Rolul vitaminelor in organism

Vitaminele si rolul lor au fost minimalizate secole. Experimentele pe modele animale

efectuate la inceputul secolului XX au aratat ca animalele hranite cu alimente inalt
purificate (proteine, glucide, lipide si saruri minerale) nu se dezvoltau corespunzator.
In 1912 Frederick Gowland Hopkins a publicat "Feeding Experiments Illustrating
The Importance of Accesory Factors in Normal Dietaries" unde se discuta despre
factori alimentari suplimentari necesari pentru cresterea si dezvoltarea organismului,
factori denumiti ulterior vitamine.
Vitaminele sunt nutrienti esentiali avand roluri in : mentinerea barierei de aparare la
nivelul mucoaselor si cresterea rezistentei la infectii; metabolismul proteinelor,
glucidelor, lipidelor si mineralelor; sinteza unor structuri indispensabile (acizi nucleici
si nucleoproteine din molecula de ADN, enzime, factori de coagulare); procesele de
oxidare (efect antioxidant) si aterogeneza (efect antiaterogen).

Vitamina A este intilnita sub 4 forme : retinol, acid retinoic, retinal, beta caroten :

retinolul contribuie la bariera de aparare la nivelul mucoaselor (intra in

compozitia mucusului)
retinalul intra in structura celulelor fotoreceptoare din retina (celulele cu conuri
si bastonase)
acidul retinoic previne excesul de cheratinizare la nivelul pielii
beta carotenul este antioxidant

Vitamina D este intilnita sub doua forme : D2 (ergocalciferol) si D3 (colecalciferol); la

nivelul tegumentului 7,8 dihidrocolesterolul este activat sub actiunea razelor
ultraviolete in vitamina D3 (colecalciferol).
Vitamina D intervine in metabolismul calciului si fosforului, intervenid in profilaxia
rahitismului.

Vitamina E include doua clase de substante biologic active : tocoferolii si

tocotrienolii.
Tocotrienolii au rol antioxidant (se utilizeaza in lotiuni antioxidante avind in vedere
absorbtia buna la nivelul tegumentului).
Tocoferolii intervin in metabolismul grasimilor si proteinelor avind actiune
antiaterogena.

Vitamina K este intilnita sub doua forme naturale : vitamina K1 (fitoquinona) care se
gaseste in plantele verzi si vitamina K2 (menaquinona) sintetizata de bacteriile din
colon. Vitamina K3 sintetica (menadiona) este transformata in ficat in menaquinona
prin reactie de alcalinizare.
Vitamina K intervine in procesul de coagulare participind la sinteza factorilor de
coagulare.

Vitamina B1 (tiamina) participa la diferite reactii chimice fiind cofactor al sistemelor

enzimatice. Intervine in metabolismul glucidelor si in functia celulei nervoase, fiind
esentiala pentru crestere, apetit, functionarea sistemului nervos.

Vitamina B2 (riboflavina) este cofactor pentru sistemele enzimatice, participa la

transportul ionilor de hidrogen si in procesul de respiratie tisulara.

Vitamina B3 (PP / niacina) exista sub doua forme : acidul nicotinic si nicotinamida.
Participa la sistemele implicate in metabolismul carbohidratilor si al aminoacizilor,
sinteza grasimilor si respiratia tisulara.
Vitamina B3 are rol imunomodulator si antiinflamator.

Vitamina B5 (acidul pantotenic) participa la reactiile metabolismului intermediar al

glucidelor, lipidelor si proteinelor.

Vitamina B6 (piridoxina) intervine in metabolismul aminoacizilor si acizilor grasi

nesaturati si este importanta pentru procesul de crestere si dezvoltare normala a
sistemului nervos.

Vitamina B9 (acidul folic) reprezinta un grup de compusi chimici care contin acid
pteroic. Rolul acidului folic este de a participa la sinteza de aminoacizi si nucleotide
(molecule de ADN), acizi nucleici, derivati porfirinici folosind cofactor vitamina B12.
Deasemenea intervine in formarea si maturarea eritrocitelor si leucocitelor.

Vitamina B12 (cobalamina), dupa absoarbtie este transportata in plasma spre ficat,
apoi la tesuturi. Este esentiala pentru biosinteza acizilor nucleici si a
nucleoproteinelor avind rol in metabolismul sistemului nervos.

Biotina este componenta esentiala a enzimelor, intervenid in metabolismul acizilor

grasi si aminoacizilor si transportul gruparilor carboxil.

Vitamina C (acidul ascorbic) este o vitamina provenita exclusiv din alimentatie. Se

absoarbe prin transport activ sau difuziune pasiva. Intra in celule prin sistem de
transport specific si necesita un transportor de glucoza. Insulina favorizeaza intrarea
vitaminei C in celula. Pacientii cu hiperglicemie si diabet zaharat dezechilibrat au
niveluri scazute de vitamina C in celula ceea ce determina cresterea stressului
oxidativ cu risc crescut de ateroscleroza.
Vitamina C are mai multe functii in organism :
participa la sistemele redox si intervine in sinteza colagenului (din structura
tesutului conjunctiv, cartilaj, matrice osoasa, dinti, piele, tendoane)
rol antioxidant
 creste rezistenta la infectii prin activarea leucocitelor, productie de interferon,
mentinerea integritatii mucoaselor

Factorii alimentari cu efect vitamin-like sunt biosintetizati (colina, carnitina) sau

esentiali (mioinozitolul, carnitina, ubiquinonele). Factorii alimentari cu efect vitamin-
like intra in structura membranelor, sfingolipidelor, neurotransmitatorilor, faciliteaza
transportul acizilor grasi, au rol de mesager intracelular, scad fragilitatea capilara.
Ubiquinonele (Coenzima Q10) au efect antioxidant.

Vitamine - surse

Dr. Marilena Constantin

Medic primar Medicina generala
Medic specialist Diabet, nutritie si boli metabolice

Vitaminele sunt componente importante ale alimentatiei. Vitaminele sunt

micronutrienti organici care intra in compozitia alimentelor, esentiali pentru
desfasurarea functiilor organismului. Acesti micronutrienti nu sunt sintetizati de
organism sau sunt sintetizati in cantitati insuficiente.

Alimentele animale sau vegetale contin tipuri si cantitati de vitamine variabile, de

aceea carenta unui aliment se poate asocia cu deficiente de vitamine. Alimentatia
variata asigura necesarul de vitamine fara a se impune suplimentarea acestora.

Descoperirea vitaminelor s-a produs intr-o perioada cand doar 4 factori alimentari
erau considerati esentiali pentru organism : proteinele, glucidele, lipidele si
mineralele. La inceputul secolului XX s-au intensificat cercetarile privind descifrarea
componentelor alimentatiei fiziologice si a crescut interesul pentru identificarea
acestor factori alimentari esentiali numiti vitamine.
Termenul de vitamina este asociat cu Casimir Funk, biochimist nascut in Polonia,
pregatit in universitati europene. In 1912 a izolat un concentrat cu azot din invelisul
orezului brun prin a carui administrare s-au remis simptomele in
boala beriberi (deficitul de vitamina B1) si care s-a considerat ca apartine unor clase
de substante denumite amine. Acesti factori alimentari au fost denumiti vital
amines. Ulterior, desi nu s-a confirmat apartenenta lor la clasa aminelor, in
1920 Cecil Drummond ii denumeste vitamine (vitamins).
Studii experimentale pe modele animale au demonstrat rolul esential al acestora
pentru organism, ulterior fiind descrisa de catre chimisti structura chimica a
vitaminelor.

Au existat cateva etape in descoperirea vitaminelor :

 consumul de alimente uscate de catre marinarii care calatoreau 10 - 12
saptamini a determinat aparitia scorbutului (deficitul de vitamina C); dupa
consumul de fructe si salate revenirea a fost spectaculoasa; in 1753 un
chirurg din armata britanica a descris scorbutul si efectele benefice ale
sucului de portocala in tratamentul bolii
1844 - s-a observat ca soriceii hraniti cu lapte inalt purificat nu se dezvoltau
corespunzator
boala beriberi (deficitul de vitamina B1) s-a asociat cu diete bogate in orez
alb; initial s-a considerat ca boala este determinata de o toxina produsa in
procesul de preparare a alimentelor; in 1895 Adolph Vorderman - inspector
medical, a constatat ca prizonierii hraniti cu orez brun nu aveau beriberi
decit in proprtie de 1 / 10000 spre deosebire de cei hraniti cu orez alb care
dezvoltau boala in proportie de 1 / 39
1884 - suplimentarea dietei marinarilor japonezi cu fructe si carne a
determinat eradicarea bolii beriberi
pellagra ("piele aspra") a fost descrisa de un medic de curte spaniol si se
datoreaza deficitului de vitamina B3 (niacina) si triptofan - un aminoacid
esential.
Ioseph Goldberger ofiter in serviciile de sanatate publica a SUA a constatat
ca exista o asociere intre consumul de porumb in detrimentul consumului
de grau si pelagra
sterolii au fost considerati nesemnificativi pentru dieta pana cand s-a
constatatat ca participa la formarea vitaminei D al carei deficit
produce rahitismul
1932 - descoperirea vitaminei A
1937 - descoperirea vitaminei C
1943 - descoperirea vitaminei K
1948 - descoperirea vitaminei B12

Au fost acordate 10 premii Nobel in Fiziologie si Medicina pentru descoperirea

vitaminelor.

Clasificarea vitaminelor :

liposolubile
 hidrosolubile
factori alimentari "vitamin-like"

Vitaminele liposolubile se absorb pasiv (fara consum energetic) din intestin

impreuna cu lipidele si se elimina prin materiile fecale.
Vitamine liposolubile sunt : A, D, E , K.

Vitaminele hidrosolubile se absorb din intestin pasiv sau activ (cu consum
energetic) si se elimina prin urina.
Vitamine hidrosolubile sunt : vitamina B1 (tiamina), vitamina B2 (riboflavina), B3
(niacin), vitamina B6 (piridoxina), B7 (biotina), B5 (acidul pantotenic), vitamina B12,
acidul folic.

Factorii alimentari "vitamin-like" au caracteristici similare cu vitaminele, dar nu

intrunesc toate criteriile de vitamine : pot fi sintetizati de organism, pot fi esentiali
pentru anumite perioade ale dezvoltarii organismului.
Factorii alimentari "vitamin-like" sunt : carnitina, colina, mioinoziotol, ubiquinone
(coenzima Q10), bioflavonoidele.

Surse de vitamine :

Carne : vitamina B1, B2, B6, B12, B3 (niacin), B5 (acid pantotenic), B7

(biotina)
Viscere : vitamina A, D, K, B1 (ficat porc), B12, acid folic, B3 (niacin), B5
(rinichi), B7 (biotina)
Peste : vitamina D, B3 (niacin), B5 (somon), acid folic
Lapte : vitamina A, D, E, B2 , B6, B12, B3 (niacin), B7 (biotina)
Ou : vitamina A, D, E, B2, B12, acid folic, B3 (niacin), B7 (biotina)
Ciuperci : B7 (biotina)
Piine si creale : vitamina B1, B2, B6, B3 (niacin)
Uleiuri vegetale : vitamina E, K,
Vegetale cu frunze verzi : vitamina A, B2, acid folic
Legume : vitamina B1 (cartof), B6, B3 (niacin), vitamina C (cartof, rosii)
Fructe : vitamina A (mere, piersici), B7 (biotina) (banane, grapefruit, pepene,
capsuni), vitamina C (citrice, capsuni, ananas, kiwi)
Nuci : vitamina E

Deficitul de vitamine - avitaminoza

Dr. Marilena Constantin
Medic primar Medicina generala
Medic specialist Diabet, nutritie si boli metabolice

Avitaminoza reprezinta un deficit de vitamine in organism. Vitaminele sunt factori

nutritivi esentiali (nu sunt sintetizate de organism). Sursele de vitamine sunt carnea,
pestele, produsele lactate, cerealele, fructele si legumele, continutul in vitamine al
acestora fiind diferit atit din punct de vedere calitativ cit si cantitativ. De-a lungul
secolelor s-a constatat ca privarea de un anumit aliment a determinat boli
precum beriberi, scorbutul, pellagra ale caror simptome s-au remis la reintroducerea
in dieta a alimentului deficitar.
Persoanele sanatoase care au alimentatie variata nu ar trebui sa prezinte deficiente
de vitamine.

Deficitul de vitamine (avitaminoza) s-a observat in :

dietele dezechilibrate
dietele de slabire cu un numar de calorii sub 1100 - 1200 kcal / zi
asociere cu anumite obiceiuri alimentare
malabsorbtia
malnutritia
interventii chirurgicale in sfera digestiva, inclusiv chirurgia bariatrica
boli comsumptive
nutritia parenterala
dupa anumite tratamente medicamentoase (chimioterapie)

Deficitul de vitamina A afecteaza vederea nocturna; xeroftalmia se caracterizeaza

prin atrofia glandelor perioculare si hipercheratoza la nivelul conjunctivei, afectarea
corneei si chiar orbire; la nivelul tegumentelor determina hipercheratoza cu piele
uscata.

Deficitul de vitamina D produce rahitismul la copil (caracterizat clinic prin deformari

la nivelul cartilajelor de crestere, tibie, radius, humerus, ulna precum si dureri
osoase si musculare, tetanie hipocalcemica) si osteomalcia la adult (scaderea
densitatii osoase cu pseudofracturi de coloana, tibie, slabiciune musculara);
osteoporoza (scaderea densitatii osoase indusa de varsta prin scaderea nivelurilor
de estrogeni).

Deficitul de vitamiana E se intilneste la varstnici, pacientii cu malnutritie, cu boli

cronice (hemodializati) si se asociaza cu manifestari neurologice (hiporeflexie,
ataxia - lipsa de coordonare a miscarilor, scaderea sensibilitatii cutanate),
manifestari vasculare (risc crescut de ateroscleroza), scaderea prostaglandinelor si
cresterea nivelurilor de prolactina implicata in simptomele sindromului premenstrual

Deficitul de vitamina K este rar la adult si poate fi determinat de malabsorbtia de

lipide (insuficienta pancreatica), dezechilibrul florei intestinale dupa antibioticoterapie
prelungita. Se manifesta prin tendinta la hemoragie. La nou nascut poate apare un
sindrom hemoragipar postpartum din cauza unui transfer deficitar de vitamina K
transplacentar si de aceeea se administreaza vitamina K intramuscular profilactic.

Deficitul de vitamina B1 produce manifestari neurologice (confuzie, neuropatie

periferica, encefalopatia Wernicke), psihoza Korsakoff (tulburari de memorie,
tulburari cognitive), afectare cardiaca (insuficiente cardiaca), anorexia, scadere
ponderala

Deficitul de vitamina B2 determina cheilite, stomatite angulare, eruptii la nivelul pielii,

sant nazolabial, scrot, vulva, senzatie de arsura la nivelul ochilor, senzatie de arsura
la nivelul limbii si gurii

Deficitul de vitamina B3 (niacin) produce pellagra (dermatita, diaree, dementa) cu

manifestari cutanate (eruptie cutanata eritematoasa pe zonele expuse la soare),
manifestari digestive (diaree, greata, chelita, stomatita), manifestari neuropsihiatrice
(letargie, depresie, apatie, anxietate, scaderea capacitatii de concentrare).

Deficitul de vitamina B5 (acid pantotenic) produce iritabilitate, insomnie,

fatigabilitate, cefalee, slabiciune musculara, parestezii.

Deficitul de vitamina B6 produce neuropatii periferice, iritabilitate, anxietate,

confuzie, glosita, cheilita.

Deficitul de vitamina B7 (biotina) este implicat in dermatita seboreica.

Deficitul de acid folic produce afectare neurologica, anemia megaloblastica, iar la

gravide se asociaza cu defecte de tub neural.

Deficitul de vitamina B12 determina anemia megaloblastica, glosita, neuropatia

periferica senzitiva.

Derficitul de vitamina C se asociaza cu astenia, fatigabilitate, dispnee, dureri

articulare si musculare, manifestari cutanate (purpura, echimoze), hemoragii
gingivale.

Vitaminele si prelucrarea alimentelor

Prin procesul de prelucrare a alimentelor, vitaminele sufera modificari calitative si

cantitative :
 carnea prajita pierde 50 % din vitamina B1
carnea fiarta pierde 14 % din vitamina B1
fierberea legumelor si fructelor determina pierderea a 90 % din vitamina C
prelucrarea carnii prin coacere / gratar determina distrugerea vitaminelor B cu
pina la 20 %

Pierderea de vitamina se reduce prin :

fierberea la aburi sub presiune

introducerea legumelor in apa clocotita
reducerea timpului de fierbere la minimum necesar
evitarea taierii legumelor foarte marunt
prin congelare se pastreaza calitatile nutritive ale fructelor si legumelor

Indicatiile tratamentului cu vitamine

Tratamentul cu vitamine se efectueaza atunci cand se constata un deficit de

vitamine, in situatiile de nutritie parenterala prelungita, in situatii de malabsorbtie, in
convalescenta, in dietele severe de slabire.

Toxicitatea vitaminelor

Majoritatea vitaminelor sunt toxice la doze foarte mari :

vitamina A : tegumente uscate, fisurate, caderea parului, cheilite, gingivite

vitamina D : calcificari osoase, litiaza, calcificari de tesuturi moi, greata,
varsaturi, constipatie, poliurie, polidipsie
vitamina E este toxica la peste 1000 mg / zi
vitamina B1 este toxica in doze de peste 1000 ori valoarea nutritionala cand
poate produce supresia centrilor respieratori, cefalee, convulsii, slabiciune
musculara, aritmii, reactii alergice
niacinul (vitamina B3) este toxic la doze de peste 6 g pe zi prin eliberare de
histamina crescind riscul de ulcer peptic si astm bronsic; deasemenea
exista toxicitate hepatica
vitamina C poate determina tulburari gastrointestinale si diaree, creste riscul
de litiaza renala (prin formare de oxalati), creste riscul de carcinogenaza la
pacientii cu infectie Helicobacter Pylori
 Nu se cunoaste toxicitate pentru acidul pantotenic, vitamina B6, acidul folic,
vitamina B12, biotina

Concluzii

vitaminele sunt componente importante ale alimentatiei.

alimentatia variata asigura necesarul de vitamine fara a impune
suplimentarea acestora

totusi :

se recomanda suplimentare cu acid folic in perioada de preconceptie si primul

trimestru de sarcina pentru profilaxia defectelor de tub neural
se recomanda administrarea de vitamina D la nou nascut si sugar pentru
profilaxia rahitismului (laptele matern un contine cantitati suficiente de
vitamina D)
se recomanda administrarea de vitamina K la nou nascut

Deficientele de vitamine demonstrate trebuie corectate.

Toxicitatea la vitamine apare la doze foarte mari.
Ghidul de nutritie pentru persoanele adulte cu diabet zaharat nu recomanda
suplimentarea dietei cu vitamine in situatiile cand nu s-a identificat un deficit
vitaminic.

Vitaminele sunt substante chimice complexe care indeplinesc un rol esential in

functionarea normala a organismului omenesc si care, cu cateva exceptii, nu pot
fi sintetizate de catre acesta. Ele se gasesc in majoritatea alimentelor de
provenienta naturala si sunt absolut necesare pentru cresterea, mentinerea
vitalitatii si bunastarea generala a organismului nostru.

Vitaminele pot fi:

  Liposolubile (solubile in grasimi): vitamina A (si provitamina A -carotenul-
care in organismul omului se transforma in vitamina A), D, E, K

 Hidrosolubile (solubile in apa): vitaminele C, B1, B2, PP, B12

Ele nu sunt distruse in procesul digestiv, fiind absorbite ca atare. De aceea toate
vitaminele sunt eficiente atunci cand sunt administrate pe cale orala.

Vitaminele pot fi stocate in organism intr-o oarecare masura, de exemplu,

vitaminele liposolubile sunt stocate in ficat si tesutul subcutanat, in timp ce
vitamina C este stocata in cortexul suprarenal, etc

Multe dintre vitamine sunt necesare in cantitati foarte mici, dar ele joaca un rol
foarte important in cele mai multe reactii chimice in organism.  Ele nu sunt
alimente, dar nici suplimente alimentare si nici nu efera energie, desi nici un om
nu poate trai fara vitamine. Multe dintre aceste reactii de celule sunt realizate de
catre enzime, fiecare alt fel de enzima fiind responsabia pentru desfasurarea unor
reactii chimice speciale in cadrul corpului.

Enzimele sunt formate dintr-o combinatie  complexa de vitamine si minerale.

Astfel, daca o vitamina se intampla sa lipseasca, aceea enzima nu poate fi
formata si, deci, anumite functii importante din organism, in care este implicata
enzima, nu vor putea fi indeplinite.

Vitaminele isi fac efectul in cantitati foarte mici. Prin urmare, nevoia totala zilnica
este de obicei foarte mica. Necesarul zilnic al unei vitamine pentru o  persoana
variaza in functie de rata metabolismului organismului. Astfel, persoanele care
efectueaza munci grele, femeile insarcinate,  sau cele care alpteaza, copiii in
crestere, au nevoie de o cantitate mai mare de vitamine este mare. In general, un
om care depune un efort obisnuit poate obtine destule vitamine din diete
echilibrate mixte.
Vitaminele sunt partial distruse si partial secretate de catre organism. Insa sunt
inlocuite, prin alimentatie, in momentul in care organismul simte nevoia de
vitamine.

ROLUL VITAMINEI A IN ORGANISM

Vitamina A este necesara pentru vedere, cresterea si formarea oaselor si

rezistenta organismului la infectii.

Intareste mecanismele de aparare ale organismului, dezintoxica. In asociere cu

vitamina E protejeaza organismul impotriva cancerului, amelioreaza vederea
nocturna, intretine pielea si mucoasele. cicatrizeaza.

Surse : ficat, untura de peste, oua; legume precum morcovul, cartofii dulci,
dovleac; alte legume precum spanacul; fructe precum mango, papaya, curmale;
rosii, fasole verde.

ATENTIE!!! Doze prea mari, administrate perioade prea indelungate, pot deveni

toxice.

ROLUL VITAMINEI B1 IN ORGANISM

Vitamina B1 este vitala petru functionarea normala a celulelor si a nervilor. Este

indispensabila schimburilor dintre celulele creierului. Activeaza memoria. E
vitamina de baza a intelectualilor. Surse : stridii, drojdie de bere, carne, fasole
uscata, portocale, germeni de grau, paine si cereale, unt de arahide, ficat, oua.
 ROLUL VITAMINEI B2 IN ORGANISM

Vitamina B2 este necesara pentru furnizarea energiei din carbohidrati, proteine si

grasimi. Este de asemenea importanta pentru o dezvoltare normala a
organismului, producerea unor hormoni si buna functionare a celulelor
rosii. Amelioreaza vederea nocturna. Participa la constructia celulara. Protejeaza
vederea.

Surse :   produsele lactate, carne, peste, cerelale de porumb si vegetale precum

broccoli si asparagus, drojdie, afine , oua. 

ROLUL VITAMINEI B3 IN ORGANISM

Vitamina B3 este necesara pentru furnizarea energiei din carbohidrati, proteine si

grasimi, pentru sinteza grasimilor si pentru formarea celulelor rosii. Stimuleaza
refacerea celulara a pielii capului si a radacinii parului.

Surse : cereale, cartofi, varza, rosii, ficat, galbenus de ou, peste, nuci, carne de
pasare.

ROLUL VITAMINEI B6 IN ORGANISM

Vitamina B6 ajuta organismul sa se foloseasca de carbohidati si proteine. Joaca

un rol cheie in prelucrarea aminoacizilor, in asezarea proteinelor. Este
fundamentala pentru buna functionare a creierului,
Surse : banane, morcovi, usturoi, varza creata, spanac, ficat, creier, maduva,
peste,nuci, alone, rinichi, oua.

ATENTIE!!!! devine toxica cand dozele sunt depasite.

ROLUL VITAMINEI B12 IN ORGANISM

Vitamina B12 este necesara pentru producerea carbohidratilor, a proteinelor si a

unor aminoacizi si grasimi. Are actiune antianemica si favorizeaza echilibrul
nervos

Surse : peste, ficat, galbenus de ou, crustacee, produse lactate.

ROLUL VITAMINEI C IN ORGANISM

Vitamina C este necesara in formarea colagenului, o proteina care confera

rezistenta oaselor, cartilagiilor, muchilor si vaselor de sange si contribuie la buna
mentinere a capilarelor, oaselor si dintilor. Are actiune antiinfectioasa prin
excelenta.

Surse : citrice, legume, salate, ficat. broccoli, rosii, cartofi, ardei dulce; spanac.

Doze prea mari pot provoca diaree. 

ROLUL VITAMINEI D IN ORGANISM

Vitamina D este esentiala in formarea si mentinerea in buna stare a oaselor si
dintilor. Ajuta si la buna functionare a sistemului nervos si a celui muscular.

Surse:grasimi animale, lactate, margarina, oua si unt, lumina soarelui.

Doze prea mari pot sa antreneze probleme cardiace

ROLUL VITAMINEI E IN ORGANISM

Vitamina E protejaza grasimile si vitamina A aflate in organism. Ca antioxidant,

stabilizeza membranele celulelor. Faciliteaza schimburile dintre celulele
cerebrale., mentine pielea supla, intarzie aparitia petelor de varsta si a alunitelor,
prelungeste viata globulelor rosii.

Surse : uleiurile vegetale

ROLUL VITAMINEI K IN ORGANISM

Vitamina K : functia de baza a acestei vitamine este de a coagula sangele.

Surse  : spanac, varza, cartofi, capsuni, rosii, ficat, carne, Lumina soarelui,
margarina, lapte, oua si unt.

In doze prea mari, poate sa impiedice dezvoltarea creierului la copii si sa

provoace anemie adultilor.