Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Apărută în 1962, lucrarea istoricului francez Jean-Pierre Vernant a devinit una de referință
pentru cercetarea originii gândirii filosofice. Autorul cărții își propune să investigheze cauzele și
condițiile istorice, sociale, politici, economici și culturale ale apariției unei noi forme de gândire
– gândirea rațională – în cuprinsul societății antice grecești. Concepută ca un documentar al
nașterii logos-ului, lucrarea asumă presupoziția că istoria filosofiei nu poate fi înțeleasă fără o
explicitare prealabilă a originii sale istorice.
Analizând cele două moduri fundamentale de a fi în lume ale omului – sacrul și profanul –
lucrarea istoricului român al religiilor ne descoperă totodată existența unei protofilosofii, a unei
ontologii arhaice, conținute în mituri și exprimate în termenii gândirii simbolice. Mircea Eliade
ne arată astfel că experiența semnificării lumii și a vieții umane, ca specificități filosofice, nu este
apanajul exclusiv al gândirii raționale, ci și al celei mitice.
Filosofia, la fel ca și oricare alt discurs cu pretenții de raționalitate, nu poate fi concepută în afara
exigenților logicii. În cazul filosofiei, logica nu este un simplu instrument, ci însăși infrastructura
sa, asigurând operaționalitatea ideilor și semnificațiilor filosofice. O temeinică familiarizare cu
formele și operațiile gândirii logice o oferă manualul de logică a profesorului ieșean Petre
Botezatu.
Spre deosebire de alte domenii de cunoaștere, filosofia nu poate fi studiată și înțeleasă fără un
recurs la propria sa istorie. Filosoafa elvețiană Jeanne Hersch ne propune o captivantă descriere a
momentelor majore din istoria gândirii filosofice, având atenția focalizată pe ceea ce pare să
constituie impulsul cercetărilor și chestionărilor filosofice dintotdeauna – mirarea.
Discursul de apărare a lui Socrate pe care acesta l-a ținut în fața tribunalului care avea să-l
condamne la moarte, și redat de către Platon, reprezintă de fapt o apologie a filosofiei însăși.
Concepută prioritar ca un mod de viață ce contrastează modelului încetățenit în polis-ul grec și
ca un demers critic ce pare să amenințe obiceiurile, credințele și practicile instituite în cetate,
filosofia transpare în pledoria lui Socrate ca preocupare de sine și exercițiu de chestionare a
faptelor decisive pentru o viață umană bună.
Lucrarea reproduce cele 12 conferințe radiofonice pe care gânditorul german Karl Jasper, de
formație medic psihiatru, le-a ținut în 1950. În întregul lor, aceste conferințe urmăresc să probeze
o înțelegere existențialistă a filosofiei și o resemnificare a temelor și problemelor sale majore din
perspectiva interpretării existențialiste a ființei și condiției umane.
Luc Ferry, Învață să trăiești
Scrisă într-un limbaj simplu și adresată unui tânăr interlocutor, lucrarea reprezintă o survolare a
istoriei gândirii umane, reținând în atenția sa cinci momente cheie ale acesteia. Luc Ferry nu doar
ne spune povestea filosofiei, dar ne și descoperă formula după care recunoaștem și interpretăm
un sistem de idei, structura de fond a concepțiilor filosofice, precum și corelațiile istorice dintre
acestea.
Cartea este concepută ca un ghid printre marile întrebari ale filosofie, tratând subiecte precum
cunoașterea, conștiința, destinul, Dumnezeu, adevarul, binele sau dreptatea. Dinamică si
accesibilă, lucrarea este o prezentare clară și elegantă a principalelor argumente din cadrul
dezbaterilor filosofice pe aceste subiecte. Totodată cartea ne înfățișează felul in care metodele de
bază ale gândirii contribuie la configurarea structurii existenței umane.
Ce să asculți?
Ce să vezi?