ectoratul Scolar J udetean

Simularea examenului de bacalaureat nafional 2020

Proba E. d)
Filosofie

Profilul umanist din filiera teoreticS, profilul servicii din filiera tehnologicd gitoate profilurile 9i
specializdrile din filiera vocafionali, cu exceptia profilului militar.

o Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordi 10 puncte din oficiu.

o Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I 30 de puncte
Scrieli pe foaia de examen litera corespunzitoare rispunsului corect, pentru fiecare dintre situatiile
de maijos. Este corecti o singuri variantii de rispuns.

1. Teoriile morale, prin care filosofii determini semnificalia conceptelor de bine 9i riu, constituie domeniul
a. eticii
b. epistemologiei
c. antropologiei
d. ontologiei
2. Comportamentul moral presupune:
a. cdutarea surselor care Intemeiazd cunoagterea autenticd
b. eliberarea de prejudecSli gi stereotipuri
c. a acliona ?n urma unei alegeri, a unei deliberiri
d. ac[iunea prin care fiecare individ incearcl sd igi gdseascd un loc Tn univers
3. Conform concepliei lui R. Descartes despre om, dualismultrup-suflet se referd la faptul c5:
a. pentru a inlelege ce este trupultrebuie sd gtim ce este sufletul
b. trebuie si cunoagtem in detaliu raportultrup-suflet
c. sufletul reprezinti natura primard gi nemuritoare a omului de fiin!5 cugetdtoare
d. de fiecare datd c6nd trupul este vdtdmat, sufletul nu percepe durere, ci percepe acea vitdmare prin
intelect
4. lmperativului categoric kantian poate fiformulat astfel:
a. ac{ioneazi astfel ca sd folosegti umanitatea at0t in persoana ta, cit gi in persoana oricui altuia,
totdeauna in acelagi timp ca scop, iar niciodatd numai ca mijloc
b. si ne silim a cugeta frumos
c. sd devenim ceea ce suntem
d. aclioneazi astfel ca si folosegti umanitatea atAt in persoana ta, cAt gi Tn persoana orieui altuia,
totdeauna ca mijloc in vederea atingerii anumitor scopuri
5. Nu reprezintd o problemi de eticd aplicati:
a. transplantul de organe
b. clonarea
c. practicarea unui sport
d. lupta pentru egalitatea de gen
6. Pentru Aristotel, omul care nu are trebuin!5 si se intovdrdgeasci in societate, din cauza suficienlei sale,
este:
a. orifiard orizeu
b. un om fericit
c. omul natural care trdiegte conform legilor naturale
d omul care se pl3nge de propria sa existen(d
7. Pentru l. Kant, fericirea este:
a. activitatea ralionalS conformi cu virtutea
b. pacea dintre trup gi suflet
c. suma totali a pldcerilor particulare
d. demnitatea de a fifericit, avind drept condilie unici 9i universalS implinirea datoriei

Probd scrise b filosofie

Pagind L din 3
 oratul lar Jude

8. B. Pascalconsiderd cd omul este:

a. fiinla care fabrici unelte
b. fiinli sociald, inzestratd cu grai
c. fdptura care fabrici incdl[Sminte
d. o trestie cugetitoare
9. Conform concepliei lui Lucian Blaga, existenla intru imediat gi pentru securitate semnifici faptul c5:
a. animalul nu existd exclusiv intru imediat gi pentru securitate
b. animalul este inzestrat atAt cu categorii cognitive c6t gi cu categorii abisale
c. animalul cunoagte In felul sdu lumea concretS, putAnd fi producdtor de civilizalie astilisticS, stereotipl
gi atemporalS
d. animalul manifesti, prin destinulsiu creator, nevoia de a depSgi imediatul
10. Reprezentant al teoriei naturaliste despre dimensiunea sociald a omului este filosoful :

a. J. J. Rousseau
b. Th. Hobbes
c. Aristotel
d. Platon

SUBIECTUL a! ll-lea 30 de puncte

@suntenumerateconcepte9iteoriispecificeproblematiciinaturiiumane,iarin
coloana din dreapta sunt numerotate enunluri adevirate referitoare la acestea. Scrieli pe foaia de examen
asocierile corecte dintre fiecare literi din coloana din stAnga gi cifra corespunzdtoare din dreapta.

a. Antropolog ie filosoficS 1. Desem neaze calitatea de a fi diferit.

b. Alteritate 2. lndici spiritul de turm5, instinctul care ii
c. Socialitate determini pe unii oameni si se supund orbegte,
d. Teorie contractualisti si-gi piarde individualitatea.
3. Explici aparilia gi legitimitatea puterii politice a
statului prin apel Ia contractul social, adici Ia un
presupus pact originar.
4. Reprezintl calitatea naturala de a apartine
comunitetii umane , faptul cd omul este fiin[d
sociali.
5. Este o disciplind filosofici in care problema
omului este tratati sub aspectul naturii, esentei,
locului 9i rostului siu in lume.

16 puncte
B. Argumentali, in aproximativ zece rdnduri, in favoarea sau impotriva teoriei naturaliste.
I puncte
C. Construiti un exemplu prin care sd evidenliali rolul/ importanla celuilalt, prin calitatea sa de a fi diferit, in
procesul de autocunoagtere.
6 puncte

SUBIECTUL lll-lea puncte

A. Cititi, cu atenlie, textul de maijos:

$i m-am indreptat cdtre mine gi mi-am zis: ,,$i tu, cine egti?". $i am rdspuns: ,,Eu sunt ttn om". $i
iatd trupul gi suftetulin mine imi sunt mie la indemilnd, unul exterior, altul interior. Care dintre e/e esfe
acela unde ar fi trebuit sd caut pe Dumnezeul meu, pe care-L cdutasem prin miilocirea trupului de la
pdmilnt pilnd la cer, pdnd unde am putut sd trimit ciainici razele ochitor mei? Dar este mai bun ceea ce
este interior. (...) AS vrea ca oamenii sd cugete aceste trei lucruriin ele insele. (...) Suslin, incd, cd acesfe

Probd scrisa b filosofie

Pagindz din 3
 ctoratul lar J ude

trei lucruri sunt: a fi, a cunoagte, a voi. Cdci eu sunf gi gfru gi voiesc, eu sunt gtiind qi voind gi gftu cd eu sunt
Ei cd vreau sii gfiu gi sd fiu.
(Augustin, Confesiunf
Rispundeli urmdtoarelor cerinfe:
1. Menlionafi, pe baza textului dat, doud caracteristici ale naturii umane. 4 puncte
2. Evidenfiali, in aproximativ o jumdtate de pagini, o corelalie existenti Tntre termenii naturd umand qi
demnitate, utilizAnd termenii menlionaliin sens filosofic. 10 puncte
3. Formulali un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice prezentat5 Tn textul
dat. 6 puncte

B. Eudemonismul ralional, eudemonismul religios qi hedonismul sunt etici de tip teleologic care
problematizeazi natura gi mijloacele prin care omul realizeazd Binele suprem.
1. Menlionali trei trisdturi specifice eudemonismului rafional. 6 puncte
2. llustra[i, printr-un exemplu concret, relalia existenti intre bine gi fericire, din perspectiva eudemonismului
ra{ional. 4 puncte

Probd scrisa b filosofie

Pagind3 din 3
 oratul Scolar Judetean

Simularea examenului de bacalaureat nalional 2020

Proba E. d)
Logici, argumentare gi comunicare

Profilul umanist din filiera teoreticS, profilul servicii din filiera tehnologici gitoate profilurile 9i
specializdrile din filiera vocationali, cu exceplia profilului militar

. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordi 10 puncte din oficiu.

. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte

A. Scrie[i pe foaia de examen litera corespunzetoare rispunsului corect, pentru fiecare dintre situafiile de
mai jos. Este corectd o singura varianta de rdspuns.

1. Termenii clasicism gi romantism, ca specii ale genului curent literar sunt in raport de:
a. ordonare
b. incrucigare
c. contrarietate
d. contradictie

2. Termenul colectiv de redactie este, din punct de vedere extensional, un termen:

a. nevid, singular, colectiv, precis
b. nevid, general, distributiv, precis
c. nevid, singular, colectiv, compus
d. nevid, general, colectiv, precis

3. Urmdtorii termeni sunt corect ordonali descrescdtor din punct de vedere extensional:
a. formd logicS, inferen!5, induc{ie, induclie incompletd
b. induclie incompletd, induclie, formd logicS, inferenld
c. formi logicd, induclie, inferenld, induclie incompletd
d. induclie incompletS, induclie, inferen!5, formi logicd

4. Subiectul logic este distribuit iar predicatul logic este nedistribuit in propozilia:
a. Toli romAnii sunt europeni.
b. Niciun european nu este australian.
c. Unii australieni nu sunt africani.
d. Unii africani sunt rom6ni.

5. Propozitia ,,Omul a ajuns pe LunS." este un exemplu de propozitie:

a. particular afirmativd
b. universal negativd
c. particular negativd
d. universal afirmativd

6. O demonstrafie in care teza este formulati printr-un enun! cu doud sensuri diferite este incorectd,
deoarece:
a.leza trebuie sd fie o propozilie cel putin probabild
b. teza trebuie sd fie clar gi precis formulatd
c.tezatrebuie si rdm6nd aceeagi pe tot parcursul demonstraliei
d.teza trebuie si rezulte in mod necesar din premtse

7. Clasificarea ralionamentelor inductive in tarisi s/abe se realizeazd dupd criteriul:

a. numdrului de premise
b. corectitudinii logice
c. probabilitSlii concluziei

Probi scrise b bgicd, argumentare qi comunicare

Pagind L din 3
M Vari anta 2
 ctoratu I

d. numirului de cazuri investigate

8. Ralionamentul ,,Fiecare criminal in sene esfe un sociopat, a,sa cd toli criminalii in sere sunt soc,op atf'
este:
a. o inducfie completd
b. un ralionament incorect logic
c. un sofism al circularitifli
d. o induc[ie incompletd

9. Un silogism confine:
a. doi termeni, iar fiecare apare de trei ori
b. un termen major, un termen minor gi doitermeni extremi
c. trei termeni, iar fiecare apare de doul ori
d. un termen extrem gi doitermeni medii

10. Dacd termenului pdtrat i se adaugi proprietatea cu patru laturi atunci:

a. extensiunea nu se modifici
b. extensiunea cregte iar intensiunea scade
c. extensiunea scade iar intensiunea cregte
d. extensiunea scade iar intensiunea rimAne constanti

20 de puncte

B. Fie termenii A, B, C, D gi E astfel TncAt A este in raport de contrarietate cu C gi specie pentru B,

D este supraordonat lui C gi in raport de opozifie cu B iar E se afli in raport de Tncrucigare cu tofi
ceilalli termeni.
1. Reprezentafi, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramd comund, raporturile logice dintre cei
patru termeni. 2 Puncte
2. Stabili[i, pe baza raporturilor existente intre termenii A, B, C, D, E care dintre urmltoarele
propozifii sunt adevdrate gi care sunt false (notali propozitiile adevdrate cu litera A, iar propozi[iile
false cu litera F):
a. Unii C nu sunt A.
b. Unii D sunt B.
c. Toti B sunt A.
d. Toti C sunt D.
e. Unii B nu sunt C.
f. Niciun A nu este D.
g. Unii B nu sunt E.
h. Niciun E nu este C.
8 puncte

SUBIECTUL al ll-lea 30 de u ncte

Se dau urmitoarele propozilii:
1. Faptele imorale sunt reprobabile.
2. Unele silogisme sunt valide.
3. Unele ralionamente nu sunt corecte logic.
4. Niciun numdr impar nu este divizibil cu doi.

A. Construifi, atAt in limbaj formal c6t gi in limbaj natural, contrara propoziliei 1, subcontrara propozitiei 2,
supraalterna propoziliei 3 gi contradictoria propoziliei4. 8 puncte
B. Aplicali explicit operatiile de conversiune gi obversiune, pentru a deriva conversa gi obversa corecte ale
fiecireia dintre propozifiile 2 gi 4, atAt in limbaj formal, cAt gi in limbaj natural. 8 puncte
G. Construi[i, atAt in limbaj formal cAt gi Tn limbaj natural subcontrara obversei conversei propoziliei 1,
respectiv, conversa contradictoriei propoziliei 3. 6 puncte

Probd scrisa b bgicd, argumentare gi comunicare Varianta 2

Pagindz din 3
 oratul lar Jude

E. Doi elevi, X giY, opineazd astfel:

X: Dacd uniipescarisunt braconieri, atunci unii braconiei sunt pescari.
Y. Dacd toate insectele sunt animale cu exoschelet, atunci nicio insectd nu esfe un animal fara
exoschelet.
Pornind de la aceasti situafie:
a. scrieli, in limbaj formal, opiniile celor doi elevi; 4 puncte
b. preciza[i corectitudinea/incorectitudinea logici a ralionamentelor formalizate; 2 puncte
c. explicafi corectitudinea/incorectitudinea logici a ralionamentului elevului X. 2 puncte

SUBIECTUL al lll-lea 30 de u ncte

A. Fie urmitoarele doud moduri silogistice: aee-4, ieo-S
1. Scrieti schema de inferen[5 corespunzitoare fieciruia dintre cele doui moduri silogistice date gi
construili, in limbaj natural, un silogism care si corespundi uneia dintre cele doud scheme de inferenfi.
8 puncte
2. Verificati explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fieciruia dintre cele dou5 moduri
silogistice date, precizind totodatd decizia la care ati ajuns. 6 puncte
B. Construili, at6t in limbaj formal cit gi natural, un silogism valid cu doui premise, prin care sd justificali
propozi[ia ,,lJnii oameni nu sunt imaginativio. 6 puncte
G. Fie silogismul: ,,Dacd unele idei sunt false, atunci unele produse ale gdndirii sunt false, de vreme ce
toate ideile sunt produse a/e gdndirii."
Pornind de la s/ogismul dat, stabilili care dintre urmitoarele propozifii sunt adevirate gi care sunt false
(notali propoziliile adevirate cu litera A iar propoziliile false cu litera F):
1. Termenul mediu este distribuit in premisa minorl gi nedistribuit in premisa majorS.
2. Termenul major al silogismului este reprezentat de termenul ,,produse ale gdndirii".
3. Premisa minord a silogismului este o propozilie particular afirmativd.
4. Termenul major este nedistribuit in concluzie, dar este distribuit In premis5.
4 puncte
D. Fie urmdtoarea definitie:
Un cAntec esfe o piesd muzicald cAntatd la un instrument sau cu ajutorulvocii.
a. Menlionali o regulS de corectitudine pe care o incalci definitia dat5. 2 puncte
b. Precizati o altd regulS de corectitudine a definirii, diferitl de regula de la punctul a. gi construiti o
definitie care sd o incalce, av6nd ca definit termenul ,,cdnted'. 4 puncte

ProbS scrisd la logicd, argumentare gi comunicare Vari anta 2

PaginA 3 din 3
 ctoratul

Simularea examenului de bacalaureat national 2020

Proba E. d)
Psihologie
profilul umanist din filiera teoreticS, profilul servicii din filiera tehnologicd gitoate profilurile 9i
specializdrile din filiera vocafional!, cu exceplia profilului militar

o Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordi {0 puncte din oficiu.

. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I 30 de puncte
A. Scrieli pe foaia de examen litera corespunzdtoare rispunsului corect, pentru fiecare dintre situa[iile de
mai jos. Este corectd o singura variante de rdspuns.

1. Dupi luarea unei pastile de chinini chiar gi un ceai foarte putin indulcit pare foarte dulce. Acesta este
un exemplu concret de contrast senzorial :
a. gustatlv succesiv
b. olfactiv succesiv
c. gustativ simultan
d. olfactiv simultan

2. Prietena mea vizite aze pentru prima oara Parisul. $tiind ce eu am fost Ia Paris m-a rugat se ii ofer
tnformatii despre locurile interesante. lnformatiile mele au ajutat-o sd-gi formeze o reprezentare :
a. anticipativd
b. reproductivd
c. generale
d. kinestezicd

3. Nu este o caracteristici a aten[iei :

a. stabilitatea
b. distributivitatea
c. incdpalOnarea
d. mobilitatea

4. Gindirea se deosebegte de imaginalie pentru c5:

a. ne plaseazd intr-o lume a posibilului
b. produsele ei se disting prin noutate 9i originalitate
c. are ca opera[ii specifice abstractizarea qi generalizarea
d. exploreazi permanent necunoscutul

5. intr-una dintre disculiile purtate cu pdrin[ii lui, Andrei a anun[at c5, a decis sd se inscrie la olimpiada de
informaticd, deoarece igi doregte s5-gi aprofundeze cunogtinfele in acest domeniu. Motivatia Iui este:
a. extrinsecd
b. cognitivi
c. afectivd
d. negativd

6. SdptdmAna aceasta am avut de pregitit, pentru ora de psihologie, un eseu pe tema" No[iunile gi rolul lor
in cunoagtere". Degi nu mi-a plScut tema, mi-am zis Trebuie sd realizez eset)l, din respect pentru profesor!
Aceasta inseamni ci activitatea mea a fost suslinuti energetic de:
a. atentie
b. limbaj
c. afectivitate
d. voin[d

Probi scrise la Psihologie

Pagind L din 4
 lns ctoratul lar Judetean Doli

7. Profesorul de muzicd a constat ci lleana doregte si se Tnscrie la programul artistic al clasei cu o piesi,
compozi[ie proprie. Dupi ce a ascultat-o a precizal cd, are aptitudini:
a. mnezice
b. sportive
c. muzicale
d. tehnice

8. pentru ci a fost refuzal de cel mai bun prieten, in Tncercarea de a copia la lucrare, Alexandru a decis sd
iljigneasci, sd-l blameze gi sd-lindepdrteze de ceilalti. Atitudinea luifa[d de colegul siu este :
a. pozitivd
b. probabili
c. negativi
d. decisivi

g. in sala de examen, inainte de primirea subiectelor, Ioana povestegte ci Alina, colega ei de banci, afiga
acelagi zAmbet plin de incredere, ca 9i la examenele anterioare. Aceasta demonstreazd cd:
a. Alina nu se pregitise temeinic pentru examen
b. triirile afective potfi citite
c. Alina este o persoand emotivi
d. trdirile afective influen[eazi negativ conduita externd

10, Visut cu ochiideschigi este, in funcfie de implicarea subiectului in actul imaginativ, o formd a imaginafiei
a. congtientd
b. voluntard
c. involuntard
d. activd

SUBIEGTUL Il-lea u ncte

A.

in coloana din stAnga sunt enumerate mecanismele reglatorii, iar in coloana din dreapta sunt numerotate
enunluri adevirate referitoare la acestea. Scrieti pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literd
din coloana stAngd gi cifra corespunzdtoare din coloana din dreapta.

a. Afectivitatea 1 Printre calitS[ile acesteia se num drd

perseveren[a gi promptitudinea deciziei

2. Este constituiti din procese psihice

care se exprimi sub forme de trdiri sau
b. Motivalia stari subiective
3. Desemneaze un ansamblu de factori
dinamici interni (trebuinte, interese,
convingeri etc. ) care determind 9i
orie nteazd conduita
c. Vointa Are ca particularitati :
polaritate?,
intensitatea, durata, mobilitatea etc.
5. Una dintre func[iile acesteia este cea
de mobil sau de factor declangator al
actiunii efective.

12 puncte

Probi scrise la Psihologie

Pagindz din 4
 ctoratul

B. Cititi cu atentie textul de maijos:

,, Este posibil ca faptul de a spune cu voce tare ceea ce gAndegti si influenteze modul de realizare a
sarcinii; s-ar putea sd incurajeze folosirea unor strategii 9i metode particulare sau, pur gi simplu, cregterea
aten[iei ."

Pornind de la textul dat rispundeti urmdtoarelor cerinle:

1. Men[ionafi doud procese/fenomene psihice la care face referire, in mod explicit, textul
4 puncte
2. Precizali trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice, menlionate la punctull
6 puncte
3. Construiti un exemplu prin care si ilustra[i una dintre strategiile g6ndirii. 4 puncte

4. Argumentati,in aproximativ cinci rAnduri, faptul cd, verbalizarea permite definirea motivelor 9/
depaftajarea dintre motive gi scopuri. 4 puncte

SUBIEGTUL al lll-lea (30 de puncte)

Citi[i cu atenfie urmitorul text:

,,Constantin avea sd ducd mai intAi viata tuturor copiilor de prin partea locului: si pistoreascd de
timpuriu cu vitele la piscut Tn zdvoi (...) mai ficea gi alte ndzdrivdnii dricovenia asta de biiat cu ochii
scipdtitori: iarna se apuca si sculpteze in zipadi tot felul de sculpturi pentru bucuria copiilor . Alteori il
prindea sd cresteze be[e cu briceagul ; erau poate fluiere...
Tdcea, indura, muncea gi cine pe-atunci bdnuia lumea de vis ce se-njgheba la ceas de rdgaz pe dinaintea
ochilor aceia scdpdritori?-[n grajdul in care locuia, se spunea, modela figurine de lut (...) sub fruntea aceea
de copil nizdrivan, in mAinile de-o destoinicie pufin obignuiti pentru orice se apucau, mAini care il furnicau
de-a face; iati intdmplarea care-i dovedi indem0narea nemaipomenitS. A pus rimSgag cd va construi o
vioard din scAndurelele unei ldzi de portocale. $i nu numai c5 a construit vioara dinaintea privirilor uimite
ale mugteriilor din c6rciuma in care lucra atunci, dar cAnd pe deasupra a fost adus un lSutar si o incerce
daci are suflet, acesta cinti cu ea, ba chiar mai mult gi declara: e mai buni decAt a mea!
,,La Paris am dus-o greu, la inceput; uneori md [ineam de ziduri ca si nu cad. De foame. De boali",
igi amintegte.
Nu spunea nimic extraordinar cAnd vorbea, dar cuvintele lui aveau caracterul simplu al adevdrurilor
profunde (...) era un om calm, linigtit, care nu atrdgea atenlia asupra lui in epoca aceea in care, la
Montmartre si Montparnasse, cei mai mul[i artigtivoiau sd atragl aten[ia. Printre artigtii moderni e cel care
a iubit cel mai mult viata. Avea insd un sim[ al universalit5[ii vietii. Detesta teoriile, dar avea intelepciunea
unui liran. Arta lui e rezultatul unei profunde medita[ii, Tndelung zimisliti ( aprecia Henri de Warroquier,
critic de arti). Aceasta era binein[eles cumintenia pimAntului s5u natal, care se manifesta. ln atelierul lui
fdrd rdgaz, cioplea, asculta tumultul epocii din jurul siu, revenea la blocurile sale de piatrd, din singurdtatea
gi linigtea atelierului, in taind vorbea cu ele, le intreba, igi reglsea stribunii."

Nina Stenculescu, BrAncugi

Pornind de la textul dat rdspundefi urmitoarelor cerinfe:

A. Mentionafi, conform teoriei lui C.G.Jung, tipul temperamental al lui Constantin Br0ncugi Preciza[i
din text doui idei/afirmafii prin care sd justificati rispunsul dat. 6 puncte

B. Considerati ci, venirea la Paris a insemnat pentru Constantin Br0ncugi cea mai buni decizie in
realizarea visului sdu? Precizati, prin apel la text, un motiv prin care si suslineti rispunsul dat.
4 puncte

Probi scrise la Psihologie

Pagind3 din 4
 toratul colar J ude

C. Textul precizeazd cu referire la Constantin BrAncugi cd acesla avea inlelepciunea unui ldran.
Men[ionati, pebazatextului dal,2 motive care sustin aceasti afirma[ie. 6 puncte

D. Prezenta[i, in aproximativ o jumitate de pagini, caracterul lui Constantin Br6ncugi, conform teoriei
lui G.W,Allport, evidentiind o trdsituri cardinali gi doui trdsituri principale ale caracterului acestuia.
10 puncte

E. Formulafi un argument prin care sd susfineti afirmafia potrivit cdreia personalitafea se formeazd gi
se dezvoltd prin modelare culturald. 4 puncte

Probd scrisa Ia Psihologie

Pagina 4 din 4
 lnspectoratul Scolar Judetean Dolj

Simularea examenului de bacalaureat national 2020

Proba E. d)
Sociologie

Profilul umanist din filiera teoretici, profilul servicii din filiera tehnologicd gitoate profilurile 9i
specializdrile din filiera vocalionali, cu exceptia profilului militar
. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordi 10 puncte din oficiu.
o Timpul de lucru efectiv este de 3 ore'
SUBIEGTUL I 30 de puncte
Scrieli pe foaia de examen litera corespunzdtoare rdspunsului corect, pentru fiecare dintre situaliile de mai
jos. Este corectd o singurd variarfid de rdspuns.

1. Organizalia care are drept scop cucerirea puterii guvelnamentale este:

a. familia
b. educalia
c. partidul politic
d. ONG-u1
2. Forma institulionald a religiei este:
a. biserica
b. profanul
c. sacrul
d. comunitatea
3. Principiul suveranitdlii nationale, ca principiu al statului democratic, se referd la:
a. domnia legii
b. consacrarea drepturilor fundamentale ale omului
c. separarea puterilor in stat
d. dreptul statului de a-qi fixa propriile reguli
4. Practica prin care o persoand este dezavantajatd in societate din cauza apartenenlei acesteia la o
minoritate etnicd, este o formd de:
a. normalitate
b. misoginism
c. coeziune
d. discriminare
5. O formd grav6, de infracliune este:
a. furtiqagul
b. traficul de droguri de mare risc
c. oblinerea de profit
d. tulburarea linigtii publice
6. Solicitarea de cadouri de c[tre un funclionar public pentru indeplinirea atribu]iilor de ser'viciu este un
act de:
a. justilie
b. coruptie
c. sdrdcie
d. impietate
7. Partenerii unui cuplu care nu doresc sd se cdsdtoreascd, pot alege ca mod de a trdi impreund:
a. celibatul
b. mariajul
c. uniunea consensuald
d. divorlul

Probi scrisd la sociologie

Pagind l din 3
 ectoratul lar J ude

8. Valorile Ei comportamentele dobdndite de un copil prin participarea la o excursie de studiu, sunt

considerate ca fiind parte aeducafiei:
a. informale
b. non-formale
c. formale
d. oficiale
g. O comunitate de persoane cure deruleazdconstant activitdli caritabile, iqi poate legifera, formaliza qi
eftcientiza munca, infrinldnd :
a. un grup de prieteni
b. un grup informal
c. un cabinet de miniqtri
d. o organizalie nonguvernamentald
10. Dacd o institulie monopolizeazd"vi$amembrilor sdi, atunci aceasta este o institutie:
a. neoficiald
b. total[
c. de binefacere
d. tolerantd

30 de puncte

SUBIECTUL al ll-lea 30 de u ncte

Ain ioloana din stdnga sunt enumerate concepte privitoare la stadiile socializdrii, iar in coloana din dreapta
sunt numerotate enunluri adev[rate referitoare la acestea. Scrie]i pe foaia de examen asocierile corecte dintre
fiecare literd din coloana din stAnga gi cifra corespunzdtoare din coloana din dreapta.

a. Socializare prim are
b. Socializare secundari
c. Soci alizare continue
d. Resocializare
1. Consti in insugirea unor modele culturale gi normative de-a lungul
Tntregiivieli a unui individ.
2. inseamnd renunlarea la anumite valori, credinle, obiceiuri, norme gi
acceptarea altora noi.
3. Constd in deprinderea limbajului, respectiv a normelor gi valorilor
sociale de bazd.
4. Face referire la schimbarea structurii unui sistem social.
5. Presupune Tnv5larea normelor gi valorilor de la instanle de
socializare precum: gcoala, grupulde prieteni, grupulde adulli etc.
12 puncte

B. Cititi, cu atenlie, textul de maijos:

Familia ca institulie sociald, are o istorie care se confundd cu evolulia civilizaliei ufiafie, fiittd
unicul grup sociatlin care legdturile de dragoste gi consangvinitgte capdtd o importan{d primordiald,
prin in{eracliunile muttiple gi determinante intre toli membrii ei.ln aceastd matrice de relalii, valori
qi sentimente, copilul primegte for{a gi imboldul principal al dezvoltdrii sale.

Pornind de la textul dat, rlspundeli urmitoarelor cerinle:

textului.
1. Formulali idea principald a 2 puncte
2. Explica[i, in aproximativ o jumdtate de paginS, modul specific in care interaclioneazd doud
textul.
concepte sociologice la care face referire 10 puncte
3. Construili un argument care si confirme sau si infirme ipoteza potrivit cdreia infraclionalitatea
sdrdciei.
poate fi o consecinld a 3 puncte
4. Prezenlafi un punct de vedere personal referitor la semnificatia sociald a egalitSlii de ganse Tn

societatea contemporanS. 3 puncte

Probi scrisa la socrologie

Pagindz din 3
 Ins ctoratul lar J ude ean Doli

SUBIEGTUL al lll-lea 30 de puncte

Rispu nde[i fiecireia dintre u rmitoarele ceri n!e:

1. Precizafi inlelesul noliunii de structurd sociald. 4 puncte

2. Enumera[i doud caracteristici ale grupului de similaritate sau de egali. 6 puncte
3. Eviden[ia[i o corelalie existenti intre termenii relatii sociale gi climat psiho-social redactAnd un
text coerent, Oe o jumitate de pagin5, Tn care sd ii utilizali Tn sensul specific sociologiei 1O
puncte
4. llustrafi, printr-un exemplu concret, modulin care fiecirui status gi rolTi sunt corelate drepturi 9i
obligaliiipecifice. 4 Puncte
S. Argirmintafi, in aproximativ zece rAnduri, afirmalia potrivit cireia apartenenta la grup esfe o componentd
importantd a identitdlii sociale a unui individ. 6 puncte

Probd scrise la soctologie

Pagind3 din 3