea
lui, de reducerea bulelor de aer a continutului in ap5, precurn ~i de imposibilitatca
refacerii ulterioare depinde desfi~urareanormal5 a procesului de formarc a
p5sturii.
In celulele fagurilor, polenul este supus unor procese biochimice de
tip fermentativ sub actiunea anumitor microorganisme ca bacteriile de tip
Pseudomonas, Lactobacillus $i ciuperca Sacharomyces. Corespunz8tor dezvolt5rii
acestor trei elemente microbiene, transformarea polenului in p5stur5 cuprinde trei
etape.
Prima etap5 const5 din dezvoltarea bacteriei Pseudomonas care, fiind
aerob5, consum5 intreaga cantitate de oxigen disponibil5, duchnd in final la
autoasfixia bacteriei. in a doua etap5 lipsind oxigenul se dezvolt5 Lactobacillus
ce folose~teglucidele drept surse de oxigen, producind acid lactic. in a treia faz5,
activitatea este preluati de levuri din genul Sacharomyces ce preiau in circuitul
metabolic resturile de glucide rimase. jn aceast5 faz5 se d e s 5 v i r ~ e ~procesul
te de
fermen-tare a pgsturii.
Ca produs dietetic qi apiterapic, p5stura se poate valorifica in dou5 feluri:
p5stur5 extras5 din faguri sub form5 de gr5unte vi p5stur5 in faguri noi sau folosifi
cel mult o generafie de puiet.
MANUALUL APICUL TORULUI
Propolisul
Obtinerea propolisului
Liipti~orulde matcii
>v-\
1 :lipesc c5te 25-30 pe leapri din lemn, iar acestea se montead
cii e 3 - 4 p e ~ a m a
AF'
/-
240
MANUAL UL APICULTORULUI
Producerea l~ptiqoruluiprin orfanizarea.farniliilor de albine
241 5%
MANUAL UL APICUL TORULUI
- 15pti~orulde matc2 se p5streaz5 pin5 la livrare in frigider in borcanede
sticl5.
Datorit5 propriet3tilor sale, precum qi a continutului bogat in vitamine $i
aminoacizi, 13pti~orulde matc5 este folosit in prezent in apiterapie, atit in start
pur3, sub form3 liofilizat3, precum qi in cadrul unei game variate de produse
energizante, apiterapice qi cosmetice.
Preluarea 15pti~oruluide matc5 se face in conformitate cu condifiile
prev5zute in Caietul de sarcini a1 Asociafiei Cresc5torilor de Albine.
Apilarnilul
Apilarnilul este un produs apicol obfinut din larvele de trintor cit ~i din
continutul nutritiv aflat in celulele respective din faguri.
Veninul de albine
Veninul de albine este o substanfa complexii care concur5 la formarea
aparatului vulnerant a1 albinei. El este un produs de secrefie a1 albinei lucratoare
fiind stocat in punga de venin ~i eliminat la exterior in momentul infepiirii.
infepiiturile albinelor reprezintii un act reflex de autoaparare qi se
materializeazg prin folosireaorganului specializat pentru functia de apiirare, format
din partea vulnerantii cu punga de venin, partea motoare vi glandele secretoare de
venin.
Cantitatea pe care o poate elimina la o intep%tur8o albin5 cu glanda de
venin dezvoltatii este de circa 0,3 mg venin lichid, corespunziind la circa 0,l mg
substanfa uscata. Cantitatea de venin este determinatii de viirsta albinelor, de hrani
~i de sezon. Cantitatea maxima de venin se obtine de la albinele in viirsti de 15-20
de zile, dupa care glandele secretoare degenereaza treptat.
in general se afirma cii odata folosit&rezerva de venin nu se mai reface.
DimpotrivB, unele cercetat-i menfioneazg cZi dupi eliminarea prin infepare rezerva
de venin a albinelor se reface cu conditia ca integritatea organului specializat s i nu
fie deteriorat8.
Veninul de albine se caracterizeaza prin urmiitoarele propriet5fi fizice: este
un lichid incolor, cu gust amar-acid, dens, cu miros particular ~i cu insu~iride a
cristaliza intr-un interval scurt de timp.
Este compus din proteine, siiruri minerale, enzime, hormoni, uleiuri eterice
qi alte -te volatile. Mai mult de jumiitate din veninul brut este format din
%
protei6' tiv%<care la riindul ei cuprinde mai multe fractiuni: melitina, fosfolipaza
~dmilur aza
;&V&rgl de3lbine aviind o compozitie complex8, principalul s8u component
J' sJ
244
MANUAL UL APICULTORUL UI
este format din substanfe proteice in procent de piing la 75% din veninul uscat.
Din cele 8 fracfii albuminoide existente, numai dou5 prezint5 importang. Prima
fractiune alcalinil (pH = 1 I) are in componenF 13 aminoacizi: glicocol, alanin5,
valin5, leucinil, izoleucin5, serin5, treonin5, lizin5, arginin5, triptofan, proling,
acid aspartic ~i acid glutamic. Aceastil fractie are acfiune toxic5. A doua fractie
are in components sa 18 aminoacizi, respectiv cei menfionafi la fracfia anterioar5
plus tirozina, cistina, metionina, fenilalanina qi histamina. Aceastil fractie nu are
actiune toxicil.
Veninul de albine contine, de asemenea, lipide, in special din grupa
sterinilor, hidrocarbonati, acizi (formic, clorhidric, ortofosforic) ~i baze. Dintre
substanfele minerale, veninul confine calciu, magneziu, mangan, fosfor, sulf qi
cupru.
Proprietitile organoleptice ~i fizico - chimice
ale veninului de albine cristalizat
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Aspect masa pulverulentil omogen5
Culoare alb - mat, u ~ o cenu~iu
r
Consistenf2 pulbere afiinatil
Miros iritant, caracteristic
Gust amar, intepiitor
Puritate fir5 impurit5fi
Solubilitate solubil in api, insolubil in sulfat de amoniu ~i alcool
Aciditate (pH) 4,5-5,5
Continut in ap5 6-7%
Continut in substanfil uscat5 93-94%
Proteine total 65-75%
Cenu~il 3,5-4,0%
Greutate specific2 1,131
Biologia secrefiei de venin are particularit5file ei, cantitatea de venin
variind de la o rasB la alta, de la o populafie la alta ~i chiar de la un individ la altul,
atingind o cantitate maxim5 de circa 0,3 mg. Recoltarea se face cu ajutorul unui
aparat de recoltat venin ce se aplicil la urdini~sau in interiorul stupului, albinele
fiind obligate a infepa o pelicul&finilde plutex urmare unor ~ocurielpcppe. Veninul
eliberat dupil infep2tura peliculei de plutex se fixeaz5 pe o p l a d
afli sub pelicul5. Veninul de albine se folose~tein
reumatisrnale, injectabil fiind deproteinizat in acest caz s a w e f-/ f f r- d r,e a u n o r
creme $i unguente antireumatice. %
F.
245 C
MANUAL UL A PICUL TORUL U l
.ekI
*Re
l r fara noastr8, paralel cu activitatea Sectorului medical de apiterapie,
laboetoa e de specialitate ~i sectiile de producfie ale Complexului Apicol ~i ale
e Cerc~tare-Dezvoltarepentru Apicultur5 realizeaza o gamB variati
de'produse , ergo-vitalizante, apiterapice $i cosmetice pe baz5 de miere, cearh,
fY? 246
MANUAL UL A PICUL TORULUI
IAptiqor de matc8, polen, venin de albine qi p8stur8.
Gama produselor utilizate ca suplimente nutritive, energovitalizante qi
apiterapice devine tot mai complex8, riispunzind astfel atit cerinlelor populafiei
cit qi nevoilor acesteia de a-qi p8stra in cit mai bune condifii s8n8tatea.
Dintre produsele realizate in laboratoarele acestor institufii prezent8m
urm8toarele:
Preparate apiterapeutice:
- Laxmel, compus din miere laxativii realizatii din miere de albine ~i extract
fluid de franguli. Se prezinti in borcane de 100 g;
- P r o s o s e ~ t comprimate
, ce confin fiecare O,1 g propolis, 0,5 g zaharozi qi
excipienti. Se valorifici in cutii a cAte 30 comprimate;
-A~ireven,unguent~i liniment cu venin de albine. Compozitia unguentului:
venin de albine, nicotinat de benzil, camfor, extract capsici ~i extracturn
prooleurnhiasciani;
- Mipropol*, supozitoare $i ovule; este un produs natural obtinut din miere,
lipti~orde matcB, polen ~i propolis.Se prezint5 sub form5 de supozitoare sau ovule
in cutii cu 30 buc. supozitoare sau ovule;
- Miprosept*, este realizat pe baz5 de miere de albine, extract moale de
propolis, lanolin5 ~i butir cacao sub form5 de supozitoare $i ovule. Prezentare in
cutii de cAte 30 supozitoare sau ovule;
- Propoderm, unguent cu propolis, se realizeaz5 din extract de propolis
inglobat intr-o baz5 de unguent. Se prezint5 in tuburi de 20 g;
- Propolis spray, se realizeaz5 dintr-o concentratie de 10 % propolis
substar@%?iv5 imbuteliat in flacoane tip spray ce contin 100 ml.;
'
?!?--
w e i ,
inc r5 de ro olis contine in compozitie 30 % propolis pur in alcool.
in flacoane de 30 ml.;
A - k o ~ o s t a m i n * produs
, realizat pe baz5 de nystamin, extract de propolis
MANUAL UL APICUL TORULUI
gi polietilenglicol. Este un preparat apiterapeutic pentru uz stomatologic, destinat
tratamentului candidozei bucale. Se prezint5 in flacoane de ciite 10 g (se elibereaz5
la indicafia medicului);
- Propofaringit*, produs realizat sub form5 de emulsie pe bazi de propolis,
miere qi 15pti~orde matc5. Este un produs apiterapeutic folosit in O.R.L., pentru
laringite, faringite qi se prezint5 in flacoane de 20 ml. (se elibereaz5 la indicafia
medicului);
- Pro~oheliant*este o solutie uleioas5 pentru uz extern ce se folosegte
in O.R.L. pentru tratamentul rinitelor ~i rinosinuzitelor. Se prezint5 sub form5 de
solutie in flacoane de 30 ml.
- A ~ i d e r m i ncrem5
, de faf5cu Iiipti~orde matc5. Confine lanolinii, cetaceu,
colesterin8, vitamina A , cear5 de albine, 15ti~orde matc5 ~i alfi ingredienfi de uz
curent folosifi in cosmetic5. Se prezint5 in cutii de 25 qi 40 g. Varianta APIDERMIN
LUX este o crem5 mai hidratant5 ~i se prezint5 in cutii de 50 g.
250
MANUAL UL APICUL TORUL UI
Albinele ca .yi celelalte specii de animale fac parte din lanful trofic planetar
qi se supun acelora~ilegi biologice ale filogeniei, ontogeniei, reproducerii ~imoqii.
Pe tot parcursul viefii lor sunt supuse permanentei agresiuni din partea unor specii
de virusuri, bacterii, micete, protozoare ~i parazifi care le pot produce in anumite
situatii imbolniiviri yi chiar moartea prematurii in una din fazele metamorfozei sau
a viefii lor.
Infecfia este o stare de boa15 determinatii de invazia localii sau general8
a unui agent patogen in organism, deci rezultanta conflictului dintre organism ~i
factorii biologici de agresie.
Factorii care concur5 la declan~area~i evolufia infecfiei sunt:
1. Factori determinanfi - reprezentati de agentul cauzal yi gazda
receptivii;
2. Factori predispozanfi care favorizeazii aparitia conflictului dintre
agentul cazal ~i gazdii ~i pot sii determine o evolufie mai
bolii: alimentafia deficitarii, variariile b r u ~ t ede
( deficitarii, exploatarea intensivii, vehicularea stuoiiritul
11 pastoral, prezeng altor infecfii. 9
MANUALUL APZCULTORULUI
Pentru a se realiza infecfia este necesar ca agentii patogeni s5 p5trund2 Tn
structura gazdei receptive.
La albine, in general infectiile se produc la nivelul tegumentului larvar,
tubului digestiv, tubilor Malpighi ~i traheelor. Pentru a produce infectia qi moartea
unui organism agentul patogen trebuie s5 posede o viteza de reproducere foarte
mare, sau s5 p5trund5 in num5r mare in organism;
3. Doza de germeni care poate provoca infecfia .yi moartea organismului
depinde de cantitatile patogene ale germenului, reprezentate de: virulenp - insu~irea
germenului de a se reproduce in tesuturi moi ~i toxigenez5 - insutirea germenului
de a produce tulbur5ri functionale prin secretii de toxine (ex0 qi endotoxine).
Perioadele infectiei sunt: faza de incubatie - perioada de timp scurs5 de la
p5trunderea germenului in organism, pin5 la aparitia primelor sernne de boali (de
la 3-4 zile pgn5 la 5-6 zile); faza evolutiva - timpul de la aparifia simptomelor yi
pin5 la disparitia lor; faza final5 - care poate fi vindecarea sau moartea.
Clasificarea infeciiilor se face in functie de rgsplndirea lor: sporadice,
eusootice, epizootice gi pansootice; in functie de modul de transmitere:
necontagioase sau contagioase; in functie de perioadele de evolutie: supraacute, 1
acute, cronice; in functie de complexul cauzal: primare, secundare, condifionate;
in functie de extinderea la nivelul individului sau familiei: local5, generali; in
functie de agentul cauzal viroze: paralizia acut5, paralizia cronic5, viroza botcilor
negre, viroza aripilor opace, viroza albinelor de Egipt, viroza X, viroza filamentoash
puietul in sac; bacterioze: loca american5, loca europeang, paratifoza, septicemia, 1
spiroplasmoza, rickettisioza; micoze: ascosferoza, aspergiloza, melanoza,
candidoza, toruloza; protozooze: nosemoza, ameobioza; parazitoze: brauloza, /
senotainioza, triangulinoza, varrooza, acarapioza; dismetabolii: disproteinemii,
deficit glucidic, deficit lipidic, deficit vitamino-mineral, hipotermii, hipertonemii;
predatori: predatorii cerii, predatorii albinelor; intoxicatii: alimentare,
I
medicamentoase, cu pesticide, cu noxe industriale; iradieri. I
Boli virotice
,'
genom~lular.
$i&le se clasificain dour categorii dup5 tipul de acid nucleic qi nurnirul
d@mt nb acrerrnoleculare de AND sau ARN. Virusurile patogene pentru albine
Cdwu 8&eptia virusului filamentos ~i iridescent care sunt constituite
4 %
/
258
MANUALUL APICULTORULUI
din AND. Virusurile care afecteaz5 albinele sunt mici de 17-35 nm, cu excepfia
virusului iridiscent de 150 nrn gi a celui filamentos de 4501150 nm.
Virozele evolueaz5 in general, atilt asociate intre ele, cat gi cu protozooze
(nosemoza).
in ultimii ani, virozele albinelor au luat o extindere tot mai mare ap5rilnd noi
maladii virotice in scar5 planetar5. Aceste maladii sunt vehiculate la distante mari,
continental gi intercontinental datorit5 transportului de material biologic apicol
reproduc5tor, efectuat in general clandestin de c5tre apicultori. Contaminarea se
face gi din aproape in aproape intre pri, albinele folosind flora melifer5 gi trilntorii
migrind fir5 s5 fin5 seama de granip. Sistemul stup5ritului pastoral face ca
maladiile virotice gi altele s5 se r5spilndeasc5 in scar5 national5 intr-un singur an.
Aglomer5rile de familii de albine favorizeaz5 o intens5 contaminare.
Puterea de contagiune a virozelor este foarte mare gi se face prin contact intre
albine gi ingestie (hr5nirea larvelor sau transferul mierii de la o albin5 la alta).
Cantitsti mari de virusuri se g5sesc, in functie de viroz5, in organele
interne ale larvelor ~i albinelor precum cuticula dermicq in glandele toracice,
postcerebrale, hipofaringiene, in ganglionii nervogi, celulele intestinale sau ale
traheelor qi in hemolimfi.
In baza cercet5rilor efectuate pdn5in prezent au fost descoperite gi clasificate
17 virusuri patogeni ai albinelor Apis mellifera gi Apis cerana. Aceste virusuri au
fost denumite: virusul paraliziei cronice; virusul asociat paraliziei cronice; virusul
paraliziei acute; virusul puietului in sac; virusul botcilor negre; virusul X; virusul
Y; virusul aripilor opace; virusul paraliziei lente; virusul albinelor de Egipt; virusul
de Arkansas; virusul de Kagmir; virusul de Kagmir (tulpini australiene); virusul
Thai; virusul iridiscent; virusul filamentos; virusul maladiei Insulei Wight.
Pentru zona continental5 in care ne aflgm, un interes deosebit trebuie s5
acordim urm5toarelor viroze: paralizia acut5; paralizia cronic5; viroza X; viroza
Y; viroza albinelor de Egipt; viroza filamentoasi; puietul in sac gi viroza botcilor
negre.
Virozele pot evolua singure sau asociate intre ele, atilt la albinele adulte cilt
~i la larve, unele predominilnd in sezonul cald, altele in sezonul rece.
Patogenitatea lor cregte in anumite conditii gi anume: fondradioactiv crescut,
fond toxic, nosemoz5, dismetabolii prin hran5 necorespunz5toare, exploatare cu
intens5 spoliere a albinelor gi sl5birea r5spunsului lor imun la apgrare, c5lduri qi
secete excesive, temperaturi foarte sc5zute.
T
Fenomenele patogene in timpul evolutiei virozelor se @bt m&ca prin
cregterea virulenfei unor germeni de asociafii precum riqhgttsii,\ iropktsme,
bacterii, micete, protozoare sau prin facilizarea izbucnirii u n ? i ~ n t a @ s-+ e
MANUAL CrLA PICUL TOR UL UI
clasice, ca de exemplu: loca europeana, nosemoza ~i ascosferoza.
Diagnosticul virozelor albinelor se pune in baza semnelor clinice $i
examenelor de laborator prin irnunoseroprecipitare, imunofluorescenf5, culturi $i
fcsuturi de infcctivitate. Aceste examene de laborator surit de inalti tchnicitate
gi specialitate, necesitind materiale, substanfe $i aparaturi corespunz8toare ca $i
personal executant de inalti calificare.
Pe plan mondial, privind diagnosticul virusurilor albinelor cel mai
specializat
.
laborator este cel de la Institutul Rothamsted din Anglia.
In ceea ce privegte diagnosticul clinic, se face intotdeauna diferential
cu intoxicafiile, loca european8, loca american,?, puietul viros, aspergiloza $i
nosemoza.
In general se intilnesc urmatoarele semne de boali: larve rnoarte nec5picite
sau c5picite f i r i sernne de loc8 sau ascosferozii, nilnfe moarte de culoare alb8-
cenugie, albinele moarte inainte de eclozionare malformate (in general cu aripile
insuficient dezvoltate).
263 <i
MANUAL UL APICUL TORULUI
- prevenirea intoxicafiilor qi toxicozelor se realizeaza prin respectarea
prevederilor din "Ordinului 45 din 2 1 .X. 1991 privind unele masuri pentru protectia
familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide";
- dezinfectii repetate profilactice ~i de necesitate cu una din substantele:
soda causticii, soda de rufe, formol, &pun, cloramina B gi ap5 oxigenata;
- evitarea aglomer5rii stupinelor in pastoral pentru eliminarea interferentei
ce se produce intre albinele din familii bolnave qi cele sanatoase ca urmare a
ratacirii acestora, ocazii cu care se face contaminarea gi rgspindirea generali a
bolilor.
Boli bacteriene
a<$&
%
cu nuante in* in ce mai inchise pin2 la maroniu. Mirosul este variabil, putind fi
&k$ciicl
estc raspan neuniform.
in unele camri aromat sau lipseqte cu totul. Pe fagure, puietul ,
1
kge5 264 I
MANUALUL APICULTORULUZ
Clinic, boala se recunoagte dupii: aspectul de puiet impr5gtiat pe fagurii
afectati datoritii prezenfei celulelor cu ouii sau larve neciipiicite in zonele compacte
cu larve ciipiicite; larvele afectate igi schimb5 pozifia in celulii, evidenfiaz5
prin tegument traheele, prezintii pete de culoare giilbuie care in cele din urmii
devin cenugii-negre, igi pierd turgescenta gi se transform5 intr-o mas5 p5stoas5,
neaderentii la peretii celulei avind un miros acru sau aromat; dupii 10-20 de zile,
larvele moarte se deshidrateaz5, au culoarea maronie, muleazii fundul celulei ~i
cap85 aspectul unor solzigori de consistenp cauciucului ce pot fi ugor extra$ din
celule.
Diagnosticul prezumtiv se pune pe baza semnelor clinice, iar cel de
certitudine se stabilegte in laborator de specialitate pe probe de fagure cu puiet de
15115 cm suspect de boalii.
Combaterea locii europene se realizeazii prin:
- indepiirtarea din stupi a fagurilor cu puiet afectat (in stadiul incipient sau
in evolufie a1 bolii);
- tratament medicamentos cu Oxitetraciclinii sau Locamicin dupii cum
urmeazii: Oxitetraciclinii in sirop din miere sau zahiir 0,5 gll cite 200-250 ml/
familie in functie de puterea acesteia, trei administriiri la interval de 3 zile ~i inc5
douii administriiri la interval de 5-7 zile;
- Oxitetraciclinii in zahiir pudrii 3 g11000 g zahiir, cite 80-100 g amestec
pulverizat peste albine ~i printre rame, de trei ori la interval de 3 zile qi incii de
douii ori la interval de 5-7 zile;
- Locamicin produs de I.C.D.A. care are la bazii Oxitetraciclinii se va
administra in acelagi mod ca amestecul de mai sus;
- in cazurile grave, concomitent cu primele trei administriiri prin pudrare se
pot face ~i trei administriiri de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru infuzie
din plante medicinale, cite 200-250 mllfamilie.
La aparifia bolii se recomandii sii fie tratate toate familiile de albine din
stupinii, ele fiind considerate contaminate. Stupina afectatii se va trata in mod
obligatoriu gi in primiivara anului urmiitor aparitiei bolii, se va face dezinfectia
profilacticii sau de necesitate dupB caz, iar fagurii vor fi topifi gi schimbati.
Loca europeani este declarabilii de la aparifia primelor semne de boa15 gi
carantinabil5 incii 30 de zile de la insiinBto~ireaclinic5.
267 r **
P-
MANUAL UL APICUL TORUL UI
caustici) 4%, carbonat de sodiu (sods calcinati) 5-6%, sau formol3%.
Dupi dezinfecfia inventarului se va face transvazarea familiilor trecute
prin boali, tratate yi fir2 semne clinice de boali, in stupi supuyi misurilor de
dezinfectie.
Stupina afectati de loca americani se va trata in mod obligatoriu ~i in
primivara anului urmitor aparifiei bolii ~i se vor aplica misurile de dezinfectie.
Boli micotice
~i paralizii virale. ki
in intoxicatii. Diagnosticul diferential se face fa@ de amoebioz5, iattm.ka{ii acute
,'
Pentru combaterea bolii se indep5rteaz5 periodic,, i&& $ prinGvara,
&
.
273 '
*
>
MANUALUL APICULTORULUI
stupi fagurii vechi, deformafi, cu Pete de diaree care se topesc gi se inlocuiesc cu
faguri noi; mitcile din familiile bolnave se vor inlocui cu mitci tinere sinitoase,
deoarece ele constituie rezervor de spori capabili s i menfin5 familia contaminati;
familiile trecute prin boali, tratate gi fir5 semne clinice de boa15 se vor transvaza
pe rind in stupi dezinfectafi; se executi curgtirea mecanic5 qi dezinfectia de
necesitate a intregului inventar apicol gi a vetrei de stupin5.
Dezinfectia cuprinde urmitoarele etape de lucru: curitire mecanici,
flambare ~i dezinfecfie chimica cu una din substanfele hidroxid de sodiu (sods
caustici) 4%, carbonat de sodiu (sod8 calcinatii) 5% sau form01 3-4%.
Tratamentul bolii se realizeaz5 prin administrare de Protofil in sirop cite
20 ml/l sau in past5 din miere gi zahir 40 ml/kg.
Tratamentul medicamentos al nosemozei se asociaza in mod obligatoriu cu
misuri de igien5: stupinele in care evolueazi nosemoza sub form8 clinici, se pun
sub restricfii sanitare veterinare conform legii.
I
Amoebioza - este o protozooz5 specifics albinelor adulte.
Agentul etiologic este protozoarul Malpighamoeba mellificae, iar maladia
evolueaz5 in timpul iernii gi primgverii fiind favorizat5 de carenfele alimentare,
temperaturi sc5zute gi exces de umiditate.
Boala se recunoa~teclinic dup8 urmitoarele semne: abdomen m5rit; diaree
sub formi de jet; tulburiri nervoase; tremurituri ale aripilor. I
coeca - fernela
-
MANUAL UL APICULTORULUI
Ouale, larvele gi nimfele parazitului sunt vizibile pe perefii celulelor, pe
partea inferioar5 a c5p5celelor, pe resturile de cear5 gi propolis. Prezenp parazitilor
in stup, in numar mare, perturb5 activitatea albinelor gi, in special, a m5tcii.
Diagnosticul clinic se face in stupin5 pe albine, trsntori gi mai ales mgtci,
precum gi pe faguri, pentru depistarea ouiilor, larvelor gi nimfelor insectei.
Diagnosticul diferential se face f a p de Varroa destructor gi Tropilaelaps clareae.
Combaterea ectoparazitozei se realizeazi cu medicamentul Mavrirol
conform prospectului care insoteyte medicamentul
f 4
MANUALUL APICULTORULUI
Boli parazitare - Acarioze
Varrooza - este o ectoparazitoz2 care afecteaz2 intreaga populafie a familiei
de albine, se manifest5 in tot cursul anului qi se dezvolta in celulele cu puiet de
trgntori ~i lucr2toare.
Agentul etiologic este acarianul Varroa destructor, cu un ciclu evolutiv
scurt de 7-8 zile. Acarianul se inrnulfe~tein progresie geometric5, in celula cu
puiet ~i se hr2ne~tecu hemolimfa gazdei (puiet, albina adult5, trgntori).
i
Y ? \$
~tia~mierii
'f'"
4
MANUALUL APICULTORUL UI
Medicamentul Mavrirol actioneaz5 prin contact, substanfa p5trunde in
organismul acarienilor qi le blocheaz5 functiile enzimatice gi nervoase provocindu-
le moartea in timp variabil, de la 3-4 zile pin5 la 45 zile.
Substanta activ5 este imbibati in benzi din material textil.
Benzile de Mavrirol se aqeaz5 transversal deasupra ramelor, cite douil
benzi pentru fiecare familie de albine sau cite una pentru roi ~i familiile slabe.
Pentru combaterea varroozei pentru care se utilizeaz5 Varachet Forte qi
Mavrirol se recornand5 urmstoarea schem5 de tratament:
I. a) - prim5vara se introduc dou5 benzi de Mavrirol care se fin in stup 30
de zile ~i se scot cu 10 zile inainte de inceperea sezonului apicol;
b) -la familiile tratate cu Mavrirol in toamn5 se efectueaz5 un tratament
cu Varachet forte prin fumigatie;
11. a1 doilea tratament cu Varachet Forte administrat prin fumigatie se
efectueaz5 dup5 extracfia mierii marfi - salcim;
111. - a1 treilea tratament cu Varachet Forte prin fimigatie se efectueazti
dupi extractia mierii marfa de la floarea soarelui;
IV. a) - toamna, dup5 ce nu mai exist5 puiet c5p5cit in stup se efectuead
doui tratamente cu Varachet Forte prin fumigafie, la interval de 7 zile;
b) - dup5 10 zile de la ultimul tratament cu Varachet Forte administrat
prin fumigatie, se introduc benzile de Mavrirol care se fin in stup timp de 90 de
zile sau pin5 in prim5var5 fir5 a fi nociv pentru albine.
Aceasti3 schema de tratament, toamni-iarn5 are urm5toarele avantaje:
- albinele rimin permanent in stup;
- parazifii sunt liberi pe albine ~i deci expu~iactiunii medicametelor;
- nu mai exist5 derivii de paraziti de la un stup la altul ~i de la o stupina la
alta;
- actiunea medicamentelor este indelungati asigurind deparazitarea
aproape total5 atunci cind tratamentele se executi corect;
- in stup nu mai exist5 miere marfi ci numai rezerv5 de hran5 pentru
iarn5. d
Acarapioza
- este o boa13 parazitari
a albinelor adulte tinere
care pin5 in prezent nu a
fost diagnosticat5 in p r i
dar evolueazi in Prile
vecine.
Evolueaz5 clinic
in timpul iernii gi la
inceputul primgverii.
Se poate asocia
cu nosemoza gi varrooza.
Este produsi de Acarapis
woodi care igi realizeazi
ciclul biologic in traheea
toracici a albinei.
Intoxicatii
Anomaliile miitcilor
%.
in familiile de albine slabe, omorind albinele qi spoliindu-le de r& a $e hrana.
Viespea mare iyi construie~tecuibul in piimsnt. Pentru prevmirq tacului de
viepi in stupin5 se urm8re~tedistrugerea direct5 a cuiburilor @d$&e sau grin
P
285 zC
MANUALUL APICULTORULUI
pulverizarea acestora cu substanfe insecticide. Operatorul, se recornand5 s5 aibi
grijB sB-~iprotejeze capul de un eventual atac a1 acestora.
- Furnicile pot ataca qi acestea, in unele cazuri familiile de albine, distrugind :
I
I
puietul ~i consumind rezervele de hran5. in Fra noastr5, furnicile pot r e u ~aceasti
i
performan@ numai in situafia unor familii slabe adapostite in stupi deteriorafi. in
scopul de a preveni atacurile de furnici se recornand5 mentinerea in stupins, pe cdt
este posibil, numai familii puternice ad5postite in stupi nedeteriorati.
- Prigoria sau altinarul face pagube mari prin faptul c5 se hrineqte cu
albine pe care le prefer5 oric5ror altor insecte. Alungarea prigoriilor din preajma (
stupinelor se realizeaz5 prin sperietori sau prin aplicarea unei folii de polietileni 1
neagrB pe acoperi~urilestupilor asociat5 cu posibilitatea de vibrare a acesteia.
- CiocBnitoarea sau ghionoaia poate sB perforeze, iarna, perefii stupilor, in
special a celor amplasati in p5duri. in astfel de cazuri se impune tinerea la distanp
a acestora de stupi prin plase protectoare sau diferite sperietori. 1
- Soarecii, indiferent dacB sunt de cas5, de camp sau de psdure, produc 1
pagube p5trunzind toamna tirziu in stupi unde se instaleaz5 pentru iernare,
hr5nindu-se cu mierea din faguri, p5stur5 ~i chiar cu albine.
Ca mBsur5 de prevenire, toamna, pe m5suri ce timpul se rice~te,la
urdini~urilestupilor se instaleaz5 gratii metalice de protecfie impotriva p5trunderii
~oarecilor.Protejarea urdini~urilortrebuie completatB cu astuparea cr5piiturilor
ce exist5 in unele cazuri in peretii sau pe fundul stupilor. Prezenfa ~oarecilorin
stupi poate fi constatat5 prin ascultare, dup5 rumegu~ulde faguri amestecat cu
albine roase ~i fecale de ~oarecide la urdini~urilestupilor. in cazul in care se
constat5 pgtrunderea ~oarecilorse intervine imediat pentru a se elimina d5un5torii.
' 11
Cabanele, depozitele ~i fagurii de rezerv5 vor fi, de asemenea, protejafi impotriva I
- Urqii bruni pot produce pagube stupinelor amplasate in zona de munte 1
prin atacarea stupilor ~i distrugerea acestora pentru a consuma fagurii cu miere.
fndep5rtarea ur~ilorse realizeaz5 prin provocarea de zgomote sau focuri de noapte
in apropierea stupinei. in general, pierderile anuale cauzate de urqi familiilor de
albine sunt reduse.
MANUALUL APICULTORULUI
%4
bioapicolii in care este situatii exploatarea apicoli respectivi. im e s t t condifii
stupinele sunt amplasate pe vetre in aceea~izoni bioapicoli sau Intr- lti>oni ce
se caracterizeazi prin existenfa unor resurse melifere d i f e r i,-'t e d
MANUAL UL A PICUL TORUL UI
Acest sistem de stupirit este cel traditional pentru fara noastri practicat in
special de apicultorii cu efective reduse de familii de citre pasionatii in cunoavterea
vie$ albinelor, de citre crescitorii de albine amatori s i consume produse apicole
din propria lor stupini, precum $i de crescitorii care detin in proprietate suprafete
de teren in zone corespunzitoare pentru amplasarea stupinelor caracterizate prin
cel putin dou5 culesuri de nectar, salcim $i tei; salcim $i floarea-soarelui; salclm
$i fineati sau mani. Practicarea acestui sistem de stupirit asiguri realizarea
de producfii apicole cu cheltuieli reduse, ca urrnare a eliminirii din tehnologia
intrefinerii albinelor a transportului stupilor la distanti pentru valorificarea
culesurilor.
Totodati, practicarea stupiritului stationar in localit5fi cu bogate resurse
de nectar $i polen prezinti $i alte avantaje din care amintim urmitoarele: folosirea
pentru adipostirea familiilor de albine, a stupilor de volum in care se pot dezvolta
familii puternice capabile s i valorifice $i s5 acumuleze in stupi importante cantititi
de nectar $i polen; organizarea unei activiGfi permanente de selectie $i ameliorare
a albinelor din stupini; prelungirea duratei de folosire a inventarului apicol $i in
special a stupilor care nu se mai degradeazi prin mutarea $i remutarea cu prilejul
deplasirii acestora in pastoral. in acelasi timp se reduc in bun; misuri $i eforturile
fizice $i financiare ale apicultorilor care in asemenea condifii au posibilitatea si
desfi~oareparalel cu stupiritul $i alte activititi gospodirevti aducitoare de profit
(cultivarea pimintului, pomiculturi, Iegumiculturi, floriculturi saul~icrevterea
animalelor domestice).
Prin practicarca stupiritului stationar pot apirea $i unele dezavantaje
cauzate in principal de calamitarea principalelor culesuri de nectar din suprafala
razei economice de zbor a albinelor culegitoare $i, ca urmare, nerealizarea
productiilor de miere propuse a se obtine in sezonul apicol activ.
Evidenfa in stupini
A
E
E D
0
bJ-z
I
0
.-
a
-
- ;.
0
2 E Y5L 22C E
rn
Cdntar control
C i n ~ r i - de
rea de cu dimi-
I
sear5 neap
a
-C
1
m" I
CI
G
3 5 lid F
prOvOT
ri cu creste spumeginde; cu 8 = vint puternic, migci arborii mari gi
rupefre i graase; cu 9-10 = furtunii, uragan; zborul albinelor se noteazii cu 1,2
d $ m akfost zborul albinelor in stupinii. Zilele in care albinele nu execut5
~ 6 d s ~ c a ;o Iinie ~ d orizontalii.
~ ~
MANUALUL APZCULTORULUZ
Durata zborului albinelor se noteaz5 in funcfie de cbt au zburat albinele in
ziua respectiv5; inflorirea plantelor se noteaz5 cu ,,xW~i numele plantei la inceput
de inflorire ~i cu acela~isemn pe coloana de sfbr~itde inflorire atunci cbnd acesta
s-a terminat.
Ciintarul de control - prin citirea qi inregistrarea la sfiirgitul fiec5rei zile
a datelor obfinute, se realizeaz5 situafia real5 a acumul5rilor sau consumurilor
zilnice a rezervelor de hrani. Pentru determinarea evolutiei culesului, in urma
ciint5ririi zilnice se stabile~tediferenfa - in plus sau in minus - f a p de greutatea din
ziua precedent5 datele obtinute inregistriindu-se in coloanele de spor sau scgdere.
Se vor lua m5suri ca greutatea stupului s5 nu fie influentat5 de alte cauze in afara
sporului de nectar sau consumului de hran5.
Cu scopul de a feri stupul de control de influen@ factorilor meteorologici
(ploaie, z5pad5), acesta se protejeaz5 la exterior cu materiale izolatoare. Este
necesar s5 se aib5 grij5 ca greutatea stupului s5 nu fie influenpit5 de alte cauze in
afara sporului de nectar sau a consumului de miere.
Cbnd stupina se deplaseazg in alti localitate, din prima zi se continua
not5rile in carnet dup5 aceea~itehnica cu precizarea c i este necesari notarea
denumirii localitifii in care s-au reluat inregistrgrile.
Pentru a cunoaSte potenfialul melifer a1 zonei sau a masivului melifer in
care se fac inregistrgrile pe cbntarul de control se ageazi una din cele mai puternice
familii de albine din stupin5 care indeplinesc parametrii optimi pentru valorificarea
culesurilor.
"k
aplic& rictxa m5surilor de introducere de tehnologii economice de intrefinere a
faraiiiilok albine care includ: creqterea productivitiitii muncii prin intensivizarea
~r&~*~roaaffie, specializarea produc5torilor in domeniul productiei pe care
-4
i
*C
296
MANUAL UL APZCULTORUL UZ
o realizeazii, apiirarea s5natiifii albinelor prin miisuri sanitare-veterinare qi obligii
pe cresciitori sii caute solutii avantajoase pentru valorificarea productiei realizate.
in aceste condifii, efectuarea unor calcule de rentabilitate se impun produciitorilor
in special in cam1 cii pentru realizarea producfiei se practicii stupiiritul pastoral.
Organizarea muncii in apiculturii qi dimensiunea stupinelor este strgns legatii
de forma de proprietate a unitiifilor de productie, a repartizarii forfei de muncii qi
nu in ultimul rind de influenp factorilor naturali, componenp florei melifere qi
utilizarea de noi tehnologii de multe ori proprii qi convenabile conduc%torilorunor
astfel de exploatiiri apicole.
Acestea sunt stupinele cu efective de 400-600 de familii organizate de
apicultori profesioni~ticare isi asigurii existenfa lor ~i a intregii familii din profitul
pe care-l realizeaza din practicarea apiculturii. Dimensiunea unor asemenea
exploatiiri apicole poate sii ajungii la peste 2.000 familii de albine $i este foarte
dificil de a stabili norme privind dimensiunea stupinelor, tehnologiile de intrefinere
a familiilor $i amplasarea acestora care sii fie in general valabile intrucit factorul
personal - om, este determinant in orientarea qi organizarea unor activitiiti specifice
in unitiifi economice de profil.
in asemenea exploatiiri apicole structura activitatii se poate organiza
astfel:
a) echipe temporare de intrefinere, formate din apicultori cu riispunderi
individuale pentru stupinele fermei dar care efectueaza in grup numai lucrilrile de
volum: extracfia mierii qi a cerii, transportul stupilor in pastoral, pregiitirea pentru
iernare, hriinirile de stimulare qi completare a rezervelor, dezinfecfia stupilor $i a
utilajelor, reconditionarea qi repartizarea lor, precum ~i alte lucrari specifice;
b) echipe permanente de intrefinere formate din totalitatea apicultorilor
unei ferme in scopul efectuiirii in comun a lucriirilor la intregul efectiv de familii
de albine, in tot cursul anului prin deplasarea succesivi a echipei la toate vetrele
de stupink
Fermele apicole particulare sau apaqinind unor unitiiti economice de
stat iqi pot organiza pe ling5 producfia de miere qi activitilfi ajut5toare care sii
contribuie la utilizarea deplina a forfei de muncii in tot cursul anului in vederea
rentabiliziirii activitiifii apicole. Totuqi aviind in vedere cii statutul de apicultor
profesionist reclamii ca intr-un an munca depusii s5 insumeze intre 2.000 qi 2.400
de ore, iar repartifia acestora intr-un an fiind inegalii, trebuie acceptat cii apicultorul
profesionst are nevoie ~i de miinii de lucru ocazionalii. +FC*
Productia apicolii in cam1 unor exploat5ri de asem&
reclamii efectuarea lucriirilor prin cooperare mai ales atunci.glnd "S,, d~$ensiuni
urmiire~te
realizarea unei productii speciale prin intensivizarea p r o c ~ d w d u c t ( e J i
t*
297 4-
MANUALUL APICULTORULUI
urma*k e n&esar si%fie echipafi cu o salopetii sau halat apicol curate, si%protejeze
f q w u o s c a e piinzii cu fileu transparent qi miinu~ipe care sii le foloseascii la
fi&Ns$, 1 cdMtste atacat de albine;
"fl,
j. 298
MANUAL UL APICULTORULUI
- este interzis5 deschiderea stupilor gi inceperea controlului familiilor
de albine far5 punerea in funcfie a afum5torului gi aplicarea echipamentului de
protecfie;
- controlul familiilor de albine se face cu atentie evitiindu-se migcgrile
brugte gi izbiturile;
- la transportul stupilor pe calea ferat5 se iau m5suri ca vagoanele s5 fie
inchise dar cu o ventilafie activi asigurati iar stupii s5 fie fixati pentru a evita
c5derea sau alunecarea acestora pe podeaua vagonului. Se vor lua m5suri ca durata
transportului s5 fie ciit se poate de mica iar in g5ri manevrarea vagoanelor s5 se
fac5 cu atentie. in acest scop pe vagonul care transport5 stupii se vor aplica etichete
scrise cu litere mari: ATENTIE ALBINE VII !;
- transportul stupilor cu mijloace auto sau hipo se va face de preferinfa
noaptea, pe drumuri bune (fir5 gropi sau denivel5ri ) qi cu mijloace de transport in
perfect2 stare de functionare;
- inainte de transport, stupii se verific5 gi eventualele cr5patur-i din soclu,
capac sau perefii lor trebuie astupate;
- pentru eventuale intervenfii in timpul transportului, apicultorii vor
preg5ti echipamentul de protecfie necesar (m&nu$i,masc5, salopet5 sau halat ~i
afumgtor;
- in cazul cind transportul se execut5 cu animale, acestea vor fi adipostite
la distant5 de mijlocul de transport la incircarea ~i descircarea stupilor yi se vor
lua m5suri ca s5 fie ugor de desprins de mijlocul de transport in timpul deplasiirii,
in caz de accident;
- la instalarea stupilor dup5 transport in masivele melifere sau pe vatra de
stupin5 se vor respecta cu strictefe m5surile de pa25 contra incendiilor;
- in atelierele de reparat stupi sau de extractie a mierii, cerii $i altor produse
apicole la care se folosegte curentul electric, se vor lua m5sui-i pentru respectarea
nonnelor de paz5 contra incendiilor gi de protectie impotriva curentului electric in
care scop prizele vor fi prev5zute cu imp5miintarea necesar5 ;
- extracfia mierii, scoaterea ramelor $i introducerea altora in extractor se
face numai ciind centrifuga este oprit5.
in general, la aplicarea miisurilor de protecfia muncii in cazul celor care
execut5 sau conduc lucr5ri in apicultur5 trebuie s5 se fin5 seama de documentele
obligatorii elaborate de organele de specialitate care redacteaz5 normativele de
stat pentru asemenea activit5ti.
MANUAL UL A PICUL TORULUI
Echipamentul pentru protectia apicultorului vi uyurarea IucrZirilor
din stupinl
i 300
MANUAL UL APZCULTORULUI
materiale apicole gi ugureazii munca apicultorului in stupini. Este cofectionat din
lemn de brad;
- l i d i p pentru transport rame, ugureaz5 munca apicultorului gi se folosegte
pentru adiipostirea ramelor, adipostirea unui roi artificial sau pentru prinderea roilor
naturali atunci cind sunt agezafi in locuri accesibile. L i d i p este confectionat5 din
lemn de brad;
- targa apicoli, ugureazi munca apicultorului fiind folositii la transportul
stupilor ~i a materialor apicole de volum;
- cortul apicol, se folosegte in perioade lipsite de cules la controlul familiilor de
albine pentru a preintimpina furti~agul.Cortul este mobil gi demontabil fiind
confectionat din tifon intins pe trei sau patru suporti metalici.
Cabana apicolii demontabili confectionati din lernn serve~tepentru
adipostirea apicultorului, depozitarea inventarului mirunt ~i de necesitate curenti
precum gi a unor materiale gi produse ce urmeazii s5 fie folosite in stupini.
Prin folosirea dupii nevoi in mod curent a echipamentului prezentat, se
asigurii in buni miisurii protectia apicultorului, a imbriiciimintii acestuia qi se
u ~ u r e a z iexecutarea a numeroase lucriri in stupini, care, f i r i folosirea acestui
echipament ar trebui s i fie aminate sau chiar sii se renunte la ele.
MANUALUL APZCULTORULUI
Este prima lung din calendar, ,,gerar9', in care natura se imbracii in haine
albe dantelate cu ciucuri de gheap, iar aerul este proaspiit gi uscat. Din punct de
vedere meteorologic, de regulii, se instaleazii mase de aer polar, viscole gi zile
geroase. Uneori apar gi zile mai pufin friguroase gi chiar insorite, ciind albinele pot
efectua zboruri de curiitire.
in aceastii lung albinele trec in a doua perioadii a ierniirii iar in mod
obignuit executi primele zboruri de curfitire gi incep sii creascii primele generafii
de puiet. Temperatura in cuibul familiilor cregte gi atinge 34-35" C prin sporirea
consumului de hranii care de la 0,7-0,8 kg ajunge la 0,9- 1,O kg miere. Familiile de
albine deranjate in aceast5 perioadii de animale gi piisiiri se nelinigtesc gi ca urmare
consumul de miere cregte gi mai mult, albinele se uzeazii qi poate sii aparii procesul
de imbolniivire a acestora de diaree care in majoritatea camrilor provoacii mari
pierderi de albine pin8 la sosirea primiiverii.
Lucriiri de executat in aceasti perioadii :
- luarea de miisuri pentru prevenirea deranjiirii qi nelinigtirii familiilor de
albine provocate de atacul goarecilor, piisiirilor de curte, ciociinitorilor, pitigoilor
gi vriibiilor;
- supravegherea modului de iernare a1 familiilor de albine prin controale
auditive siiptiimiinale gi indreptarea stiirilor anormale constatate;
- indepiirtarea Erii zgomot a ghefii gi a ziipezii neafiinate de pe sciidurelele
de zbor ale stupilor, desfundarea urdinigurilor de albine moarte qi agternerea in fafa
stupilor a unui strat subtire de paie sau frunze pe care sii se poati ageza albinele
atunci cind execut.5 zboruri de curiifire;
- preparea gi administrarea turtelor de gerbet de zahiir, a pliicilor de zahir
candi sau de miere cristalizatii, familiilor de albine care au fost introduse la iernare
fir; suficiente rezerve de hranii;
vizionarea stupinei cu utilaje, materiale gi unelte necesare in sezonul
de la magazinele APICOLA ale Asociafiei Cresciitorilor de
Luna februarie
Luna martie
rewive1 %
hran5"i,milia
al*\%~erea
de albine cregte la 2,O-2,5 kg gi ca urmare se impune asigurarea
e hrang necesare pentru cregterea puietului gi dezvoltarea familiilor de
v%lorificgrii culesurilor timpurii.
'e 304
MANUAL UL A PICUL TORULUI
Lucriiri de executat in aceasti perioadii:
- se continuii stimularea ~i supravegherea zborului general de curiifire;
- in zilele ciilduroase se efectueazii revizia de primiivarii a familiilor de
albine cind se verificii prezenp miitcii, existenpi gi completarea rezervelor de hranii,
indreptarea stiirilor necorespunziitoare din familii, striimtorarea cuiburilor pentru
menfinerea ciildurii, curiifirea fundurilor la stupi de albinele moarte gi resturile
de cearii riimase dup2 desciipiicirea fagurilor cu miere qi uscarea sau inlocuirea
materialelor izolatoare. Constatiirile Ecute se inscriu in caietul de stupinii;
- in cazul in care nu a fost montat adiipiitorul cu apii se iau de indatii miisuri
pentru montarea acestuia;
- in scopul intensificiirii cre~teriide puiet se trece imediat ce timpul se
inciilze~tela stimularea familiilor de albine cu sirop de zahiir in propollie de 111
administrat ciilduf la inceput in poqii mici de 0,150-0,250 litri ~i pe miisurii ce
timpul se inciilze~teqi in funcfie de puterea familiilor, in pocii mai mari de 0,300-
0,500 litri;
- se analizeazii modul in care au iernat familiile de albine cu scopul de a
cunoagte eventualele cauze ce au determinat o iernare necorespunziitoare ~i luarea
de miisuri pentru eliminarea in viitor a deficienfelor constatate;
- formarea de familii temporare cu miitci iernate in afara ghemului in
camere;
- procurarea gi plantarea de arbori .yi arbu~tinectaro-poleniferi;
- aplicarea primului tratament cu varachet pentru combaterea varoozei;
- se instalezii cintarul de control pe care se ageazii cea mai puternicii familie
de albine din stupinii ~i se incepe inregistrarea in carnetul de stupinii a observafiilor
meteorologice, fenologice, precum gi a evolufiei cintarului de control. Aceste
observafii gi inregistriiri se executii pe intreaga perioadii a sezonului apicol activ,
pentru a cunoayte potenfialul melifer al zonei in care se practicii stupiiritul.
Luna aprilie
puiet, fapt care face ca spre sEr~itullunii in stup s5 nu mai existe albine viirstnice
iar familiile sa fie mai puternice deciit erau la intrarea in iarn5.
Totodata, in celulele din jurul elipselor de puiet ~i in special in fagurii ce
se afla pe o parte ~i alta a fagurilor cu puiet incep s5 fie acumulate primele rezerve
I
,
de piisturii qi miere proaspat5 care urmeaz5 s5 fie folosite cu succes in perioadele
deficitare.
swstal
%
; e &$sura infloririi pomilor la cele mai bune familii de albine din stupin5
colectoarele de polen pentru recoltarea ~i valorificarea acestuia;
f e - & e l . .mg(msorit loc din vatra stupinei se instaleaz5 topitorul solar, pentru
-:s
1 3045
MANUALUL APICULTORULUI
valorificarea reziduurilor de cearii rezultate dup5 cur5firea stupilor gi a ramelor.
Topitorul solar se p5streaz5 gi se folosegte in stupin5 pe toat5 perioada sezonului
apicol;
- la familiile puternice, deasupra cuibului se instalez5 colectoarele de
propolis;
- se efectueazii examenul general clinic al familiilor de albine gi se aplic5,
dup5 caz, tratamente preventive gi curative pentru principalele boli ale albinelor:
varooza, nosemoza, puietul viros, loca europeani sau loca americanii;
- dup5 caz, familiile de albine s5n5toase pot fi deplasate pentru polenizarea
pomilor din livezi.
Luna mai
Luna iunie
Luna iulie
&%
: tR%ea familiilor de albine nou formate in lunile precedente cu faguri cu
vi polen;
??e-$&g$iti8?@$i executarea transportului stupilor pe vatra de iernare sau in
MANUALUL APICULTORULUI
localitiiti in care a inflorit otava, dovlecii din culturile intercalate, floarea soarelui
tiirzie, bostiiniirii sau flora din zona inundabilii qi din Delta Dungrii;
- protejarea fagurilor goi scoqi din stupi qi care se trec in rezerva stupinei;
- continuarea, in cazul familiilor bolnave, a tratamentelor pentru loca
europeanii, loca americanii qi puietul viiros.
Luna august
Luna septembrie 1
A noua lun5 calendaristic5 ,,r5pciunemeste luna echinoctiului de toamn$
23 septembrie, cind ziua este egal5 cu noaptea gi cind din punct de vedere
meteorologic in natur5 exist5 o mare stabilitate atmosfericil, mai ales in zonele
deluroase gi de munte, cu precipitafii in general reduse gi umiditate relativ5.
Odat5 cu inceperea sezonului de toamn5 zilele sunt mai scurte, durata
de zbor a albinelor se reduce, sursele de cules cu excepfia zonelor din luncile
inundabile gi Delta Dun5rii dispar, nopfile devin mai reci gi ca urmare albinele din
familii incep s5 se restring5 pe fagurii cu puiet din mijlocul cuiburilor. Pe fagurii
din cuibul familiilor de albine cantitatea de larve este din ce in ce mai redus5 astfel
c5 spre sf"argitu1lunii puietul aproape c5 dispare din stupi.
La albinele de iernare, in aceasti perioad5, se apropie de sfirgit acumularea
in corp a unor importante cantit5ti de glucide, protide gi lipide care alcatuiesc
,,corpul gras" ce se intinde ca o c5ptugeal5 sub inveli~ulchitinos dorsal, aflat
deasupra diafragmei. Din aceast5 substanp glucidele servesc la funcfionarea
mugchilor, lipidele alc5tuiesc rezervele grase iar proteinele sunt indispensabile 1
pentru alimentarea larvelor gi a m5tcii in perioada cind albinele nu culeg polen
din natur5.
Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5:
- strimtorarea gi organizarea corespunz5toare a cuiburilor gi a fagurilor cu
puiet, miere gi p5stur5 r5magi in familii in vederea iern5rii;
- controlarea calit5fii mierii din faguri in scopul verific5rii acesteia gi
even-ntificare a mierii de man8;
Luna octombrie
Luna noiembrie
uw'zil
le&u%;
k
intreaga' ric?qdZt a timpului rece pin5 la inceputul prim5verii urmgtoare. in cazul
Ide qi insorite, albinele mai executii sumare zboruri de curitire pe care
a de 8&ei ultimele contingente de albine eclozionate.
r
>e 3x4
MANUAL UL A PZCUL TORULUZ
Aviind linigtea asigurat5 gi fiind protejate impotriva zgomotelor provocate
de oameni, pgsiri, animale domestice gi dgunstori, albinele ierneaz5 in bune
conditii fir5 pierderi.
in unele cazuri pot apare in stupine gi st5ri necorespunz5toare care pun in
pericol buna iernare a familiilor de albine, situatii in care se actioneaz5 de urge@
pentru inliturarea acestora.
Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5:
- continuarea lucr5rilor de preg5tire a familiilor de albine in vederea iern5rii
in cazul c5 acestea nu au fost terminate la timp;
- supravegherea gi controlul modului in care ierneaz5 familiile de albine;
- indreptarea grabnic5 a situatiilor necorespunz5toare ce se int5lnesc in
timpul iern5rii familiilor de albine;
- stimularea executiirii zborurilor t5rzii de cur5tire;
- continuarea aplic5rii misurilor de protectie a stupilor contra d5un5torilor
qi a curentilor de aer rece;
- verificarea st5rii gratiilor de la urdiniqurile stupilor pentru a evita
p5trunderea goarecilor;
- executarea de lucriri in atelierul stupinei privind: reconditionarea gi
dezinfectia stupilor gi inventarului apicol, extractia cerii din fagurii reformafi,
pregatirea cerii pentru a fi predat5 la magazinele APICOLA ale Asociafiei
Crescitorilor de Albine in vederea obtinerii de faguri artificiali;
- aprovizionarea stupinei cu materiale gi utilaje necesare in sezonul apicol
urm5tor.
Luna decembrie
Ultima lun5 din calendar qi prima lung de iarn5; luna lui ,,undreamciind solul
din intreaga tar5 se acoper5 de z5pad5 protejiind culturile agricole ins5miinpte. Este
luna solstitiului de iarn5 - 2 1 decembrie, care marcheaz5 inceputul zilelor celor mai
scurte din tot cursul anului. Pulsatiile de aer polar sunt mai puternice gi intilnirea
lor ocazional5 cu masele de aer cald transportate din tjazinul mediteranean produc
serioase perturbtii gi schimb5ri meteorologice care pot aduce pe l&q@iscole de
z5pad5 gi zile insorite care s5 provoace in unele cazuri zborul albth
% 9
Dac5 in prima faz5 a iern5rii care incepe odati cu r&&a ri pului ciind
%
OBIECTIVELE INSTITUTULUI
Romania apicolii
Fondatii in 1916
Editatii de Asociafia Cresciitorilor
de Albine din Romiinia
Publicafie lunar&de informare tehnicri ~i
~tiintificri,schimb de experienfri ~i opinii, revista
oferri apicultorilor incepritori, avansati saw celor
care doresc sri imbrri?i~ezeaceasta' plricutri ~i
projitabiki preocupare a poporului romkn:
v,&ASTEPT~M,ASIGUR~NDU-v,&c,&
VOM ONORA PROMPT ORlCE COMANDA~
319
MANUAL UL APICUL TORUL UI
TABLA DE MATERII