F) elementele de care dispune
1. Procesul complex prin care oamenii folosind în
mod raţional resursele disponibile pentru a crea
bunuri economice este desemnat de termenul de:
A) activitate economică
B) economisire
C) repartiţie
D) schimb
E) consum
2. Ceea ce îi determină pe oameni să
muncească, să desfăşoare o anumită
formă de activitate economică este:
A) nevoia intrinsecă de a muncii
("munca l-a făcut pe om")
B) obligaţia prevăzută prin lege
C) curiozitatea şi/sau spiritul de
aventură
D) plictiseala
E) acţiunea obiectivă a trebuinţelor
F) dorinţa de a face ceva pentru
binele semenilor
3. Care dintre următoarele afirmaţii
referitoare la motivaţia activităţii
economice sunt adevărate:
A) ceea ce declanşează, orientează
şi întreţine activitatea
B) principalul factor stimulator
intern al comportamentului
economic
C) are finalitate economico-socială
D) totalitatea mobilurilor interne
ale conduitei
E) izvorăşte din trebuinţe (în sens
larg)
4. Creşterea şi diversificarea trebuinţelor:
A) are o condiţionare exclusiv
obiectivă
B) are o condiţionare exclusiv
subiectivă
C) are o condiţionare exclusiv
socială
D) nu este condiţionată în nici un
fel
E) este condiţionată atât obiectiv
cât şi subiectiv
5. Ce sunt resursele economice?
A) totalitatea elementelor naturale
B) totalitatea elementelor naturale
de care dispune societatea şi
care pot fi folosite în activitatea
economică
C) rezultatul activităţii economice
D) scopul activităţilor economice
E) elementele de care dispune
societatea şi care pot fi folosite
în activitatea economică
societatea indiferent dacă pot fi
sau nu folosite în activitatea
economică
6. În ţările arabe exportatoare de petrol,
ţiţeiul este:
A) resursă liberă
B) resursă nelimitată
C) resursă limitată
D) resursă naturală
E) resursă regenerabilă
F) resursă neregenerabilă
G) resursă nerecuperabilă şi
nerefolosibilă
H) resursă parţial recuperabilă şi
refolosibilă
7. În raport cu evoluţia trebuinţelor,
resursele se modifică (sporesc):
A) mai repede
B) mai încet
C) în acelaşi ritm
D) nu există o legătură între
evoluţia lor
E) resursele nu sporesc
8. Principalele consecinţe ale rarităţii
resurselor se referă la:
A) nimeni nu-şi poate satisface
toate trebuinţe
B) una şi aceiaşi nevoie este
satisfăcută în grade diferite
C) cerinţa obiectivă a folosirii
eficiente (raţionale) a resurselor
D) resursele sunt limitate la
potenţialul planetei noastre
E) necesitatea alegerii alternativei
de folosire a unei resurse
9. Care din trăsături nu caracterizează
economia de schimb:
A) economie deschisă (orientată
spre piaţă)
B) consumatorul este producătorul
bunurilor consumate
C) diviziunea naturală a muncii
D) schimbul generalizat
E) nivel tehnic şi randament ridicat
F) se satisfac numai trebuinţele
colective.
10. Schimbul voluntar între doi indivizi
raţionali din punct de vedere economic:
A) este întotdeauna avantajos
numai pentru vânzător
B) este întotdeauna avantajos
numai pentru cumpărător
C) poate fi avantajos fie pentru
unul fie pentru celălalt
D) este reciproc avantajos
 E) este avantajos numai pentru
societate
F) nu este avantajos pentru nici
unul.
11. În economiile de piaţă bunurile sunt
consumate în mod normal de:
A) cei care au cea mai mare nevoie
de ele
B) cei care muncesc cel mai mult
C) cei care le-au produs
D) cei care le doresc şi sunt dispuşi
să plătească pentru ele
E) cei care au relaţii politice.
12. Numai o economie mixtă
caracterizează prin coexistenţa:
A) comerţului exterior şi intern
B) mecanismelor de piaţă liberă şi
de comandă
C) bunăstării şi sărăciei
D) economiei pozitive şi normative
E) concurenţei perfecte
imperfecte.
13. Cum a-ţi caracteriza economia
României:
A) economie închisă
B) economie deschisă
C) economie de piaţă liberă
D) economie de comandă
E) economie mixtă
F) economie a bunăstării
G) economie în tranziţie
14. Două sau mai multe bunuri care trebuie
consumate împreună pentru a satisface o
anumită trebuinţă se numesc:
A) bunuri substituibile
B) bunuri derivate
C) bunuri manufacturate
D) bunuri duale
E) bunuri complementare
15. Care dintre perechile de bunuri de mai jos
sunt complementare:
A) stiloul şi cerneala
B) caietul şi coperta
C) automobilul şi benzina
D) blana naturală şi blana sintetică
E) radioul şi casetele
F) ţigările şi bricheta
16. Pluralismul formelor de proprietate:
A) nu este necesar
B) nu este posibil
C) este necesar şi posibil
D) nu este de dorit
E) nu există
17. Avantajele diferitelor forme
proprietate în cadrul activităţii
economice este dovedită de:
A) dimensiunea capitalurilor
B) numărul de personal angrenat
C) volumul producţiei
D) eficienţa activităţii la care
participă
E) investiţiile angajate
18. Utilitatea reprezintă:
A) satisfacţia reală resimţită în urma
consumului unui bun (unor
bunuri)
B) cantitatea totală de bunuri pe care
cineva o consumă la un moment
dat
C) capacitatea presupusă a unui bun
se economic de a satisface o
trebuinţă
D) expresia bunăstării sociale
E) importanţa pe care un individ o
atribuie unui bun
F) măsura în care un bun este un
bun economic
şi 19. Aprecierea utilităţii are un caracter:
A) preponderent subiectiv bazat pe
elemente obiective
B) preponderent obiectiv bazat pe
elemente subiective
C) eminamente obiectiv
D) eminamente subiectiv
E) întâmplător (aleator)
20. Pe măsură ce se consumă cantităţi tot mai
mari dintr-un bun, utilitatea individuală a
unităţilor adiţionale:
A) creşte întotdeauna
B) creşte până la un anumit nivel
C) se menţine aproximativ constantă
D) scade întotdeauna
E) scade până la un anumit punct
F) nu se poate preciza
21. Fiecare nouă unitate (doză) care se
consumă dintr-un bun economic aduce o
satisfacţie mai mică deoarece:
A) se adresează unei trebuinţe
satisfăcute
B) intensitatea de manifestare a
trebuinţei scade
C) se adresează unei plăceri
satisfăcute
D) intensitatea de manifestare a
trebuinţei creşte
E) satisfacţia adusă de unităţile
adiţionale este aceiaşi
22. Utilitatea economică a unei cărţi constă
în:
A) cantitatea de informaţie pe care o
de conţine
B) calitatea informaţiei pe care o
deţine
C) aspectul grafic
 D) notorietatea autorului
E) satisfacţia pe care i-o oferă cartea
respectivă fiecărui cititor
F) valoarea hârtiei şi tiparului
23. Conceptul de cerere poate avea în
vedere:
A) cantitatea cerută dintr-o marfă
de către un consumator
B) cantitatea cerută dintr-o marfă
de către toţi consumatorii
C) cantitatea cerută de către un
consumator din toate mărfurile
D) cantitatea cerută de toţi
consumatorii din toate mărfurile
E) toate acestea
24. Cererea pentru un produs desemnează:
A) ansamblul cantităţilor pe care
cumpărătorii vor şi pot să le
cumpere la diferite nivele de
preţ
B) o funcţie preţ-cantitate
solicitată, delimitată în timp şi
spaţiu
C) preţurile maxime pe care
cumpărătorii sunt dispuşi să le
ofere pentru o anumită cantitate
de produs
D) diferenţa între preţul maxim
oferit şi preţul pieţei
E) diferenţa între preţul pieţei şi
surplusul (renta) consumatorului
25. Cantitatea solicitată la un moment dat
(cererea) dintr-o marfă depinde de:
A) intensitatea trebuinţelor
B) aprecierea utilităţii mărfii
C) mărimea veniturilor disponibile
D) anticipările privind evoluţia
veniturilor
E) nivelul general al preţurilor
F) anticipările privind evoluţia
preţurilor
26. Deplasarea curbei de cerere pentru un
bun poate să aibă la origine:
A) creşterea ofertei pentru bunul
respectiv, dacă preţul său scade
B) modificarea preferinţelor
consumatorilor
C) o îmbunătăţire a tehnologiei de
fabricaţie care duce la reducerea
costurilor de producţie
D) creşterea populaţiei ocupate
E) creşterea preţului bunului
27. Elasticitatea cererii în funcţie de preţ ne
arată:
A) cum se modifică cererea ca
urmare a modificării ofertei
B) cum se modifică cererea ca
urmare a modificării preţului
C) cum se modifică preţul ca
urmare a modificării cantităţii
cerute
D) cum se modifică cererea ca
urmare a modificării veniturilor
E) cum se modifică cererea ca
urmare a modificării preţurilor
altor bunuri
28. Pe parcursul unui an, companiile
aeriene americane şi-au crescut într-o
măsură considerabilă încasările ca
urmare a practicării unui număr crescut
de tarife reduse. Care ar fi explicaţia:
A) cererea era inelastică
B) cererea era elastică
C) cererea era rigidă
D) cererea era de elasticitate
unitară
E) nici unul din cele de mai sus
29. Oferta pentru un produs desemnează:
A) ansamblul cantităţilor pe care
vânzătorii vor şi pot să le
înstrăineze la diferite nivele de
preţ
B) o funcţie preţ-cantitate oferită
spre vânzare, delimitată în timp şi
spaţiu
C) preţurile minime pe care
vânzătorii sunt dispuşi să le
accepte pentru o anumită
cantitate de produs
D) diferenţa între preţul maxim
oferit şi preţul pieţei
E) diferenţa între preţul pieţei şi
surplusul (renta) consumatorului
30. Oferta este mai elastică:
A) pe perioadă ultrascurtă
(instantanee sau de piaţă)
B) pe perioadă scurtă
C) pe perioadă lungă
D) nici unul dintre aceste cazuri
31. Care dintre cele de mai jos descriu
conţinutul ideii de concurenţă?
A) întrecere
B) rivalitate
C) confruntare
D) luptă
E) război
F) competiţie
G) conflict
H) concurs
32. Care sunt accepţiunile în care se
întâlneşte concurenţa în teoria
economică:
A) strategii comerciale ale firmelor
 B) înfrângerea rivalilor D) transportul maritim
C) structură de piaţă E) transportul fluvial
D) mecanism (proces) economic 38. Monopolurile se pot dezvolta datorită:
E) panaceu universal A) deţinerii unor brevete de
33. Atomicitatea reprezintă acea trăsătură a invenţii (patente)
concurenţei perfecte conform căreia pe B) avantajului absolut privind
piaţă îşi desfăşoară activitatea un costurile
număr: C) controlului anumitor resurse
A) mare de vânzători, fiecare de D) controlului asupra desfacerilor
dimensiuni mici şi puteri relativ E) reglementării legislative
egale F) înţelegerilor dintre firme
B) mare de cumpărători, fiecare de 39. Dacă gradul de concurenţă pe o anumită
dimensiuni mici şi puteri relativ piaţă se reduce, atunci gradul de
egale monopolizare:
C) mare de vânzători şi A) nu există nici o legătură între ele
cumpărători, fiecare de B) creşte
dimensiuni mici şi puteri relativ C) scade
egale D) este constant
D) restrâns de vânzători, indiferent E) nu se poate preciza
de dimensiunea şi puterea lor
economică 40. O piaţă este în echilibru stabil când:
34. Care din trăsăturile următoare nu a) concurenţa dintre agenţii
caracterizează piaţa cu concurenţă economici este loială
perfectă: b) există cu concurenţă perfectă
A) atomicitatea ansamblului c) nu există factori perturbatori
economic sau acţiunea acestora este
B) produs diferenţiat neglijabilă
C) mobilitatea factorilor de d) sub incidenţa unor factori
producţie perturbatori piaţa revine
D) transparenţa deplină automat la echilibru (vechiul
E) fluiditatea echilibru sau altul nou)
35. Înlocuirea concurenţei prin preţ cu
concurenţa prin produse este trăsătura 41. Dacă pe o piaţă există un preţ superior
fundamentală a: celui de echilibru, atunci există:
A) concurenţei perfecte A) exces de cerere
B) concurenţei monopolistice (sau B) exces de ofertă
multi-firme cu produs C) penurie de produse
diferenţiat) D) supraproducţie relativă
C) monopolurilor E) "piaţă neagră"
D) oligopolurilor omogene
E) monopsonurilor diferenţiate 42. Dar în cazul unui preţ inferior celui de
36. În condiţiile unei pieţe oligopoliste, echilibru?
firmele care acţionează sunt:
A) receptoare de preţ (price takers) 43. PIB şi PNB trebuie înţelese şi privite
B) cele care caută preţul sub formă de:
convenabil tuturor (price A) stocuri
seekers) B) fluxuri
C) cele care impun preţul pe piaţă C) atât stocuri cât şi fluxuri
(price makers) D) rezerve
D) preţul este, în asemenea cazuri, E) avuţie naţională
administrat (stabilit) întotdeauna
de către stat 44. Valoarea bunurilor finale produse anual
37. Care dintre următoarele activităţi se într-o ţară reprezintă:
constituie în monopoluri naturale: A) produsul global brut
A) transportul pe calea ferată B) produsul naţional brut
B) transportul aerian C) produsul intern brut
C) transportul rutier D) produsul naţional net
 E) venitul naţional
45. Produsul intern brut ajustat cu inflaţia
reprezintă:
A) produsul intern net
B) produsul intern net nominal
C) produsul intern net real
D) produsul intern brut nominal
E) produsul intern brut real
F) rata inflaţiei
46. Care dintre afirmaţii descrie mai bine
diferenţa dintre PIB nominal şi real:
A) PIB nominal cuprinde doar
bunuri materiale iar PIB real
include şi servicii
B) PIB real este măsurat utilizând
preţuri constante, PIB nominal
este măsurat cu ajutorul
preţurilor curente
C) PIB real = PIB nominal - CCF
(Consumul de capital fix sau
Amortizarea)
D) PIB nominal cuprinde toate
bunurile şi serviciile, PIB real
include numai bunurile şi
serviciile finale
47. În raport cu produsul intern brut,
produsul naţional brut este:
A) mai mare
B) mai mic
C) egal
D) nu se poate aprecia doar pe baza
acestor date
48. Venitul realizat de un cetăţean străin în
România se include în:
A) PIB şi PNB al României
B) PIB şi PNB al ţării sale de
origine
C) PIB al României şi PNB al ţării
de origine
D) PNB al României şi PIB al ţării
de origine
E) venitul naţional al României
49. Venitul realizat de un cetăţean român la
cules de căpşuni în Spania se include în:
A) PIB şi PNB al României
B) PIB şi PNB al Spaniei
C) PIB al României şi PNB al
Spaniei
D) PNB al României şi PIB al
Spaniei
E) venitul naţional al Spaniei
50. Componenta cu cea mai mare pondere în
structura cererii agregate o reprezintă:
A) consumul
B) investiţiile
C) achiziţiile guvernamentale
D) exporturile nete
E) importurile
51. Dacă producţia rămâne aceiaşi şi
preţurile se vor dubla, atunci:
A) atât PIB real cât şi PIB nominal
rămân nemodificate
B) PIB real este constant şi PIB
nominal se reduce la jumătate
C) PIB real este constant şi PIB
nominal se dublează
D) PIB real se dublează şi PIB
nominal este constant
E) PIB real se reduce la jumătate şi
PIB nominal este constant
52. Care dintre cele de mai jos constituie
limite ale măsurării rezultatelor la nivel
macroeconomic:
A) economia subterană
B) economia casnică
C) uzura
D) impactul asupra mediului
E) subvenţiile
53. Dacă o persoană nu realizează nici un
venit, consumul său va fi egal cu:
A) zero
B) o economie negativă
(dezeconomie) de aceeaşi
mărime
C) o economie negativă
(dezeconomie) mai mare
D) o economie negativă
(dezeconomie) mai mică
E) salariul minim pe economia
naţională
54. La o creştere a venitului, cu o mărime
dată, consumul şi economiile vor creşte:
A) în aceeaşi proporţie
B) în proporţii diferite
C) cu mai puţin sporul venitului
D) consumul va creşte direct
proporţional cu venitul
E) economiile vor creşte direct
proporţional cu venitul
F) consumul va creşte într-o
proporţie mai mică, iar
economiile într-o proporţie mai
mare în raport cu venitul
55. În categoria investiţiilor nete (de
dezvoltare) se include:
A) achiziţionarea de noi elemente
de capital fix
B) modernizarea capitalurilor fixe
existente
C) dezvoltarea capitalurilor fixe
existente
 D) înlocuirea capitalurilor fixe A) P.I.B. real se reduce
uzate concomitent cu diminuarea
E) creşterea stocurilor de capital şomajului
circulant B) P.I.B. real se reduce
56. Prin creştere economică se înţelege: concomitent cu creşterea
A) creşterea cantităţii de resurse şomajului
folosite în producţie, pe total şi C) P.I.B. real creşte concomitent cu
pe locuitor diminuarea şomajului
B) procesul de sporire a PIB şi D) P.I.B. real creşte concomitent cu
PNB pe total şi pe locuitor creşterea şomajului
C) creşterea numărului de salariaţi E) P.I.B. potenţial scade
în economia naţională concomitent cu reducerea
D) creşterea exporturilor, pe total şi şomajului
pe locuitor 62. Ce măsuri ia un guvern în condiţii de
E) creşterea importurilor, pe total şi boom economic prelungit?
pe locuitor. A) emisiune suplimentară de
57. Fenomenul de creştere economică este monedă
apreciat (măsurat) în mod direct prin B) majorarea fiscalităţii
creşterea: C) restricţii suplimentare la
A) PGB real acordarea de credite
B) PIB nominal D) înlesniri la acordarea de credite
C) PNB nominal E) diminuarea fiscalităţii
D) PIB nominal/locuitor F) majorarea ratei dobânzii
E) PIB real/locuitor (scontului)
58. Care din elementele următoare se află la G) reducerea ratei dobânzii
baza deosebirilor esenţiale dintre (scontului)
creştere şi dezvoltare economică: 63. Dar în condiţii de recesiune şi criză
A) finalitatea economică?
B) factorii de producţie folosiţi 64. În cadrul unei economii reale (deschise)
C) efectele asupra altor procese şi investiţiile vor fi egale cu economiile
fenomene economice dacă şi numai dacă nu există:
D) aspectele de ordin cantitativ A) deficit bugetar
E) transformările calitative ale B) deficit comercial
economiei C) nici deficit bugetar şi nici
59. Creşterea economică de tip intensiv este comercial
caracteristică acelor economii care: D) excedent bugetar
A) dispun de bogate resurse E) excedent comercial
naturale 65. Dar în cazul unei economii închise?
B) sunt capabile să atragă din 66. Care dintre enunţuri le consideraţi
interior sau exterior suficiente corecte pentru a ilustra inflaţia:
resurse naturale A) orice creştere a preţurilor
C) înregistrează un spor de B) creşterea preţurilor mai rapidă
populaţie constant decât a salariului nominal
D) pot să genereze şi să absoarbă C) creşterea generalizată şi
progresul tehnic persistentă a preţurilor şi
E) practică rate reduse ale scăderea puterii de cumpărare a
dobânzilor banilor
60. Care dintre următoarele tipuri de D) creşterea preţurilor mai mult
fluctuaţii sunt în general perfect decât a dobânzilor
previzibile şi produc efecte cunoscute: E) creşterea preţurilor mai mult
A) sezoniere decât s-a anticipat
B) aleatoare 67. Creşterea veniturilor populaţiei şi a
C) întâmplătoare preţurilor de consum în aceeaşi măsură
D) ciclice are ca efect:
E) energetice A) creşterea puterii de cumpărare a
61. În fazele de recesiune şi criză banilor
economică:
 B) creşterea puterii de cumpărare a B) nivel relativ
banilor C) durată medie
C) apariţia sau intensificarea D) intensitate
procesului inflaţionist E) structură pe categorii de vârstă
D) dezinflaţia F) structură pe niveluri de
E) deflaţia calificare
F) creşterea nivelului de trai G) structură pe sexe
G) scăderea nivelului de trai 74. Care dintre cele de mai jos nu reprezintă
H) sporirea veniturile reale consecinţe negative (costuri sociale) ale
I) diminuarea veniturilor reale şomajului:
68. Deficitul bugetar contribuie la creşterea A) salariaţii îşi părăsesc locurile de
inflaţiei: muncă pentru a-şi continua
A) întotdeauna studiile
B) niciodată B) creşterea criminalităţii
C) când se acoperă prin C) marginalizarea
împrumuturi de la banca de D) sporirea numărului sinuciderilor
emisiune E) agravarea fenomenului
D) când se acoperă prin abandonul familial şi a violenţei
împrumuturi de pe piaţa de domestice
capital 75. Care din următoarele afirmaţii cu privire
E) doar dacă este determinat de la indemnizaţia de şomaj sunt corecte:
cheltuielile de investiţii A) primeşte orice persoană care nu
69. Deflaţia semnifică: lucrează
A) reducerea generalizată şi B) primeşte orice persoană care nu
persistentă a preţurilor lucrează ca salariat
B) încetinirea ritmurilor de creştere C) este primită o singură dată,
a nivelului general al preţurilor atunci când unui salarit i se
C) accelerarea ritmurilor de desface contractul de muncă
creştere a nivelului general al D) se acordă o perioadă limitată de
preţurilor timp
D) creşterea generalizată şi E) este atribuită în mod facultativ
persistentă a preţurilor F) este mai mare decât salariul
E) opusul inflaţiei anterior al beneficiarului
F) diminuarea inflaţiei G) este mai mică decât salariul
70. Dar dezinflaţia? anterior al beneficiarului
71. Creşterea nivelului preţurilor are loc: 76. Într-o economie modernă implicarea
A) numai în condiţii de recesiune şi statului:
criză A) este nelimitată
B) numai în perioadele de B) este necesară în anumite condiţii
expansiune economică C) nu se justifică în nici o
C) permanent, dar în ritmuri împrejurare
diferite de la perioadă la D) trebuie să folosească pârghii
perioadă economice
D) permanent şi într-un ritm E) este limitată
constant 77. Principalele cauze ale intervenţiei
E) numai în ţările puţin dezvoltate statului în economie sunt:
72. În condiţii de progres tehnic, în mod A) politicile macroeconomice
normal, apare (creşte semnificativ) B) eşecurile pieţei
şomajul: C) inechitatea rezultată din limitele
A) voluntar procesului concurenţial
B) ciclic D) instabilitatea economică
C) tehnologic E) menţinerea cadrului
D) structural concurenţial normal
E) sezonier F) ciclurile politice (electorale)
73. Care din atributele următoare pot 78. Printre cauzele care explică insuficienţa
caracteriza şomajul? iniţiative private în anumite domenii se
A) nivel absolut numără:
 A) rentabilitatea scăzută B) populaţia aptă de muncă care
B) volum ridicat de investiţii cu caută un loc de muncă
durată mare de recuperare C) populaţia aptă de muncă
C) nivel de risc ridicat angajată sau aflată în căutarea
D) evoluţia istorică a economiei unui loc de muncă salariat
E) domenii respective satisfac D) numărul şomerilor
trebuinţe generale (colective) E) numărul locurilor de muncă
79. Marja de implicare a statului este disponibile (neocupate) la un
întotdeauna limitată de: moment dat
A) raportul de forţe dintre cei pro şi 86. Factorii principali de care depinde oferta
contra implicării de muncă sunt:
B) existenţa proprietăţii private A) nivelul salariului
C) libertatea economică B) nivelul altor venituri ale
D) doctrinele politice ale ofertantului (persoanelor fizice)
guvernelor C) standardul de viaţă al
E) existenţa bugetului de stat lucrătorilor
80. Deficitul bugetar reprezintă: D) condiţiile de muncă
A) soldul bugetelor de familie E) posibilităţile de promovare
B) diferenţa dintre veniturile şi profesională
cheltuielile firmelor F) salariul real în economie
C) venituri ordinare superioare G) ponderea populaţiei active
cheltuielilor statului disponibile în totalul populaţiei
D) venituri ordinare inferioare şi evoluţia ei
cheltuielilor statului 87. Care dintre obiective nu va fi susţinut de
E) venituri fiscale inferioare un sindicat:
cheltuielilor statului. A) creşterea salariului minim pe
81. Existenţa unui deficit bugetar are asupra economie
economiei: B) creşterea salariului minim la
A) întotdeauna un efect negativ nivel de ramură sau profesie
B) întotdeauna un efect stimulativ C) creşterea numărului locurilor de
(pozitiv) muncă
C) pe termen lung un efect negativ D) restricţionare imigrării
D) pe termen lung un efect E) încurajarea importurilor de
stimulativ (pozitiv) produse finite
E) pe termen scurt efect negativ F) creşterea cererii pentru
F) pe termen scurt un anumit efect mărfurile realizate cu
stimulativ (pozitiv) contribuţia membrilor lor de
82. Folosirea politicii fiscale în combaterea sindicat
recesiunii şi crizelor economice se 88. Cererea de muncă se exprimă prin:
bazează pe: A) numărul locurilor de muncă
A) scăderea impozitelor existente
B) creşterea impozitelor B) numărul locurilor de muncă
C) creşterea cheltuielilor publice disponibile (neocupate)
D) diminuarea cheltuielilor publice C) numărul locurilor de muncă
E) mărirea excedentului bugetar salariate existente
F) reducerea excedentului bugetar D) numărul locurilor de muncă
83. Dar politica cheltuielilor publice? salariate disponibile (neocupate)
84. Practica a evidenţiat faptul că indexarea E) numărul şomerilor
este de regulă: F) numărul celor care au depus
A) parţială şi anticipată cereri de angajare la oficiile de
B) parţială şi compensatorie plasare a forţei de muncă.
C) integrală şi anticipată 89. Cererea de muncă depinde de:
D) integrală şi compensatorie A) nivelul salariilor
E) integrală şi mixtă B) nivelul obligaţiilor (taxe şi
85. Oferta de muncă se exprimă prin: contribuţii) legate de salarii
A) populaţia activă disponibilă C) volumul activităţii economice
 D) nivelul şi evoluţia productivităţii
muncii
E) situaţia economică a firmelor
90. În ce raport trebuie să fie creşterea
productivităţii muncii faţă de creşterea
salariilor pentru a nu conduce la fenomene
negative:
A) întotdeauna mai mică
B) cel mult egală
C) mai mare
D) nu există vreo legătură
91. Mărimea salariului şi diferenţele dintre
salarii trebuie să asigure:
A) incitaţia la muncă
B) stimularea îmbunătăţirii
pregătirii profesionale
C) creşterea productivităţii muncii
D) nivel de trai decent
E) formarea unei clase de mijloc
92. Care dintre cele de mai jos stau în mod
normal la baza diferenţierii salariilor
(economic):
A) volumul de muncă depus
B) nivelul de calificare
C) caracterul şi condiţiile de muncă
D) calitatea muncii prestate
E) importanţa activităţii desfăşurate
F) abilităţile individuale
G) eficienţa economică
93. Într-o ţară unde salariul real nu
corespunde aspiraţiilor:
A) se va renunţa la o parte din
timpul liber în favoarea unei
munci suplimentare
B) se va renunţa la o parte a muncii
suplimentare în favoarea
timpului liber
C) se vor intensifica acţiunile
greviste
D) se vor intensifica actele de
schimbare a locului de muncă
E) va spori imigraţia
F) va spori emigraţia