reciprοc, a asculta, a e prima prοblemele în cuvinte, a lua decizii cοlective, a întârzia

ac iunea atunci când sunt sub influen a st rilοr tensiοnate, a respecta legea. Elevii pοt fi
respοnsabiliza i prin încredin area diferitelοr sarcini, prin cοnstituirea unui cοnsiliu al
clasei.
 Ceea ce multe institu ii numesc „cultur οrganiza iοnal ” pοate fi realizat cu mult succes
şi la nivelul clasei prin diverse activit i cοmune care s permit ο cunοaştere reciprοc ,
înt rirea cοeziunii grupului, dezvοltarea sentimentelοr de mândrie legate de apartenen a la
clasa şi şcοala respectiv .
Bibliografie
1. B ban A. (2001). Consiliere educa ional . Editura PSINET, Cluj-Napoca
2. Cosmovici A., Iacob L. (1998). Psihologia social . Editura Polirom, Ia i
3. Cristea S. (1996). Managementul organiza iei colare. Editura EDP, Bucure ti
4. Ferreol G., Neculau A. (2003). Violen a în mediul colar. Editura Polirom, Ia i
5. Neam u C. (2003). Devian a colar . Editura Polirom, Ia i
Ni ulescu Adelina-Andreia
LOCUL ŞI ROLUL ATAŞAMENTULUI ÎN DEZVOLTAREA UMAN . APARI IA
PRIMELOR FORME DE ATA AMENT
THE PLACE AND THE ROLE OF ATTACHMENT IN HUMAN DEVELOPMENT. THE
APPEARANCE OF THE FIRST FORMS OF ATTACHMENT
Rezumat
Nou n scutul are nevoie de mama ca s se adapteze în noua lume şi nu doar s primeasc
mâncare. El are nevoie de prezen a constant a mamei – cu vocea, mirosul, atingerile, ritmicitatea
îngrijirilor pe care i le acorda. Mami este unic i esen ial pentru bebeluş, fiindc “face ordine în haos”
şi astfel, mediul înconjur tor nu mai este un loc necunoscut i implicit înfricoş tor, ci unul accesibil şi
gata de explorat. Primele ata amente se formeaz în jurul vârstei de 8 luni i tind s coincid cu apari ia
la copil a ”anxiet ii de separare” i se continu în primul an de via , care este perioada form rii rela iilor
afective cu adul ii cei mai apropia i..
Cuvinte-cheie: nou n scut, mama, ata ament, anxietate, afectiv, adult, apropiat.
Abstract
The newborn needs the mother to adapt to the new world and not just to receive food. He needs
the constant presence of the mother - with the voice, the smell, the touch, the rhythm of the care he gives
him. Mummy is unique and essential for the baby because she "makes order in chaos" and so, the
environment is no longer an unknown and implicitly fearful place, but accessible and ready to be
explored.The first attachments are formed around the age of 8 months and tend to coincide with the
appearance of "separation anxiety" at the child and continue in the first year of life, which is the period
of developing affective relationships with the closest adults.
Key-words: newborn, mother, attachment, anxiety, affective, adult, close.
În primii ani de via , oamenii au nevoie de contact permanent cu un adult “de referin ”.
Acesta (de obicei, mama) trebuie s r spund la solicit rile copilului şi sa fie disponibil pentru
nevoile lui. Acest contact este absolut necesar în primii trei ani de via ai copilului, pentru
construirea unei rela ii de ataşament s n toase.
La început, nou n scutul are nevoie de mam ca s se adapteze în noua lume şi nu doar s
primeasc mâncare. El are nevoie de prezen a constant a mamei – cu vocea, mirosul, atingerile,
ritmicitatea îngrijirilor pe care i le acord . Mami este unic i esen ial pentru bebeluş, fiindc “face
ordine în haos” şi astfel, mediul înconjur tor nu mai este un loc necunoscut i implicit înfricoş tor,
ci unul accesibil şi gata de explorat.
La copilul mic, sentimentul izol rii dispare cât timp este prezent mama. Pentru el, întreaga
lume, c ldura, siguran a, hrana, îi vine prin mama sa. Treptat, înva s perceap c mama îi
240
zâmbe te când m nânc , îl ia în bra e când plânge – o varietate de experien e ce-i dau sentimentul
c este iubit. Este iubit pentru ceea ce este, pentru c este copilul mamei sale.
Este dovedit faptul c vocea şi atingerile m micii sunt cunoscute înc din perioada
intrauterin , astfel c dup naştere, bebeluşul i mama se recunosc dup miros. Mirosul sânului şi
al glandelor sudoripare de la baza gâtului mamei sunt inconfundabile, lini titoare. Acesta este unul
dintre motivele pentru care bebeluşul nu mai plânge la mami în bra e.
Încet-încet, mama începe s -şi cunoasc bebeluşul i s -i descifreze nevoile – pe care acesta
i le poate exprima, ini ial, doar prin plâns. Mama îi respect ritmurile de alimenta ie, somn i joac ,
iar interac iunea devine tot mai pl cut pentru amândoi. Pl cerea va fi împ rt şit i astfel se pun
bazele rela iilor emo ionale pe care bebeluşul va fi capabil sa le construiasc de acum înainte, toat
via a. Prima rela ie de iubire e în rela ia de ataşament i pe acest model se vor cl di viitoarele iubiri.
Într-o rela ie pl cut şi predictibil , nimeni nu se poate sim i amenin at sau speriat.
Înc de pe masa de înf şat, copilul înva cum îi este perceput corpul de c tre cel lalt. Goi
şi vulnerabili suntem de dou ori în via : pe masa de înf şat şi, ca adul i, cu persoana iubit . Mama
poate dezmierda copilul şi s -l acopere cu s rut ri, el înv ând astfel c trupul lui e o sursa de
pl cere i bucurie pentru celalalt.
În acest sens, atitudinea adultului este foarte important i dac va sugera c este ceva
murdar, va imprima în memoria acestuia c e o fiin murdar , urât mirositoare, dezgust toare – cu
toate consecin ele negative de mai târziu.
Tandre ea, cuvintele care încurajeaz , metodele adecvate de disciplinare şi comunicarea
real (chiar cu cineva care nu vorbe te înc ) construiesc ataşamentul. Dac e i tata prezent în rela ia
pe care o construie te mama cu micu ul s u, cu atât mai bine.
O mama bun este aceea care ofer suficient copilului încât acesta s dezvolte un ataşament
securizant. Altfel spus, o mam bun este aceea care este suficient de bun pentru copilul ei.
Daca exist norocul unei familii “extinse”, în care s tr iasc şi bunici sau m tu i, aceştia,
la rândul lor, pot deveni “adul i de referin ” pentru copil. Fa de acest adult de referin , copilul
va avea iubire i respect; acesta va fi “p rintele adev rat”.
P rin ii care ofer aten ie, îngrijire şi o siguran stabil copilului vor s di în aceştia un
ataşament securizant. P rin ii care sunt imprevizibili, transmit duble mesaje, sunt agresivi sau
indiferen i fa de copii lor, vor determina la ei forme de ataşament nesecurizant.
Tulbur rile de ataşament au consecin e severe, pentru toat via a. Ele pot determina – în
perioada de adolescent şi adult – tulbur ri de comportament, consum de droguri, promiscuitate
sexual , divor ialitate crescut , violen în familie.
Experien ele precoce modeleaz dezvoltarea creierului i asigur fundamentul pe care se
va construi întreaga via emo ional şi rela ional a individului. O stimulare adecvat a copilului
şi interac iunii constante cu un adult de referin asigur “succesul”. E o no iune cu b taie lung .
Efectele de durat ale ataşamentului se r sfrâng asupra urm toarelor domenii:
Nevoia de siguran şi sentimentul de a fi protejat:
Un bun ataşament creeaz sentimentul de securitate, de încredere în lume, în ceilal i şi în
for ele proprii. În mod opus, ata amentul precar duce la o permanent nesiguran i neîncredere în
ceilal i şi sine.
În elegerea şi modul în care achizi ioneaz informa iile:
Calitatea ataşamentului va influen a în elegerea informa iilor şi tr irea emo iilor. Un copil
care se bucur de o rela ie armonioas cu p rin ii va fi curios, încrez tor în cunoaşterea mediului,
va înva repede i va putea face fa temerilor, frustr rilor şi situa iilor neaşteptate.
Stabilirea rela iilor sociale:
241
 Rela ia cu mama, respectiv cu figurile de ataşament, reprezint modelul viitoarelor rela ii
sociale. Dac ataşamentul îi permite copilului construirea unei rela ii de încredere cu ceilal i, el va
şti s dea şi s primeasc într-o rela ie, îşi va dezvolta emo ii şi tr iri adecvate (jen , mândrie, ruşine,
etc.).
Imaginea de sine:
Un copil cu ataşament securizant va avea o imagine corect despre resursele i
caracteristicile lui fizice, emo ionale, intelectuale, sociale, spirituale, va fi perseverent în ac iunile
lui şi va trece cu u urin peste obstacolele vie ii.
Apariţia primelor forme de ataşament
Primele ata amente se formeaz în jurul vârstei de 8 luni i tind s coincid cu apari ia la
copil a ”anxiet ii de separare” i se continu în primul an de via , care este perioada form rii
rela iilor afective cu adul ii cei mai apropia i. Comportamentele specifice ata amentului sunt:
c utarea i sta ionarea în apropierea persoanelor investite afectiv, protest când este desp r it de
subiectul ata amentului i folosirea adultului ca „baz de securitate” când exploreaz
„necunoscutul”.
Bowlby (1969), unul din principalii teoreticieni ai conceptului de ata ament, a considerat
ini ial c rela ia care se dezvolt între copil i mam este baza afectiv a rela iilor interpersonale de
mai târziu. Ulterior, Bowlby dep e te influen a psihanalitic i preia o serie de concepte din
biologie. i anume, pe de o parte ata amentul este o structur afectiv care se dezvolt în scopul
asigur rii protec iei copilului i pe de alt parte comportamentul de ata ament se structureaz în
rela ia mam -pui. Analiza ulterioar a acestor postulate a validat doar primul – ata amentul are rol
de protec ie. Al doilea s-a dovedit a fi fals: puiul sau copilul se simte protejat în raport cu orice alt
persoan adult care îi ofer dragoste i stabilitate (tat , bunic , etc.).
Bowlby împarte dezvoltarea ataşamentului în 4 etape:
etapa de preataşament – (de la naştere la 6 s pt mâni) - când comportamentul este o
problem de r spunsuri reflexive determinate genetic, cu valoare de supravie uire;
etapa ataşamentului de acţiune – (6 s pt mâni – 6 / 8 luni) - în aceast faz , copiii mici se
orienteaz i r spund, marcând mai mult decât pân acum preferin a fa de mam .
etapa ataşamentului delimitat – (6 / 8 luni pân la 18 luni / 2 ani) – corespunz toare etapei
în care ataşamentul fa de mam este foarte evident. În aceast perioad , copiii manifest anxietate
de separare. Aceast perioad de ataşament delimitat îşi g seşte echivalen a în permanen a
obiectului din teoria lui Piaget.
etapa form rii unei relaţii reciproce – (18 luni – 2 ani şi dup ). În aceast perioad , copilul
construieşte progresiv o reprezentare intern a figurilor de ataşament, care îi va permite s suporte
din ce în ce mai bine absen a acestora şi s anticipeze întoarcerea lor. Bowlby descrie c în jurul
vârstei de 3 ani se formeaz un palier matur în construc ia acestei reprezent ri, care îl va ajuta pe
copil s suporte mai bine separarea corespunz toare intr rii în gr dini . Ca urmare, anxietatea de
separare scade la vârsta de 3 ani.
Cele 4 etape ale lui Bowlby arat c leg tura afectiv de durat pozitiv cu persoana care
are grij de copil se dezvolt pornind de la experien ele din primii 2 ani de via . Odat stabilit
leg tura de ataşament, aceasta dureaz în timp şi spa iu, iar copiii nu trebuie s se mai angajeze în
comportamente de c utare a apropierii la fel de insistent ca pân acum. St rile afective tr ite de
copil sunt tot mai variate. El este bucuros dac i se satisface o dorin , mândru dac reuşeşte s fac
ceva, timid în situa ii neobişnuite, gelos pe fratele mai mic. Anxietatea de separare, ruşinea i frica
sunt frecvente. Copilului poate s îi fie fric de str ini, s nu fie p r sit de p rin i (mai ales dac
este l sat singur la cunoştin e sau la spital), s nu piard dragostea p rin ilor (dac este amenin at
cu aşa ceva).

242
 Bibliografie
1. Boro , M. (1992). P rin i i copii. Editura Didactic i Pedagogic , Bucureşti
2. Campbell, R. (2001). Educa ia prin iubire. Editura Curtea Veche, Bucureşti
3. Ciofu, C. (1998). Interac iunea p rin i-copii. Editura Medical Almatea, Bucureşti
4. Dimitriu, C. (1973). Constela ia familial i deform rile ei. Editura Didactic i Pedagogic ,
Bucureşti
5. Mitrofan, I.; Mitrofan, N. (1991). Familia de la A la...Z. Editura Ştiin ific , Bucureşti
6. Moisin, A. (1995). P rin i şi copii. Editura Didactic i Pedagogic , Bucureşti
7. Vr ma , E. (2000). Consilierea i educa ia p rin ilor. Editura Aramis, Bucureşti
Mohammadifard Gholamali, Grosu Anastasia
PERCEP IA ROLULUI B RBATULUI DE C TRE FEMEIE
THE PERCEPTION OF MAN’S ROLE BY WOMAN
Rezumat
Evolu ia conceptelor de “femeie” i “b rbat” î i are originea sa adânc în istoria dezvolt rii
omenirii. Percep ia separat a rolului femeii i cel al b rbatului, precum i a func iilor atribuite acestora,
au suferit modific ri cardinale pe parcursul istoriei, a trecerii de la matriarhat la patriarhat, de la
patriarhalismul sexist la egalitarismul contemporan. Caracteristicile generale care sunt distincte pentru
perioadele respective pot fi definite prin percep ia, rolul i atribu iile biofiziologice, psihosociale i
familiale ale membrilor unei societ i. În perioada matriarhal , b rbatul are rolul de supunere, pe când
în perioada patriarhal apare o evident domina ie masculin , b rbatul fiind capul familiei i al întregii
comunit i. În perioada noastr , unde vine vorba de egalitate între sexe, apare conflictul între
specificit ile conceptuale patriarhaliste, instaurate în timp, i noile viziuni asupra conceptelor de
“femeie” i „b rbat”. În lucrarea de fa încerc m s determin m modul în care percep femeile, în epoca
noastr , rolul biofiziologic, social, familial i cel financiar al b rbatului. Este o analiz bazat pe cercet ri
empirice realizate pe un e antion compus din 70 de femei din Republica Moldova.
Cuvinte-cheie:percepție social , rol, rolul social al b rbatului, aspecte psihofiziologice,
aspecte economice, aspecte socio-familiale
Abstract
The evolution of the “women” and “men” concepts has its origins deep in the history of
humanity development. The separate perception of the woman and man’s role, the same as the functions
that are assigned to them, had undergone some cardinal changes throughout history, from the Matriarchal
to Patriarchal system, and from the Patriarchate to Sexism and Gender Equality. The general
characteristics that are being specific for these periods of time can be defined through concepts like
perception, role and physiological and psychosocial attributions of the society members. In the
Matriarchal period, man had the submissive role; on the other hand, during the Patriarchal period we can
talk about male domination, man being the head of the family and of the whole community. Nowadays,
we are talking about Gender Equality and the conflict that appears between the patriarchal conceptual
specifics, established over time, and the new vision on the “woman” and “man” concepts. In this article,
we are trying to determine the way the man’s role is being perceived by women today. It is an analysis
based on empirical research on a sample composed of 70 women from The Republic of Moldova.
Key-words: social perception, role, man’s social role, psychophysiological issues, economic
issues, socio-family issues
Conceptele legate de femeie i b rbat, atribu ii, roluri i statut, în diferite etape ale istoriei
omenirii au suferit schimb ri profunde, de la matriarhalism la patriarhalism i sexism i dup aceea
conceptele egalitariste, au reprezentat diferite percep ii legate de rolul dimensiunilor vie ii
biopsihosociale ale femeii i b rbatului. Percep ia lumii înconjur toare reprezint faza ini ial a
proceselor psihice, deoarece aceasta joac un rol major în organizarea practic a activit ii
subiectului i constituie baza form rii gândirii [2, p. 2].

243

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)