2017-

2018

FINANŢE PUBLICE
SUPORT PENTRU ÎNTÂLNIRI ID
.

Lect. univ. dr. PINTEA MIRELA-OANA

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR
DEPARTAMENTUL DE FINANŢE
 FINANŢE PUBLICE

I. ELEMENTE INTRODUCTIVE
1. DATE DE CONTACT:

Email: mirela.pintea@econ.ubbcluj.ro; Birou: 236 (238)

2. CONSULTAŢII:
Săptămâna impară: Marți și Vineri: 8.30-9.30
Săptămâna pară: Miercuri: 15.30 – 17.30

3. BIBLIOGRAFIE:
 Atkinson Anthony B., Stiglitz Joseph, Lectures on Public Economics, Ed. Mc Graw Hill Book, New
York, 1982
 Axelrod Donald, Budgeting for Modern Government, Ed. St. Martin’s Press, New York, 1995
 Baker Samuel H., Elliot Catherine, Readings in Public Sector Economics, Ed. D.C. Heath and
Company, Lexington, 1990
 Fisher Ronald C., State and Local Public Finance, Ed. Scott, Foreman and Company, Glenview, 1988
 Gaudemet Paul Marie, Molinier Joel, Finances publiques, tome I: Budget/Tresor, 6e ed., Ed.
Montchretien, 1992; Finances publiques, tome 2 - Fiscalite, 6-ed., Ed. Montchrestien, Paris, 1997
 Harvey Rosen, Public Finance, Ed. Mc Graw Hill, New York, 2002
 Hoanţă N., Economie şi finanţe publice, Ed. Polirom, Iaşi, 2000.
 Inceu Adrian Mihai, Dan Tudor Lazăr, Finanţe şi bugete publice, Editura Accent, Cluj Napoca, 2009
 Inceu Adrian Mihai, în colaborare, Guvernare modernă şi dezvoltare locală, Ed. Accent, Cluj Napoca,
2005
 Inceu Adrian Mihai, Lazăr Dan Tudor, Managementul financiar al comunităţilor locale, Ed. Gewalt,
Cluj-Napoca, 2000; Ed. Marineasa, Timişoara, 2003,
http://www.civitas.ro/docs/management_financiar.doc
 Inceu Adrian Mihai, Pârghiile fiscale şi forţa lor de orientare, Editura Accent, Cluj Napoca, 2005
 Manolescu Gh., Buget, abordare economică şi financiară, Ed. Economică, Bucureşti, 1997.
 Muzellec R., Finances publiques, 8-eme édition Ed. Dalloz, 1993
 Paysant Andre, Finances publiques, 2-ed Ed. Masson Paris, 1988.
 Rubin Irene S., The Politics of Public Budgeting : Getting and Spending, Borrowing and Balancing,
1997
 Samuelson Paul A., Nordhause William D., Economie Politică, Editura Teora, Bucureşti, 2001
 Schick Allen, Capacity to Budget, Ed. The Urban Institute Press, Washington D.C., 1990
 Stiglitz Joseph E., Economics of The Public Sector, 3rd ed., Ed. W.W. Norton&Company Inc., 2000
 Tulai Constantin, Finanţele publice şi fiscalitatea, Ed. Casa cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003
 Wildavsky Aaron, The Politics of the Budgetary Process, 3rd ed., Ed. Little, Brown and Company,
Boston, 1979
 Xavier Frege, Descentralizarea, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991
 Zaharia Vasile, Finanţe publice, Ed. Gheorghe Bariţiu, Cluj-Napoca, 2002

2
 FINANŢE PUBLICE

II. ELEMENTE INTRODUCTIVE PRIVIND IMPOZITUL

1. Conţinutul şi structura prelevărilor fiscale

2. Caracteristicile impozitului
3. Rolul impozitului
4. Clasificarea impozitelor
5. Elementele tehnice ale impozitelor
6. Comportamentul cotelor de impunere
7. Studiu de caz: impozitarea proporţională versus impozitarea progresivă

1. CONŢINUTUL ŞI STRUCTURA PRELEVĂRILOR FISCALE

Prelevările fiscale reprezintă totalitatea resurselor financiare procurate de către stat pe seama
sectorului privat, prin efectuarea de transferuri financiare obligatorii de forma impozitelor, taxelor şi
contribuţiilor (Mutaşcu, 2006:27, citat de Mara, 2010:60).
Impozitul reprezintă o formă de prelevare silită la dispoziţia statului, fără contraprestaţie directă,
imediată şi cu titlu nerestituibil a unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice şi / sau juridice, în
vederea acoperirii unor necesităţi publice (Talpoş, Enache, 2001:25-26). Alţi autori definesc impozitul ca fiind
un transfer de valoare obligatoriu la dispoziţia statului, fără echivalent, fără destinaţie strict precizată, datorat
de persoanele fizice şi juridice, în virtutea veniturilor obţinute, averilor deţinute sau cheltuielilor efectuate
(Mara, 2010:61).
Exemple:

Taxele reprezintă un transfer de valoare obligatoriu la dispoziţia statului, cu echivalent, cu titlu

definitiv, datorat conform dispoziţiilor legale, de persoane fizice şi juridice, în schimbul unui serviciu public
instituţional.
Exemple:

Contribuţiile reprezintă un transfer de valoare obligatoriu la dispoziţia statului, fără echivalent, cu

destinaţie strict precizată, percepute persoanelor fizice şi juridice în vederea acoperirii unor cheltuieli publice
de interes comunitar sau de natură socială.
Exemple:

3
 FINANŢE PUBLICE

2. ROLUL IMPOZITELOR
Rolul impozitelor se manifestă pe plan financiar, economic şi social, rol ce diferă de la o ţară la alta. În
majoritatea ţărilor rolul cel mai important al impozitelor continuă să se manifeste pe plan financiar,
deoarece cea mai mare parte a resurselor financiare mobilizate de stat pentru acoperirea necesităţilor
publice provin din încasările aferente impozitelor. În practica financiară contemporană se remarcă o
anumită accentuare a rolului impozitelor pe plan economic. În acest sens impozitele se folosesc ca pârghii
de politică economică - prin însuşi modul concret în care sunt aşezate şi percepute. Astfel, impozitele se
manifestă ca şi instrumente de stimulare sau de frânare a activităţilor economice, a consumului anumitor
mărfuri sau servicii. Mai mult decât atât, impozitele pot impulsiona sau îngrădi relaţiile comerciale cu
exteriorul în ansamblu sau cu anumite ţări.
Pe plan social rolul impozitelor se manifestă prin utilizarea lor ca instrument al redistribuirii unei părţi
importante a produsului intern brut. Această redistribuire apare în procesul mobilizării la bugetul de stat a
impozitelor directe şi indirecte şi impune redistribuirea resurselor bugetare, utilizarea lor (şi) în raport cu
criterii de ordin social.

3. CLASIFICAREA IMPOZITELOR

Criteriile puse la dispoziţie de ştiinţa finanţelor publice privind clasificarea impozitelor sunt:
1. Trăsăturile de fond şi de formă ale impozitelor;
2. Obiectul asupra cărora se aşează;
3. Scopul urmărit de stat prin instituirea lor;
4. Frecvenţa perceperii lor la bugetul public;
5. După instituţia care le administrează.

1. În funcţie de trăsăturile de fond şi de formă, impozitele sunt:

 directe: sunt acele prelevări silite care se stabilesc nominal, în sarcina unor persoane fizice sau
juridice, în funcţie de veniturile obţinute sau averea deţinută, potrivit cotelor stabilite de lege,
fiind încasate la anumite termene precizate cu anticipaţie. În cazul acestor impozite, potrivit
intenţiei legiuitorului, subiectul şi suportatorul impozitului sunt una şi aceeaşi persoană.
Exemple:

 indirecte: sunt aşezate asupra vânzării unor bunuri, prestării unor servicii sau executării unor
lucrări, sunt datorate şi achitate la bugetul public de către producători, comercianţi sau
prestatori, dar sunt suportate de către consumatorii bunurilor şi serviciilor cumpărate deoarece
sunt incluse în preţuri şi/sau tarife. Exemple:

Acest criteriu poate fi reţinut drept criteriu al incidenţei impozitelor asupra subiecţilor plătitori.
Potrivit criteriului ce stă la baza aşezării lor, impozitele directe sunt:
 impozite directe reale (sau obiective sau pe produs): se stabilesc asupra unor obiecte
materiale (materie impozabilă: terenuri, clădiri, valori mobiliare, produse, etc.) fără a ţine
seama de situaţia personală a contribuabilului (a subiectului impozitului). Exemple:

 impozite directe personale (sau subiective): se aşează asupra veniturilor sau averii, ţinându-se
cont de situaţia personală a subiectului lor (a contribuabilului). Exemplu:
4
 FINANŢE PUBLICE

În cazul impozitelor indirecte avem următoarea clasificare:

 taxe generale de consumaţie: sunt instituite asupra majorităţii produselor şi serviciilor, prin
includerea/adăugarea lor în preţul de vânzare. Exemplu:

 taxe speciale de consumaţie: se instituie doar asupra unor categorii de bunuri şi servicii şi
includ: monopolurile fiscale (stabilite de stat în mod discreţionar asupra produselor realizate în
regim de exclusivitate), accizele (se referă doar la anumite categorii de bunuri stabilite prin
lege), taxele vamale şi taxele de timbru.

2. Având în vedere obiectul asupra căruia se aşează, impozitele sunt clasificate în:
 impozite pe venit:

 impozite pe avere:

 impozite pe consum sau pe cheltuieli:

3. În funcţie de scopul urmărit de stat prin instituirea lor impozitele se clasifică în:
 impozite financiare (obişnuite): vizează doar obţinerea unor venituri publice cu scopul
acoperirii cheltuielilor publice. Exemple:

 impozite de ordine: urmăresc, pe lângă obţinerea veniturilor bugetare, limitarea unor activităţi
(suprataxare), respectiv stimularea acestora (detaxare, scutiri) sau realizarea altor obiective
decât cele fiscale, în funcţie de interesele statului. Exemple:

4. Corespunzător frecvenţei perceperii lor la buget, impozitele se diferenţiază în următoarele categorii:

 impozite permanente (ordinare): se încasează periodic, cu o anumită regularitate şi reprezintă
venituri în cadrul fiecărui buget public anual. Exemple:

 impozite incidentale (extraordinare): se percep pentru perioade determinate de timp, în mod

excepţional, având un obiectiv precis, după realizarea căruia acestea sunt desființate.
Exemplu:

5. Clasificarea impozitelor se realizează şi după instituţia care le administrează. Astfel, în statele de tip
federal (de exemplu Statele Unite ale Americii) impozitele se delimitează în:
 Impozite federale;
 Impozite ale statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federaţiei;
 Impozite locale.
În statele unitare (de exemplu România) impozitele se delimitează în:
 Impozite centrale (încasate la bugetul administraţiei centrale de stat)

 Impozite locale.

5
 FINANŢE PUBLICE

5. ELEMENTELE TEHNICE ALE IMPOZITELOR

Concretizarea şi individualizarea fiecărui impozit are o deosebită importanţă, atât pentru organele fiscale
cât şi pentru contribuabilii în sarcina cărora se instituie. În acest scop se folosesc următoarele elemente
tehnice:
1. Subiectul impozitului sau contribuabilul este persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata
acestuia. De exemplu, la impozitul pe salariu, subiect al impozitului este muncitorul sau funcţionarul, la
impozitul pe profit - agentul economic, la impozitul pe succesiune - moştenitorul (moştenitorii), etc. Însă există
şi situaţii când impozitul datorat de o persoană este plătit la bugetul de stat de altă persoană (în cazul
impozitului pe salarii plata efectivă către bugetul de stat este efectuată de angajator chiar dacă acest impozit e
suportat din veniturile angajatului).
2. Suportatorul impozitului este persoana care suportă efectiv impozitul din venit sau avere, care poate
sau nu să coincidă cu subiectul impozitului şi, de aici, apare distincţia dintre impozitul direct şi indirect (în cazul
taxei pe valoare adăugată subiectul impozitului este persoana care realizează activitatea de comerţ, iar
suportatorul este consumatorul final).
3. Materia impozabilă (obiectul impozitului sau baza de impozitare) reprezintă materia supusă
impunerii. Poate fi pentru impozitele directe bunul (impozitul pe avere: clădiri, terenuri, mijloace de
transport), venitul (salarii, dobânzi, cedarea folosinţei bunurilor, dividend, etc.) sau activitatea, iar pentru
impozitele indirecte preţul bunului sau serviciului supus comercializării (o cheltuială) (impozite indirecte: TVA,
accize, taxe vamale).
4. Sursa impozitului arată din ce anume se plăteşte impozitul: din venit sau din avere. În cazul impozitului
pe venit obiectul impozitului coincide cu sursa, iar în cazul impozitului pe avere impozitul se plăteşte din
veniturile generate de deţinerea averii: dividende în cazul deţinerii de acţiuni, plus valoarea obţinută din
speculaţiile bursiere, etc.
5. Unitatea de impunere reprezintă unitatea în care se exprimă mărimea obiectului impozabil (unitate
monetară (lei) pentru venit, unitate fizică (metrul pătrat de suprafaţă utilă în cazul impozitului pe clădiri), etc.).
6. Cota impozitului reprezintă mărimea impozitul aferentă unei unităţi de impunere. Se pot folosi cote
fixe sau cote procentuale (proporţionale, progresive sau regresive).
7. Asieta fiscală reprezintă totalitatea măsurilor întreprinse de către organele fiscale în legătură cu fiecare
subiect, pentru identificarea obiectului impozabil, dimensionarea mărimii impozitului şi perceperea la bugetul
public a acestui.
8. Termenul de plată indică data până la care impozitul trebuie achitat statului. Nerespectarea
termenului stabilit prin lege atrage după sine obligaţia contribuabilului de a plăti majorări şi penalităţi de
întârziere.
9. Autoritatea şi beneficiarul impozitului. Autoritatea este reprezentată de puterea publică îndreptăţită
să instituie impozitul, respectiv de organele care aşează şi percep în mod efectiv prelevarea fiscală. Beneficiar
poate fi bugetul de stat sau bugetele locale.
10. Facilităţile fiscale se referă la anumite înlesniri la plată sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau
reeşalonări. De exemplu, în cazul impozitelor directe este stabilit un minim neimpozabil sau se pot acorda
facilităţi în funcție de situaţia familială a contribuabilului.
11. Sancţiunile aplicabile îmbracă forma amenzilor, penalităţilor sau a majorărilor de întârziere, iar
scopul lor constă în întărirea responsabilităţii contribuabililor referitoare la stabilirea corectă a obligaţiilor
fiscale şi plata acestora în favoarea beneficiarilor la termenele prevăzute.
12. Căile de contestaţie se referă la posibilitatea pe care o au contribuabilii de a se adresa cu plângeri
sau contestaţii în legătură cu modul de calcul al impozitelor.
6
 FINANŢE PUBLICE

6. COMPORTAMENTUL COTELOR DE IMPUNERE

Cota impozitului reprezintă mărimea impozitul aferentă unei unităţi de impunere şi este unul dintre
elementele impozitului strict obligatorii pentru definirea impozitului respectiv. Impozitul poate fi stabilit în
sumă fixă sau în cote procentuale (proporţionale, progresive sau regresive).
Cotele de impozit sunt diferenţiate în funcţie de natura şi mărimea venitului impozabil, precum şi de
categoriile de plătitori. Acestea se aplică asupra bazei impozabile rezultând impozitul de plată. Baza
impozabilă se obţine determinând obiectul impozabil în mod concret atât cantitativ, cât şi calitativ. Aceasta se
exprimă în unităţi băneşti.
Cotele de impozit sunt de mai multe feluri:
1. cote fixe ( în sumă fixă, egală, forfetară);
2. cote procentuale: proporţionale; progresive: orizontale şi verticale, simple sau
compuse; regresive.
1) Cotele fixe – sunt stabilite în sumă fixă (egală), neschimbată, independent de mărimea venitului
impozabil, de averea sau situaţia socială a platitorului. De regulă se utilizează când bazele impozabile se
exprimă în unităţi naturale.
2) Cotele procentuale – reprezintă un procent din suma în lei a materiei impozabile. Se aplică numai
asupra bazelor impozabile exprimate valoric. Cunosc mai multe variante:
 Cotele proporţionale – procentul ramâne nemodificat indiferent de mărimea obiectului
impozabil şi de situaţia socială a plătitorului. Se numesc cote proporţionale deoarece indiferent
de mărimea venitului impozabil proporţia impozitului în venitul respectiv rămâne aceeaşi.
Această metodă de impunere respectă principiul la venituri egale-impozite egale.
 Cotele progresive – sunt acele cote de impunere care cresc, progresează, pe măsura creşterii
venitului impozabil, fie într-un ritm constant, fie într-un ritm variabil. Pot opera atât orizontal
cât şi vertical. Progresivitatea orizontală se caracterizează prin faptul că pentru venituri
impozabile egale ca mărime cota de impozit diferă în funcţie de natura venitului impozabil şi de
categoriile de plătitori. Progresivitatea verticală se caracterizează prin faptul că cota
impozitului creşte pe măsura creşterii venitului precum şi în funcţie de natura venitului
impozabil şi categoriile de plătitori. La un moment dat cotele progresive nu mai cresc, devenind
astfel cote proporţionale. Cotele progresive verticale se împart în cote progresive simple
(procentul de impunere aferent tranşei de materie impozabilă se aplică la întreaga masă
impozabilă – impozitarea pe clase) şi cote progresive compuse (se calculează separat,
aplicându-se fiecărei tranşe procentul corespunzător, iar la final se însumează impozitul
corespunzător fiecărei tranşe de materie impozabilă – impozitarea pe tranşe).

În cazul progresivităţii pe clase de venit, dacă un contribuabil „y” are o materie impozabilă cuprinsă în
tranşa „i” de venit, atunci acelui contribuabil i se va aplica pentru întreaga materie impozabilă cota de
impozitare „ci“ aferentă tranşei „i” : dacă Mi-1+1≤My≤ Mi se va aplica cota de impunere „ci“, iar
impozitul se va calcula după formula: Iy = ci*My.
În cazul progresivităţii pe tranşe de venit, materia impozabilă este partajată pe tranşe de venit care
sunt egale ca mărime cu tranşele stabilite prin grila de impozitare, respectându-se următoarele relaţii:
Myi =Mi – Mi-1, i = 1,2.3,…n

7
 FINANŢE PUBLICE

Impozitul se va stabili după relaţia:

 Cotele regresive – odată cu creşterea materiei impozabile cota de impunere este din ce în ce
mai mică. Văzute ca sume absolute, impozitele regressive cresc pe măsură ce creşte materia
impozabilă, dar intr-un ritm mai lent decât aceasta.

Calculul impozitului se realizează după următoarele formule:

Impozit = cota de impozitare*baza de calcul;
Baza de calcul = venit brut – deduceri;
Venit net = venit brut – impozit.

8
 FINANŢE PUBLICE

III. IMPOZITUL PE SALARII

1. Noţiuni teoretice
2. Aplicaţii

1. Noţiuni teoretice
1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană
fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de
lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă,
inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă (Art. 76 (1), Codul Fiscal actualizat – Legea
nr.227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare).

Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică și următoarelor tipuri de venituri, considerate
asimilate salariilor ((Art. 76 (2), Codul Fiscal actualizat – Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, cu
modificările și completările ulterioare):
a) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
b) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără
scop patrimonial;
c) solda lunară acordată potrivit legii;
d) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăților, potrivit legii sau actului constitutiv, după caz,
precum și participarea la profitul unității pentru managerii cu contract de management, potrivit legii;
e) sume reprezentând participarea salariaților la profit, potrivit legii;
f) remunerația obținută de directorii cu contract de mandat și de membrii directoratului de la societățile
administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și drepturile cuvenite
managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;
g) remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de
mandat, potrivit Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari,
cu modificările și completările ulterioare;
h) sumele primite de membrii fondatori ai societăților constituite prin subscripție publică;
i) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum și sumele primite
pentru participarea în consilii, comisii, comitete și altele asemenea;
j) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;
k) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor
de transport și cazare, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă
localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil
stabilit astfel:
(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul
autorităților și instituțiilor publice;
(ii) străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român
trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
l) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor
de transport și cazare, primite de salariații care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenți, pe
perioada delegării/detașării, după caz, în România, în interesul serviciului, pentru partea care depășește
plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate
9
 FINANŢE PUBLICE

pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător țării de
rezidență a angajatorului nerezident de care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s-
ar deplasa în țara respectivă;
m) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea
cheltuielilor de transport și cazare primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în țară și în străinătate, în
interesul desfășurării activității, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliți
potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară
activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile
administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și de către manageri, în
baza contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil
stabilit astfel:
(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul
autorităților și instituțiilor publice;
(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul
român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
n) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea
cheltuielilor de transport și cazare, primite pe perioada deplasării în România, în interesul desfășurării
activității, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice stabilite cu entități nerezidente,
astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil
stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor
misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător țării de rezidență a entității
nerezidente de care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s-ar deplasa în țara
respectivă;
o) remunerația administratorilor societăților, companiilor/societăților naționale și regiilor autonome,
desemnați/numiți în condițiile legii, precum și sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a
acționarilor și în consiliul de administrație;
p) sume reprezentând salarii/solde, diferențe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea,
precum și actualizarea lor cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive
și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii;
q) indemnizațiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurență, stabilite conform
contractului individual de muncă;
r) remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii;
r1) veniturile obținute de către persoanele fizice care desfășoară activități în cadrul misiunilor diplomatice,
oficiilor consulare și institutelor culturale românești din străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5 alin.
(1) din cap. IV lit. B al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit
din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare;
s) orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură.

Potrivit art. 76, alin 3. avantajele, în bani sau în natură, cu excepția celor prevăzute la alin. (4), primite în
legătură cu o activitate menționată la alin. (1) și (2) includ, însă nu sunt limitate la:
a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii sau închiriat de la o terță
persoană, în scop personal, cu excepția deplasării pe distanță dus-întors de la domiciliu sau reședință la locul
de muncă/locul desfășurării activității;

10
 FINANŢE PUBLICE

b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum și alte bunuri sau servicii oferite
gratuit ori la un preț mai mic decât prețul pieței;
c) împrumuturi nerambursabile;
d) anularea unei creanțe a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele și costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;
f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru angajații proprii sau alt beneficiar de venituri din
salarii și asimilate salariilor, la momentul plății primei respective, altele decât cele obligatorii și cele care se
încadrează în condițiile prevăzute la alin. (4) lit. t);
h) tichete cadou acordate potrivit legii, cu excepția destinațiilor și limitelor prevăzute la alin. (4) lit. a), tichete
de masă, vouchere de vacanță și tichete de creșă, acordate potrivit legii.

Următoarele venituri nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit (Art. 76 (4), Codul Fiscal actualizat
– Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare):
a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru dispozitive
medicale, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a
calamităților naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani și/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite
salariaților, cât și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la și de la locul de
muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada
concediului, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariații
proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. 
Cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori salariaților, cât și cele oferite în beneficiul copiilor
minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte
religioase, precum și cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt
neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele
de mai sus, nu depășește 150 lei.
Nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus,
realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale și finanțate din buget;
b) drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților, în conformitate cu legislația în vigoare; 
c) hrană acordată de angajatori angajaților, în cazul în care potrivit legislației în materie este interzisă
introducerea alimentelor în incinta unității;
d) contravaloarea folosinței locuinței de serviciu sau a locuinței din incinta unității ori căminului militar de
garnizoană și de unitate, potrivit repartiției de serviciu, numirii conform legii sau specificității activității prin
cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensația lunară pentru chirie pentru personalul din
sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și compensarea diferenței de
chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale; 
e) cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințele puse la dispoziția persoanelor cu rol de reprezentare a
intereselor publice, a angajaților consulari și diplomatici care lucrează în afara țării, în conformitate cu
legislația în vigoare;
f) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației
de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi privind sănătatea și
securitatea în muncă, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit
legislației în vigoare;
11
 FINANŢE PUBLICE

g) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajații își au
reședința și localitatea unde se află locul de muncă al acestora, pentru situațiile în care nu se asigură locuință
sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;
h) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada
delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, în limita
plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. k), precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de
transport și cazare; 
i) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariații care au stabilite raporturi de muncă
cu angajatori nerezidenți, pe perioada delegării/detașării, după caz, în România, în interesul serviciului, în
limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. l), precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de
transport și cazare;
j) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în țară și
în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către
administratorii stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii
care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de
la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, și de către manageri,
în baza contractului de management prevăzut de lege, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit.
m), precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare. Plafonul zilnic neimpozabil se
acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de
deplasare în interesul desfășurării activității;
k) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada deplasării în România, în interesul
desfășurării activității, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice stabilite cu entități
nerezidente, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, în limita plafonului neimpozabil stabilit
la alin. (2) lit. n), precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare.
Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-se
fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfășurării activității;
l) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură primite de persoanele fizice care desfășoară o activitate
în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării, respectiv delegării sau detașării, în altă
localitate, în țară și în străinătate, în limitele prevăzute de actele normative speciale aplicabile acestora,
precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare;
m) sumele primite, potrivit dispozițiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul
serviciului;
n) indemnizațiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă
localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de
bază la angajare, precum și indemnizațiile de instalare și mutare acordate personalului din instituțiile publice,
potrivit legii; 
o) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activități dependente desfășurate într-un stat străin,
indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv, inclusiv din activități dependente desfășurate la bordul
navelor și aeronavelor operate în trafic internațional. Fac excepție veniturile salariale plătite de către sau în
numele unui angajator care este rezident în România ori are sediul permanent în România, care sunt
impozabile în România numai în situația în care România are drept de impunere; 
p) cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajaților,
administratorilor stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat și directorilor care
își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, astfel cum este prevăzut în raporturile
12
 FINANŢE PUBLICE

juridice respective, pregătire legată de activitatea desfășurată de persoanele respective pentru

angajator/plătitor;
q) costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în
vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
r) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării și la momentul exercitării
acestora;
s) diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață,
pentru credite și depozite;
ș) contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările
ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu
legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către
entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic
European, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
t) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de
abonament, conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, suportate de
angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei
de 400 euro;
ț) avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota
de 50% conform prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l) și art. 68alin. (7) lit. k).

Venit brut = salariu de bază + sporuri.

2) Venit net din salarii – se determină prin deducerea din venitul brut a următoarelor sume reprezentând
contribuţiile obligatorii ale angajatului:
1) CAS ( Contribuţia la Asigurările Sociale) = 10,5%
2) CASS ( Contribuţia la Asigurările Sociale de Sănătate) =5,5%
3) CFŞ (Contribuţia la Fondul de Şomaj) = 0,5%.
Baza lunară de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale (CAS), contribuției individuale de asigurări
sociale de sănătate (CASS) și respectiv contribuției individuale de asigurări pentru șomaj (CFS) în cazul
persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o reprezintă câștigul brut realizat
din salarii și venituri asimilate salariilor, în țară și în alte state, cu respectarea prevederilor legislației
europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate
socială la care România este parte.

Vnet = Vbrut – (CAS+CASS+CFŞ).

3) Venit impozabil = venitul net din care se scad:

- deducerile personale (DP);
- contribuţiile facultative (CF): cotizaţia la sindicat, contribuţia la fondurile de pensii
facultative (să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro) și primele de asigurarea
voluntară de sănătate (să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro) (Art. 78 (2), Codul
Fiscal actualizat – Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, ultima actualizare OUG nr. 46. din 31 august
2016).

13
 FINANŢE PUBLICE

Vimp = Vnet – DP – CF.

Sistemul deducerilor personale*

Deducerea personală lunară – stabilită pentru un contribuabil în funcţie de numărul
Venit brut persoanelor aflate în întreţinere
lunar din cu doua cu trei cu patru sau mai
salarii fără persoane cu o persoană persoane în persoane în multe persoane în
(VBL) în întreţinere în întreţinere întreţinere întreţinere întreţinere
până la
1.500 300 400 500 600 800

1.501 la 300 x [1-(VBL - 400 x [1-(VBL - 500 x [1-(VBL - 600 x [1-(VBL - 800 x [1-( VBL -
3.000 1500)/ 1500] 1500)/ 1500] 1500)/ 1500] 1500)/ 1500] 1500)/ 1500]
peste
3.000 0 0 0 0 0

*Deducerea personală se rotunjeşte în sus în favoarea contribuabilului la 10 lei.

* Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de
deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din
salarii la locul unde se află funcția de bază.

*ORDIN Nr. 52/2016 din 14 ianuarie 2016 privind aprobarea calculatorului pentru determinarea
deducerilor personale lunare pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii la funcţia de bază,
începând cu luna ianuarie 2016, potrivit prevederilor art. 77 alin. (2) şi ale art. 66 din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal.

Art. 77, Codul Fiscal actualizat – Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările
ulterioare, prevede următoarele:

„(3) Persoana în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri,
impozabile și neimpozabile, nu depășesc 300 lei lunar, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 62 lit. o),
w) și x) și/sau a pensiilor de urmaș cuvenite conform legii, precum și a prestațiilor sociale acordate
potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(4) În cazul în care o persoană este întreținută de mai mulți contribuabili, suma reprezentând
deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înțelegerii între părți. Pentru copiii
minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea personală se atribuie fiecărui contribuabil în
întreținerea căruia/cărora se află aceștia.
(5) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniți, ai contribuabilului, sunt considerați întreținuți.
(6) Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreținerea
contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreținute.
Perioada se rotunjește la luni întregi în favoarea contribuabilului.

14
 FINANŢE PUBLICE

(7) Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere persoanele fizice care dețin terenuri agricole și
silvice în suprafață de peste 10.000 m2 în zonele colinare și de șes și de peste 20.000 m2 în zonele
montane.
(8) Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în
misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.„

4) Beneficiarii de venituri de natură salarială datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la
sursă de către plătitorii de venituri. Cota de impozitare a salariilor este de 16% şi se aplică asupra bazei de
calcul (venitul impozabil).
I = 16%*Vimp.
Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent
veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l plăti la bugetul de stat până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri (Art. 80, Codul Fiscal actualizat
– Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare). Excepțiile sunt prevăzute
la alineatul 2 al articolului 80.

Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit pentru
susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, unităților de cult, precum și
pentru acordarea de burse private, conform legii (Art. 79, Codul Fiscal actualizat – Legea nr.227/2015 privind
Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare).

Algoritm de calcul al impozitului pe salarii:

A. Funcţia de bază B. Al doilea loc de muncă (Colaborare)

I. Salariu brut = Salariu de bază (încadrare) + Sporuri
II. Vnet din salarii = Salariu brut – Contribuţii
obligatorii
III.Vimpozabil (Bază de calcul) = Vnet din salarii –
Deducere personală – Contribuții facultative
IV. Impozit = 16%*Vimpozabil
V. Salariul net = Salariul brut – Contribuţii obligatorii –
Contribuții facultative - Impozit
VI. Rest de plată = Salariul net – Avans – Rate
I. Salariu brut = Salariu de bază (încadrare) + Sporuri
II. Vnet din salarii = Salariu brut – Contribuţii
obligatorii
III.Vimpozabil (Bază de calcul) = Vnet din salarii
IV. Impozit = 16%*Vimpozabil
V. Salariul net = Salariul brut – Contribuţii obligatorii --
Contribuţii facultative - Impozit
VI. Rest de plată = Salariul net – Avans – Rate

Completări:
Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt următoarele:
a) 26,3% pentru condiții normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 15,8% pentru
contribuția datorată de angajator;
b) 31,3% pentru condiții deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 20,8% pentru
contribuția datorată de angajator;

15
 FINANŢE PUBLICE

c) 36,3% pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea
nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, din care
10,5% pentru contribuția individuală și 25,8% pentru contribuția datorată de angajator.
Baza lunară de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice care realizează
venituri din salarii sau asimilate salariilor, o reprezintă câștigul brut realizat din salarii și venituri asimilate
salariilor, în țară și în alte state, cu respectarea prevederilor legale.

Cotele de contribuții de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:

a) 5,5% pentru contribuția individuală;
b) 5,2% pentru contribuția datorată de angajator.
Baza lunară de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice
care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în țară și în străinătate, cu respectarea prevederilor

Cotele de contribuții de asigurări pentru șomaj sunt următoarele:

a) 0,5% pentru contribuția individuală;
b) 0,5% pentru contribuția datorată de angajator
Baza lunară de calcul al contribuției individuale de asigurări pentru șomaj, în cazul persoanelor fizice care
realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, reprezintă câștigul brut realizat din salarii și venituri
asimilate salariilor în țară și în alte state, cu respectarea prevederilor 

2. Aplicaţii:
1. Un contribuabil realizează în luna septembrie 2017 la funcţia de bază un salariu de bază (fără sporuri) de
1.450 lei. Calculaţi impozitul şi salariul net în următoarele situaţii:
a) nu are persoane în întreţinere;
b) are 2 persoane în întreţinere.

Rezolvare

a) fără persoane în întreţinere b) cu 2 persoane în întreţinere

I. I.

II. II.

Contribuţii angajat:

16
 FINANŢE PUBLICE

III. III.

DP = DP =

IV. IV.

V. V.

2. Un contribuabil realizează în luna octombrie 2017 următoarele venituri de natură salarială. Funcţia de bază:
salariu de bază de 1.450 lei, spor de vechime de 25%, spor de noapte de 30%. I se reţine cotizaţia la sindicat de
60 lei şi o rată pentru achiziţionarea unui televizor de 90 lei. La al doilea loc de muncă (contract colaborare 4
ore): salariu de bază de 900 lei şi un spor de fidelitate 10%. Contribuabilul are 4 persoane în întreţinere.
Determinaţi:
a) Salariul net şi impozitul la fiecare loc de muncă.
b) Restul de plata la funcţia de bază.

Rezolvare

A. Funcţia de bază B. Al doilea loc de muncă (Colaborare)

I. I.

II. II.

Contribuţii angajat: Contribuţii angajat:

1) CAS= 1) CAS=
2) CASS= 2) CASS=
3) CFŞ:= 3) CFŞ:=
Total contribuţii = Total contribuţii =

III. III.

DP =

IV. IV.

V. V.
17
 FINANŢE PUBLICE

VI.

3. Un contribuabil realizează în luna septembrie 2017 la funcţia de bază un salariu de baza (fără sporuri) de
1.700 lei. Acesta primeşte de la angajator 10 tichete de masă cu valoarea de 15 lei per tichet. Calculaţi
impozitul şi salariul net în următoarele situaţii:
a) nu are persoane în întreţinere;
b) are 3 persoane în întreţinere.

***Potrivit reglementărilor Codului fiscal, veniturile în natură se cumulează în vederea impozitării în luna în
care acestea au fost primite de salariaţi. În ceea ce priveşte contribuţiile sociale obligatorii, reglementările
referitoare la scutirea de la plata acestora, stabilite potrivit art. 8 din Legea nr.142/1998 privind acordarea
tichetelor de masă, rămân în vigoare, salariatul datorând de fapt pentru veniturile respective numai impozitul
pe venitul din salarii.

Rezolvare
a) fără persoane în întreţinere b) cu 3 persoane în întreţinere

I. Sal brut = I. Sal brut =

II. Vnet = II. Vnet =

Contribuţii angajat: Contribuţii angajat:

4) CAS= 1) CAS=
5) CASS= 2) CASS=
6) CFŞ:= 3) CFŞ:=
Total contribuţii = Total contribuţii =

III. Vimpozabil III. Vimpozabil

DP = DP =

IV. I = IV. I =

18
 FINANŢE PUBLICE

V. Sal net = V. Sal net =

IV. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN PENSII

1. Noțiuni teoretice

Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale
obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele
finanţate de la bugetul de stat diferențe de venituri din pensii, precum și sume reprezentând actualizarea
acestora cu indicele de inflație (Art. 99, Codul Fiscal actualizat).
Conform art. 100 din Codul fiscal actualizat Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea
din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei.
Orice plătitor de venituri din pensii are obligația de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l reține
și de a-l plăti la bugetul de stat. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra
venitului impozabil lunar din pensii.
Impozitul calculat se reține la data efectuării plății pensiei și se plătește la bugetul de stat până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reținut este impozit final al
contribuabilului pentru veniturile din pensii.
Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit pentru
susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, unităților de cult, precum și
pentru acordarea de burse private, conform legii.

2. Aplicații

1. O persoană obține o pensie brută de 1.900 lei. Determinați cuantumul net al pensiei.

2. O persoană obține o pensie brută de 3.000 lei. Determinați cuantumul net al pensiei.
19
FINANŢE PUBLICE

20