Conferința „Rolul Spitalelor Municipale, Orășenești, Mono-specialitate în îmbunătățirea

calității actului medical, prezent și perspective”, editia a II-a

Registrul de riscuri -
instrument eficient în procesul
de comunicare organizațional
Drd. Gabriela Ciolpan - Evaluator de servicii de sănătate

03 - 04 septembrie 2021
DEFINIȚIE

Riscul reprezintă un eveniment incert, generat de cauze interne sau externe spiatalului și
care poate afecta îndeplinirea unui obiectiv general sau specific.

Un enunț îndeplinește condiția de risc dacă se caracterizează prin următoarele:

 Este incert din punct de vedere al apariției, respective nu se știe cu siguranță dacă se va
manifesta
 Nu se cunoaște data exacta a manifestării
 Nu se pot cuantifica cu precizie consecințele și nivelul acestora, în caz de manifestare.
Punctul de plecare - analiza stadiului implementării legislației aferente standardelor de
management care compun SCIM ¹
- analiza proceselor de muncă = angajatul să-și poată desfășura activitatea în condiții de
maximă securitate pentru sănătatea și integritatea participanților la procesul muncii
se elimină riscurile de accidente sau îmbolnăviri profesionale.

- necesar desfășurarea unei activități de prevenire în domeniul securității în muncă

efect – pe plan uman prin reducerea numărului de accidente de muncă și a
îmbolnăvirilor profesionale,
efect – pe plan financiar prin reducerea costurilor legate de accidentele de muncă
și a îmbolnăvirilor profesionale.

¹ Analiză efectuată în urma desfășurării misiunilor de evaluare a stadiului implementării SCIM la entitățile publice selectate
Pentru acest lucru este nevoie de:
 Evaluarea riscurilor
 Punerea în conformitate a echipamentelor tehnice
 Revizuirea procedurilor de lucru/ protocoalelor medicale
 Ameliorarea condițiilor de mediu și de muncă
 Stabilirea politicii de selectionare, formare și informare a personalului
 Implementarea managementului de securitate și sănătate în muncă
Evaluarea expunerii la risc = probabilitate x impact (P x I)
Expunerea la risc reprezintă consecințele, ca o combinație de probabilitate și impact, pe care le
poate resimți o structură în raport cu obiectivele prestabilite în cazul în care riscul s-ar
materializa.
Tabel Nr. 1 – Scala evaluării expunerii la risc
Liniile matricei descriu variația probabilității, iar coloanele variația impactului. Expunerea la risc apare la intersecția liniilor cu coloanele.
PROBABILITATE IMPACT
1 – Rar (0%-10%) 1 – Nesemnificativ
2 – Putin probabil (10%-35%) 2 – Minor
3 – Posibil (35%-65%) 3 – Moderat
4 – Foarte probabil (65%-85%) 4 – Major
5 – Aproape sigur (85%-100%) 5 - Critic
 
5 – Aproape sigur 5 10 15 20 25 DETECTEBILITATE
Probabilitat

4 – Foarte probabil 4 8 12 16 20 1 IMEDIAT Evaluarea detectabilității erorii sau a EAAAM

3 – Posibil 3 6 9 12 15 2
3  Permite prioritizarea riscurilor
e

2 – Puțin probabil 2 4 6 8 10
1 - Rar 1 2 3 4 5 4  Cu cât detectabilitatea unei erori este mai
  Consecințe/ Impact 5
6 mică cu atât probabilitatea unui EAAAM este
7 mai mare
Nesemnificativ

8
3 – Moderat

Gradul de risc =  Cu cât detectabilitatea precoce a unui

4 – Major
2 - Minor

5 - Critic

9
Probabilitate x Impact
1-

10 TÂRZIU EAAAM este mai redusă cu atât gravitatea

acestuia este mai mare
Managementul riscului

 o abordare reactivă care să arate a posteriori evenimentele nedorite care au

apărut și s-au dovedit și adoptarea acțiunilor corective.
 o abordare preventivă sau anticipativă, care identifică a priori evenimentele
nedorite printr-o analiza a sistemului și a pericolelor acestuia.

 include identificarea situațiilor periculoase și a vulnerabilităților activităților din

unitatea sanitară, precum și punerea în aplicare a acțiunilor preventive și
monitorizarea eficienței acestora.
Conducerea Angajații

Identificarea riscurilor semnificative

Evaluarea riscurilor

Prioritizarea riscurilor

Gestionarea în limitele toleranței la

risc

Atingerea obictivelor stabilite

Necesitatea implementării managementului riscurilor
a) Managementul riscurilor impune modificarea stilului de management
- reacţie orientată spre viitor permite organizaţiei = creşterea şanselor de a-şi atinge obiectivele.
 
b) Managementul riscurilor facilitează realizarea eficientă şi eficace a obiectivelor organizaţiei
- în urma unei analize “cost-beneficiu” sau, mai general, “efort-efect”.
 
c) Managementul riscurilor asigură condiţiile de bază pentru un control intern sănătos
- controlul intern este ansamblul măsurilor stabilite de conducere pentru a se obţine asigurări rezonabile că
obiectivele vor fi atinse
- managementul riscurilor urmareşte tocmai gestiunea ameninţărilor ce ar putea avea impact negativ asupra
obiectivelor
- evaluare de risc este un proces ce are ca scop îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă
- în timp pot apărea noi pericole din cauza schimbărilor de tehnologie, sarcinilor de lucru etc
- etapa de recomandări, se fac analize şi se identifică resursele care trebuie suplimentate
- realizarea de analize cost-beneficiu pentru a se stabili dacă se vor face investiţii în creşterea capacităţii de
intervenţie sau în măsuri de prevenire
 I. INTRODUCERE

Prezentul Raport de analiza a registrului riscului își propune investigarea,

identificarea factorilor de risc, analiza nivelului de securitate și de risc a
sistemului și apreciere a riscurilor profesionale reziduale în activitatea
Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii “Sf. Maria” Iași, având un caracter
general de aplicabilitate şi reprezintă un instrument de lucru unitar cu scop de
îmbunătățire a procesului de management al riscurilor ², prin parcurgerea etapelor
de bază: identificarea, evaluarea, gestionarea și tratarea riscurilor, fiind
identificate următoarele deficiențe ᵌ:

• existenţa unei abordări neunitare, în ceea ce priveşte modul în care se identifică,

evaluează şi gestionează riscurile;
• diferenţe substanţiale în stabilirea criteriilor pe baza cărora se evaluează impactul
diferitelor tipuri de riscuri;
• diferenţe în ceea ce priveşte aprecierea impactului unor riscuri.
² Metodologia de implementare a Standardului 8 "Managementul riscului'', elaborată de Direcția de Control Intern Managerial și Relații Interinstituționale (metodologia este postată pe
pagina web a SGG www.sgg.ro. la sectiunea "Sisteme de implementare a controlului intern/managerial)
ᵌ Risk Assessment and Mapping Guidelines, SEC(2010) 1626
II. SCOP GENERAL
 
Identificarea tuturor factorilor (pericole sau situații periculoase) și cuantificarea
dimensiunilor pe baza combinației dintre doi parametri – probabilitatea de manifestare și
gravitatea consecinței maxime asupra organismului uman pentru elaborarea Registrului
de Riscuri în Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Sf. Maria” Iași, cu sediul în Iași.
 

Aceste principiu de evaluare a riscurilor este cuprins în standardele europene și stă la baza
diferitelor metode de aplicabilitate practică.

Obligativitatea evaluării în țara noastră decurge din legislația actuală în domeniu (Legea 319/
2006).
III. OBIECTIVE SPECIFICE
 
1. Cunoașterea factorilor legați de mediul nostru de activitate care favorizează apariția
erorilor (în special evenimentele santinelă);
2. Analizarea cauzelor care ne permit prevenirea sau cel puțin detectarea precoce a
apariției a acestora, pentru stabilirea măsurilor cu scopul de a le elimina sau reduce
la maxim;
3. Implementarea unei serii de indicatori care să ne permită evaluarea rezultatelor și a
evoluției lor în timp;
4. Inplementarea culturii siguranței: inducerea reflexionării asupra minimizării
riscurilor;
5. Descrierea principalelor instrumente metodologice care se utilizează în
managementul riscurilor;
6. Definirea criteriilor de calitate pentru elaborarea unui registru al riscurilor;
7. Difuzarea documentului părților interesate.
IV. MATERIAL, METODĂ ȘI INSTRUMENTE APLICATE
IDENTIFICAREA RISCURILOR
 
Un risc identificat poate avea semnificatie pentru mai multe obiective ale spitalului, iar impactul său poate varia în
funcţie de fiecare obiectiv în parte.

Clinic/ paraclinic/ chirurgical și de îngrijiri Neclinic

infecții nosocomiale (accese venoase, tehnice;
pneumonii); electrocutare;
medicație; identificarea pacientului; profesionale;
de căderi; tehnologice;
ulcere de presiune (UDP); explozie
biologice; financiare

Identificarea permanentă a riscurilor este necesară pentru

 cunoaşterea riscurilor care nu s-au manifestat anterior datorită circumstanţelor,
 a schimbării circumstanţelor în care se manifestă riscurile identificate anterior,
 stabilirea riscurilor care s-au manifestat în trecut, dar care nu mai prezintă, în prezent, importanţa pentru spital

Pentru un management eficace al riscurilor, identificarea riscurilor trebuie să capete un caracter permanent.
Metoda de abordare și evaluare a riscurilor aplicată, a avut în vedere operațiunile:
 Observarea atentă a mediului specific sectorului de activitate (căi de acces,
starea clădirilor, starea echipamentelor tehnice și de protecție, gaze, pulberi,
temperature, zgomot, iluminat, curenți de aer etc)
 Determinarea tuturor sarcinilor specifice sectorului de activitate, fără
omisiuni
 Observarea modului de desfășurare a proceselor de muncă și verificarea
conformității procedurilor aplicate cu cele stabilite
 Analiza riscurilor incluse etapele procesului de activitate desfășurat
 Analiza factorilor externi de influență
 Analiza detaliată a factorilor psihologici, sociali și fizici cauzatori de stress
și interacțiunea lor cu factor ce țin de organizare și de mediu
 Evaluarea riscurilor identificate în cadrul fiecarui sector de activitate
 Analiza măsurilor adoptate și urmărirea actualizării informațiilor privind
riscurile
Contextul organizatoric
ECHIPA DE LUCRU
Echipa de lucru = responsabilă cu capacitatea de a lua decizii și autoritate
tip multidisciplinară pentru a recomanda și implementa procese de schimbare

- profesionist în managementul calității

- reprezentanți ai tuturor secțiilor și
cu pregătire minimă în managementul riscurilor
serviciilor

implementarea de practici sigure (autoritate clinică

recunoscută)
dezvoltarea culturii siguranței pacientului sprijin din partea
managementului
spitalului ⁴

⁴ Ordinului SGG nr. 600/ 2018

INSTRUMENTELE APLICATE

1. Proces verbal al ședinței de lucru - elaborate și înregistrate de către secretariatul Comisiei pentru
dezvoltarea sistemului de control intern managerial
2. Registrul riscului general - elaborate și înregistrat de către secretariatul Comisiei de monitorizare
3. Registrul riscului fiecărei structure din spital - elaborat și înregistrat de către persoana desemnată
de șeful structurii, numit Ofițer de Risc
4. Planul de acțiune pentru implemnetarea măsurilor de gestionare a riscurilor/ Planul de acțiune
pentru implemnetarea măsurilor suplimentare de gestionare a riscurilor - poate fi elaborate ca
anexă la registrul riscurilor de către persoana desemnată de șeful de secție/ structură, numit Ofițer de
Risc sau secretariatul Comisiei de monitorizare
5. Raport privind managementul riscurilor - elaborat de către persoana desemnată de manager/ șef de
secție/ structură, numit Ofițer de Risc sau secretariatul Comisiei de monitorizare
6. Planul strategic
7. Planul annual
8. Rapoartele de audit extern
9. Rapoartele de audit intern și de consiliere
10. Acte și alte documente de control
V. REZULTATE ȘI DISCUȚII
Riscuri Clinice Riscuri Neclinice

614 riscuri, centralizate in 219 activitati specific actului medical 197 de riscuri, ce cuprind activitati ale
PROBABILITATE SMCSM,
 220 riscuri incadrate cu o prababilitate foarte scazuta, RUNOS,
 364 riscuri cu o probabilitate scazuta sau medie Serviciului Financiar – Contabil,
Achizitii,
 30 de riscuri incadrate cu o prababilitate ridicata si foarte
Juridic
ridicata;
Audit Intern.
IMPACT
 2 riscuri fiind cu un impact foarte scazut,
 316 riscuri cu un impact scazut sau mediu
 296 riscuri cu un impact ridicat sau foarte inalt;

Media riscului rezidual obtinut la nivelul spitalului = 15,09 clasificat în

―159 de riscuri cu grad foarte scazut de risc,
―175 de riscuri cu grad de risc scazut de risc,
―169 de riscuri cu grad mediu de risc si
―111 riscuri cu grad ridicat de risc.
―Nu au fost riscuri incadrate la nivel foarte ridicat de risc.
V. REZULTATE ȘI DISCUȚII
Prioritizarea Riscurilor Clinice a orientat managementul spitalului spre toate activitatile specifice
 450 de riscuri ridicate
 86 de riscuri medii
Gradul de detectabilitate foarte ridicată (intervalul 1 – 3) = 420 de riscuri, iar la polul opus = de 53 de riscuri unde
detectabilitatea este foarte scazută.

Eficienta măsurilor aplicate la toate

nivelurile pentru diminuarea riscurilor =
64,46 %,

calculul media nivelului de prioritate

inerent (calculat la 47,5) si media
nivelului de prioritate rezidual (calculat
la 16,88)
V. REZULTATE ȘI DISCUȚII
Nivelul de prioritate se datorează strategiilor aplicate fiecărui risc atât pentru diminuarea probabilității
cu 244 %, cât și a impactului cu 160 %.
 În urma analizei Riscurilor Neclinice s-au constat următoarele:
PROBABILITATE
 149 riscuri încadrate cu o prababilitate foarte scăzută
 119 riscuri cu o probabilitate scăzută sau medie

IMPACT
 27 riscuri fiind cu un impact foarte scăzut
 171 riscuri cu un impact scăzut sau mediu
 6 riscuri cu un impact ridicat sau foarte înalt
Eficiența măsurilor specifice aplicate în sectorul
NECLINIC pentru diminuarea riscurilor = 50,4 %

regăsit la calculul mediei gradului de risc inerent (calculat

la 3,25) și mediei gradului de risc rezidual (calculat la 1,64).
V. REZULTATE ȘI DISCUȚII
 
A) NECLINIC 8 7.12
NECLINIC
7 6.71
6 5.75
5

3 2.75 2.7 2.71

1.86 2.02
2 1.57 1.5
1.16 1.14 1 1.14
1

0
ic . te
OS
A
T
id er
n
er.. t a C
N P r n t t il i SM
RU
A Ju
lic
i
a-In ab
b ta u
r
o nt
pu r C
d it ist ic ar
eg
Au R an
ală, Fi
n
ic
ed
m
ti că
s
t ati
S
R. Inerent Expunere R. Rezidual Expunere

Grafic Nr. 3 - Ponderea toleranței la risc în sectorul neclinic

V. REZULTATE ȘI DISCUȚII
REDUCERE RISC (%)
90
79.89
80
70
61.37 59.61
60
38.7 44.44
50 43.56
40 36.31
30
20
10
0

Diferenta Inerent - Rezidual (%)

Grafic Nr. 4 – Diminuarea toleranței la riscul inerent prin strategiile adoptate in neclinic (%)

Controlul eficienței măsurilor urgente adoptate pe aceste domenii de activitate, este mai mic cu 79,89 % pentru
RUNOS, 59,61 % pentru SMCSM, 61,37 % pentru Juridc și respectiv 44,44 % pentru Statistică medicală, Registratură-
Internări .
V. REZULTATE ȘI DISCUȚII
B) PARACLINIC
8.44
9 PARACLINIC
8
R. Inerent Expunere R. Rezidual Expunere
7

6 5.2 5.07 5.33

5
4 3.76
4
3 3 2.92 3.14
2.5 2.33
3 2.14
1.79
2 1.16 1.33 1.43
1 1 1
1

0
le le că re T lă ie că lă
AM on
a
ic
a
og
i
l iz
a F K ic
a a c
t e t i
ic
a
IA ț i d l i B d r m e d
SP n c M
e
a to t er M
e
Fa i d M
e
u e P S ș
ir f l i z i e t i că a re t i că
o ră n a
t o m g is m n e
pl A a a ia e
E x t o r
A
n I m t a r
e tG
o ra g ie uca b in
a b
o lo B C a
L d i
R a
Grafic Nr. 5 – Ponderea toleranței la risc în sectorul paraclinic
V. REZULTATE ȘI DISCUȚII
B) PARACLINIC
80
REDUCERE RISC (%)
70 66.66 64.69 66.75 66.67 64.93 68.15
60 45.79 56.28
34.27
50 42.88
40
30
20
10
0
le le că ar
e T ... ie
te ic
a lă
AM na i ca gi z K ed
i ac ica
IA țio ed lo
er
i li BF rm et ed
P c to t ăM Fa id
S u n e M Pa S i c s ă M
ir f al
i z ie ist ar
e
eti
c
or
ă n o m ag am en
p l rA n at Im ri G
x
at
o gi
e ta a t
E r
A c ne
b o i ol
o
Bu
Inerent - Rezidual (%) abi
La Rad C
Grafic Nr. 6 – Diminuarea toleranței riscului inerent prin strategiile adoptate in paraclinic (%)

Controlul eficienței măsurilor urgente adoptate pe aceste domenii de activitate, este mai mic cu 64,93 %
pentru Blocul alimentar, 56,28 % pentru Compartimentul de Sterilizare, 42,88 % pentru SPIAAM, 64,69
% pentru Laboratorul de Anatomie patologică, 66,75 % pentru Compartimentul de
Balneofiziokinetoterapie și respectiv 34,27 % pentru Laboratorul de Radiologie și imagistică medicală.
V. REZULTATE ȘI DISCUȚII
C) CLINIC 9 8.26
CLINIC
8

7
6.12 6.22
6
5,38 5.1
5 4.77 4.5
3.89 4.05 4
4

3 2.77 2.57 2.7

1.86 1.85 2.07 2.15
2
1.16 1 1
1

0
U ge ie iz
ă
,V ri e e t al i e
P â n o g
al r iji gi ab ci op
U
is rf o
l
di IV ng l o
D
i
ts
o sc
zi de II I, Î ur
o . n o
sf u Ne ia II, diu N
e As is st
e
E nd
n aț , e s.
e tra St
ri eI M A A
i t at i a t
n d
U Pe
R. Inerent Expunere R. Rezidual Expunere
Grafic Nr. 7 - Ponderea toleranței la risc in sectorul clinic
V. REZULTATE ȘI DISCUȚII
C) CLINIC REDUCERE RISC (%)
90

80 75 77.78
70 65.61 66.72
58.12 60.58 60.58 47.06
60
52.91 40.3
50

40

30

20

10

0
U ge i e ă
,V ri e et al ie
UP ân og la iz V ir ji gi iab ci
o p
is rf o
l i ,I g ol
o so sc
i ed III În r .s D en
t o
uz Ne d I, i u eu A t nd
n sf ția , I ed . N is E
Diferenta sInerent - Rezidual (%)
a
tra
e ri M St eI As A
t t
n itGrafic
a Nr. 8 – Diminuarea toleranței
edi
a riscului inerent prin strategiile adoptate in clinic (%)
U P
Controlul eficienței măsurilor urgente adoptate pe partea clinică, este mai mic cu 52,91 % în UPU, în clinic, 66,49 %
pediatria generală, 65,61 % nefrologia, 66,72 % mediul de îngrijiri, 58,12 % UTS.
- Cuantificarea activității desfășurate de către echipa de medici și cea de asistenți medicali, este în aceeași
măsură egală, ceea ce putem spune, că este nerecomandat să facem o departajare. Astfel, putem afirma că
sunt activități complementare, au aceleași preocupări ce vin în sprijinul pacientului, în recuperarea
acestuia și integrarea lui în societate/ familie.

- Cuantificarea la nivel de UTS, demonstrează faptul că responsabilizarea tuturor membrilor echipei

medicale, trebuie să aibă un rol de asumare și responsabilizare, în efectuarea transfuziei de sânge și/ sau
produse biologice, conform Ghidul National de utilizare terapeutică raţională a sângelui și a
componentelor sanguine umane ⁵ .

 
 

⁵ Ministerul Sănătătii Publice, Institutul Naţional de Transfuzie Sanguină, Ghidul National de utilizare terapeutică raţională a sângelui și
a componentelor sanguine umane, , 2007
Secția Anestezie Terapie Intensivă
 total de 145 de riscuri cuprinse în 35 de activități identificate în ingrijirea pacienților.

 media nivelului de toleranță inerent la risc este de 12, încadrandu-se la toleranță medie, ceea ce putem
spune că măsurile de control adoptate sunt pe termen scurt/ mediu

Tabel Nr. 2 – Centralizarea nivelului de toleranță inerent al riscurilor din Secția ATI

Nivel tolerare Număr total de Măsuri de control

riscuri
1–4 Acceptare 1 Nu necesită măsură de control
5–8 Toleranță mică 30 Necesită măsuri de control pe termen scurt
9 – 12 Tolerare medie 33 Necesită măsuri de control pe termen scurt/ mediu
13 – 20 Intolerabil 81 Necesită măsuri de control urgente
25 Intolerabil 0 Necesită măsuri de control urgente
 un nivel mediu de prioritizare inerentă cu o valoare medie de 62,5, ceea ce putem spune că necesită
măsuri de control urgente
Tabel Nr. 3 – Centralizarea nivel de prioritizare a riscurilor din Secția ATI
Nivel de Număr total Măsuri de control
prioritizare de riscuri
201 - 250 19 Nu necesită măsură de control
130 - 200 0 Necesită măsuri de control pe termen scurt
90 - 129 9 Necesită măsuri de control pe termen scurt/ mediu
50 - 89 55 Necesită măsuri de control urgente
1 - 49 62 Necesită măsuri de control urgente

Pentru 20 de activități ce însumează 62 de riscuri și 9 activități ce însumează 55 de riscuri se impune adoptarea

de măsuri de control urgente, printre care se enumeră următoarele activități unde se impun măsuri de îmbunătățire a
condițiilor de muncă, astfel:
1. Diagnosticarea si tratarea corectă a pacientilor în funcție de nivelul de gravitate
2. Oxigenoterapia
3. Aparatură medicală ATI
4. Administrarea medicației/ antibioticelor
5. Hemodiafiltrarea/ plasmafereză
6. Securitate și sănătate în muncă
 media nivelului de toleranță rezidual la risc este de 2, încadrandu-se la Acceptare/ Tolerare, ceea ce putem
spune că acceptarea (tolerarea) riscurilor, respectiv neluarea unor măsuri de control, intervine atunci când
riscurile sunt liber asumate și aplicarea unei strategii de răspuns la risc nu este posibilă

Tabel Nr. 4 - Centralizarea nivelului de toleranță rezidual al riscurilor din Secția ATI

Nivel tolerare Număr Măsuri de control

total de
riscuri
1–4 Acceptare 145 Nu necesită măsură de control
5-8 Toleranță mică 0 Necesită măsuri de control pe termen scurt
9 – 12 Tolerare medie 0 Necesită măsuri de control pe termen scurt/ mediu
13 – 20 Intolerabil 0 Necesită măsuri de control urgente
25 Intolerabil 0 Necesită măsuri de control urgente
 media nivelului de prioritizare reziduală cu o valoare medie de 10, ceea ce putem spune că necesită măsuri de
control urgente pentru menținerea unei siguranțe a pacientului și implicit a personalului secției.

Tabel Nr. 5 – Centralizarea nivelului de prioritizare reziduală al riscurilor din Secția ATI

Nivel de Număr total de Măsuri de control

prioritizare riscuri
201 - 250 0 Nu necesită măsură de control
130 - 200 0 Necesită măsuri de control pe termen scurt
90 - 129 0 Necesită măsuri de control pe termen scurt/ mediu
50 - 89 0 Necesită măsuri de control urgente
1 - 49 145 Necesită măsuri de control urgente
CONCLUZII

Rezultatele procesului de management al riscului

valorificate/ integrate

procesul decizional/ procesul de management de la orice nivel

VII. BIBLIOGRAFIE
Risk Assessment and Mapping Guidelines, SEC(2010) 1626
Analiză efectuată în urma desfășurării misiunilor de evaluare a stadiului implementării SCIM la entitățile publice selectate
Conferință internațională privind ”Consolidarea responsabilităților managerialel de linie în domeniul controlului intern”, organizată de
Academia Națională de Finanțe și Economie, Haga, 2016
https://sigurantapacientului.wordpress.com/tag/registrul-riscurilor-pe-spital/
Metodologie din 12 iunie 2013 privind managementul riscurilor de corupție în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne
Incident de integritate - eveniment produs la nivelul unei structuri a EP, urmat de adoptarea unei hotărâri definitive de condamnare pentru fapte
de corupţie sau aplicarea unei sancţiuni disciplinare ca urmare a încălcării normelor de conduită profesională a personalului EP ori a întocmirii
unui raport de evaluare, de către Agenţia Naţională de Integritate, rămas definitiv
Departament of Health, Western Australia, Clinical risk management
Ordinului SGG nr. 600/ 2018
Metodologia de implementare a Standardului 8 "Managementul riscului'', elaborată de Direcția de Control Intern Managerial și Relații
Interinstituționale (metodologia este postată pe pagina web a SGG www.sgg.ro. la sectiunea "Sisteme de implementare a controlului
intern/managerial)
Metodologia de implementare a standardului 11 Managementul riscurilor, elaborată de Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de
management financiar și control din cadrul Ministerului Finanțelor Publice
Cașcaval, Petru, Sisteme de timp real. Fiabilitatea și siguranța în funcționare. Editura Performantica, Iași, 2007. ISBN 978-973-730-325-7
Ministerul Sănătătii Publice, Institutul Naţional de Transfuzie Sanguină, Ghidul National de utilizare terapeutică raţională a sângelui și a
componentelor sanguine umane, 2007
Ordin pentru aprobarea Ghidurilor privind siguranța pacientului în anestezie terapie – intensivă
https://sigurantapacientului.wordpress.com/tag/medicamente-de-risc-inalt/
Ordinul nr. 1142/ 2013 privind aprobarea procedurilor de practică pentru asistenții medicali generaliști, cap 10
Raport de analiză a registrului riscurilor pe anul 2019
Raport de analiză privind managementul riscurilor la nivel de spital pentru semestrul I/ 2020
Analiză privind managementul riscurilor la nivel de spital pentru semestrul II/ 2020
Standarde de acreditare www.anmcs.gov.ro
Registrul de riscuri - instrument
eficient în procesul de comunicare
organizațional
Drd. Gabriela Ciolpan
Evaluator de servicii de sănătate
gabriela.ciolpan@gmail.com