PROIECT DIDACTIC

GRUPUL SCOLAR „ DOMNUL TUDOR”

Profesor: Colonelu Luciana
Data:
Obiectul: Literatura română
Clasa: a X-a J
Subiectul lecţiei: „ Cuvânt” de Tudor Arghezi
Tipul lecţiei: Dobândire de noi cunoştinţe
Obiective operaţionale:
a) Cognitive

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

01- să identifice tema şi motivele existente în poezie;
02- să explice titlul poeziei;
03- să recunoască trăsăturile liricii moderniste în configuraţia poeziei, ilustrându-le
cu exemple;
04- să identifice specia literară căreia îi aparţine poezia;
05- să descopere principalele procedee artistice care dau expresivitate poeziei;
06- să selecteze cuvintele şi expresiile –cheie şi să determine semnificaţia lor;

b) Afective
07- să fie dispuşi să recepteze informaţiile noi;
08- să dorească să stăpânească informaţiile spre ale folosi în comentarea unui text;
09- să interiorizeze noile cunoştinţe în sistemul propriu de valori estetice;

Strategii didactice:
 De tip dialogat;
 Bazată pe activitatea individuală a elevilor;
Metode şi procedee:
 Conversaţia euristică, lectura expresivă a poeziei, exerciţiul, analiza ,
problematizarea, demonstraţia, explicaţia, comparaţia, învăţarea prin
descoperire.
Materialul didactic: manualul, volumul de poezii a lui T Arghezi, fişe de lucru,
Forme de organizare:
 Activitate individuală;
 Activitate independentă individuală;
Bibliografie :
 D Ivănuş, „Metodica predării limbii şi literaturii române”, Ed. Universităţii,
Craiova, 1999
 C. Parfene, „Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală” Ed.
Universităţii, Bucureşti, 2001.
 N. Eftenie, „Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române”, Ed.
Paralela 45, Buc. 2001.
 G. Călinescu „ Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, Ed.
Minerva,Buc. 1982.
 Tudor Arghezi, „Poezii”, Ed. Minerva, Bucureşti, 1971
 Vladimir Streinu, „Eminescu, Arghezi” Ed. Eminescu, Buc. 1979
 SCENARIUL DIDACTIC

Evenimentele Activitatea profesorului Activitatea

instruirii elevilor
Organizarea clasei Profesorul pune absenţele, creează o Elevii îşi pregătesc
atmosferă necesară desfăşurării lecţiei. materialele necesare
desfăşurării lecţiei: caietele,
manualul, cărţile de poezii.
Captarea atenţiei Profesorul întreabă elevii ce înţeleg ei Elevii răspund după puterea
elevilor prin carte de buzunar. lor de apreciere.

Reactualizarea Cărui curent literar aparţine T Arghezi? Elevii răspund că Arghezi

cunoştinţelor învăţate prin temele pe care le
anterior. abordează în opera sa
aparţine modernismului.
Care sunt temele fundamentale ale liricii Temele fundamentale sunt:
argheziene? poezia filozofică, estetica
urâtului, spaima de moarte,
lirica existenţială, iubirea,
văzută ca sentiment
protector, poezia socială,
poezia universului mărunt.
Ce volume de poezii argheziene „Cuvinte potrivite”, „Flori
cunoaşteţi? de mucigai”, „Versuri de
seară”, etc.

Anunţarea subiectului Profesorul anunţă titlul lecţiei „Cuvânt”

lecţiei şi a obiectivelor de Tudor Arghezi
operaţionale. Elevii trebuie să ştie la sfârşitul lecţiei
următoarele:
 semnificaţia titlului,
 să identifice tema şi motivele
poeziei,
 să identifice specia literară căreia îi
aparţine poezia;
 să selecteze cuvintele şi expresiile-
cheie;
 să determine semnificaţia lor; să
descopere principalele procedee
artistice care dau expresivitate
poeziei,
 să recunoască trăsăturile liricii
moderniste în configuraţia poeziei,
ilustrându-le cu exemple;

Receptarea treptată a Profesorul face referire la volumul

textului şi dirijarea „Cărticică de seară” apărut în 1953, din
acestui proces. care face şi poezia pe care o vom discuta
astăzi. Această poezie este o artă poetică,
alături de „Testament”, „Rugă de seară”
şi altele.
Omagiul sincer pe care Arghezi îl aduce
cărţii este ilustrat şi de poezia „Ex libris”
Ce exprimă conceptul de artă poetică?
Vom citi poezia după care vom discuta
tema şi motivele existente în aceasta.
Ce impresie v-a lăsat lectura acestei
poezii?
Ce vă sugerează titlul acestei poezii?
Care este structura acestei poezii?
Ce semnifică prima strofă?
Ce semnifică diminutivul „cărticică?”
Care sunt mijloacele cu ajutorul cărora
autorul creează?
Ce sugerează poetul prin folosirea
cuvintelor: „din înţelesuri furnicile”,
„celule”, „molecule” „violoncel” şi
„harpă”?
Ce sugerează cea de-a doua strofă?
Conceptul de artă poetică
exprimă concepţia unui
scriitor despre misiunea artei
sale, despre menirea lui în
univers şi despre misiunea
artei sale, într-un limbaj
care-l particularizează..
Elevii citesc poezia .
Elevii răspund.
Titlul poeziei are mai multe
sensuri, putând fi sinonim cu
gând, idee, vorbe, zicere, dar
în concepţia lui Arghezi
exprimă o lume imaginară,
cartea. Prin cuvînt, poetul
defineşte creaţia artistică.
Pozia este concepută în
patru strofe şi un vers liber.
Prima strofă este o adresare
directă către cititor cu
intenţia de a crea pentru
acesta o carte pe care să i-o
dăruiască:„Vrui, cititorule,
să-ţi fac un dar / O carte
pentru buzunar”.
Acest diminutiv sugerează
păreţuirea pe care o are
scriitorul pentru creaţia sa.
Aceste mijloace sunt
slovele, un arhaism pentru
„litere”.
Poetul cu ajutorul
elementelor din lumea
„fărâmei” şi cu
instrumentele muzicale
doreşte să creeze poezia
jocului, a boabei şi afărâmei,
specifică liricii argheziene.
Cea de-a doua strofă
exprimă dorinţa eului liric
de a crea o carte atractivă,
iar pentru a reuşi să o scrie
trebuie să ajungă la sufletul

Ce ne prezintă cea de-a treia strofă?
Ultima strofă ce exprimă?
Ce rol are versul liber din finalul poeziei? meditaţie, pentru care poetul
Care este cuvântul cheie al poeziei?
Prin ce mijloace este ilustrat acest cuvânt? repetiţia „o carte” şi prin
Ce figuri de stil găsiţi în poezie?
Din punct de vedere lexical, ce fel de
cuvinte găsim în poezie?
Evaluarea formativă. Se dă ca activitate independentă /
individuală rezolvarea unei fişe de lucru. elevii vor rezolva exerciţiile
Se va comunica rezolvarea.
Asigurarea retenţiei şi Tema pentru acasă. Ex. 1,2,3pag.162-163. Îşi vor nota tema pentru
transferului. Notarea şi aprecierea elevilor care au
participat la lecţie.
cititorului şi să-l farmece:
„Farmece aş fi voit să fac /
Şi printr-o ureche de ac / Să
strecor un fir de aţă. ”
Acestă strofă prezintă
cititorului o lume nevăzută:
„Măcar câteva crâmpeie, /
Măcar o ţandără de
curcubeie”.
Ultima strofă exprimă
mijloacele artistice prin care
poetul dă viaţă operei sale.
Arghezi sugerează astfel
sensibilitatea lirică a oprei
sale, care trebuie să exprime
puritate şi să producă emoţie
şi încântare.
Acest vers îndeamnă la
a depus mut efort şi talent:
„Am răscolit pulberi de
fum…”
Cuvântul cheie este „carte”.
Acesta este ilustrat prin
diminutivul „cărticică”.
În poezie sunt o multitudine
de metafore : „din înţelesuri
furnicile”, „ suflete de
molecule”, „ţandără de
curcubeie”, „scamă de
zară”, „drojdii de rouă”.
În poezie sunt substantive
diminutivale, adverbe,
arhaismul „slove”.
Pe baza celor discutate
propuse.
acasă.
NUME:
CLASA: a X-a J

FIŞĂ DE LUCRU

1. Identificaţi din text diminutivele şi explicaţi prezenţa lor în poezie.

2. Extrage din prima strofă versurile care indică prezenţa unui motiv al cărţii.

3. Identificaţi din text figuri de stil:

a. metafore………………………………………………………..
b. repetiţii…………………………………………………………
c. inversiuni……………………………………………………….
d. epitete…………………………………………………………..

4. Identifică din poezie acei termeni care fac parte din câmpul semantic al
substantivului carte.