UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”

FACULTATEA DE ȘTIINTE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR

Specializarea: Informatică Economică

Rolul UE în relațiile comerciale internaționale.

Nume și prenume: Luca Rareș Vasile

Grupa: 2

Cluj-Napoca, 2017
 Uniunea Europeană a luat naștere în 1958 inițial sub denumirea de
Comunitatea Economică Europeană, care avea ca rol intensificarea cooperării
economice între: Germania, Olanda, Franța, Italia, Belgia și Luxemburg.

De la o uniune pur economică, a evoluat în timp, în prezent având diverse

domenii de activitate: politic, sănătate, securitate, justiție, migrație, relații
externe și protecția mediului.

Ca și țări componente, numărul acestora a ajuns la 28, dintre care 19 folosesc ca

și monedă națională, moneda euro. La nivel global Uniunea Europeană
realizează aproximativ 20% din exporturile și importurile mondiale. Pentru
România Uniunea Europeană are un rol deosebit de important pe plan economic,
deoarece aproximativ 74% din totalul exporturilor pe care România le realizează
sunt în țări membre ale Uniunii Europene, iar ca și importuri din Uniunea
Europeană procentul fiind de 77%, conform datelor statistice furnizate de
Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului / Departamentul de Comerț
Exterior și Relații Internaționale,

Politica comercială exprimă totalitatea reglementărilor cu caracter juridic,

administrativ, fiscal, bugetar, financiar, bancar, valutar, etc. adoptate de către o
țară sau o comunitate de țâri în scopul stimulării sau restrângerii schimburilor
comerciale externe, conform intereselor proprii. Politica comercială este unul
din pilonii principali ai relațiilor Uniunii Europene cu țările terțe.

Politica comercială nu este realizată individual de către statele membre, aceasta

fiind o politică comună, cea care legiferează și încheie acorduri comerciale
internaționale este Uniunea Europeană, iar faptul că se acționează colectiv,
folosind o strategie comună pentru toate statele membre, face din Uniunea
Europeană un jucător important în ce privește comerțul internațional.

Instituțiile care exercită atribuții în legătură cu politica comercială sunt

următoarele: Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European, Comisia
Europeană (fiind sprijinită în activitatea sa și de Comitetele consultative
antidumping și antisubvenții) și Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Încă de la Tratatul de la Roma, politica comercială comună a avut ca scop

integrarea piețelor naționale într-o piață regională unică, cu scopul de a accelera
creșterea economică. În prezent cadrul legal al politicii comerciale comune este
cel stabilit prin Tratatul de la Maastricht, modificat prin Tratatul de la
Amsterdam, cât și de Tratatul de la Lisabona. În cadrul acestuia se făceau
referiri la următoarele aspecte:

 eliminarea taxelor vamale între statele membre;

 instituirea tarifului vamal comun;
 eliminarea restricțiilor cantitative între statele membre;
 practicile de dumping.

Un rol important al Uniunii Europene este încurajarea schimburilor cu țările

terțe, acest lucru se concretizează prin intermediul unor acorduri bilaterale
preferențiale cu alte țări sau grupuri de țări sub forma de acorduri de liber
schimb sau de acorduri vamale. Principalele acorduri de acest tip încheiate de
Uniunea Europeană sunt:

 acordurile de comerț liber dintre Uniunea Europeană și Mexic, Africa de

Sud si Elveția;
 uniunile vamale cu: Turcia, Andora și San Marino;
 acordurile de Parteneriat Economic încheiat cu: Africa de Sud, Caraibe și
Pacific;
 acordurile comerciale din Europa de Sud cu: Macedonia, Albania, Serbia,
Muntenegru, Bosnia Herțegovina și Croația;
 parteneriatul Euro-Mediteranean cu: Algeria, Egipt, Israel, Iordania,
Liban, Maroc, Autoritatea Palestiniană, Siria și Tunisia;
 în Asia, cu Coreea de Sud iar în America de Nord cu Mexic și mai recent
Canada.

De asemenea Uniunea Europeană se implică activ în stabilirea regulilor de

organizare a unui sistem multilateral al comerțului global în cadrul Organizației
Mondiale a Comerțului.

Pe viitor se urmărește încheierea unor acorduri de liber schimb cu Japonia,

Georgia și Republica Moldova printre altele.

Integrarea României în Uniunea Europeană a reprezentat o serie de beneficii,

printre care accesul la cea mai mare piață unică din lume, cât și beneficiul unor
acorduri economice cu țările din afara Uniunii Europene mult mai avantajoase.
Bibliografie:

1. https://ue.mae.ro
2. https://imm.gov.ro
3. https://consilium.europa.eu
4. GHIDUL POLITICILOR UNIUNII EUROPENE , Prof. univ. dr. Florin
Bonciu, București, 2012
5. https://ier.ro
6. Politica comercială comună a Uniunii Europene / Adrian Dobre. -
Universul Juridic, București, 2010
7. https://europa.eu