Clostridium difficile – o

ameninţare din umbră!

PREVENIRE si CONTROL
Epidemiologie
Clostridium difficile, bacil anaerob formator de spori
reprezintă principala cauză a infecţiilor intestinale
corelate cu tratamentul antibiotic

Calea de transmitere: contactul direct dar şi indirect

(sporii pot persista în mediul spitalicesc luni şi chiar
ani de zile)

Factori predispozanţi: vârsta înaintată, durata de

spitalizare şi severitatea afecţiunii de bază
Evidenţe
Diareea cu Clostridium difficile este de regulă o infecţie
nosocomială

Un episod de infecţie cu Cl.difficile este urmat de o

circulaţie crescută de spori care pot afecta pacienţii

Sporii rezistă în mediu luni de zile şi sunt greu de distrus

Sporii nu pot fi distruşi de antisepticele pe baza de alcool

 Strategii de aplicat
DIAGNOSTICUL PRECOCE (screening prin cultivare):
Obiectivul - împiedicarea transmiterii încrucişate
o Rata de portaj Clostridium difficile reprezintă < 5 % în
populaţia generală adultă, dar în spital poate creşte
semnificativ
> 50% din tulpinile de Clostridium difficile izolate de la
pacienţi spitalizaţi sunt toxigene – risc cazuri secundare.

Principalul rezervor asociat cu rata cea mai mare de

contaminare a mediului = pacienţii cu diaree
Definiţii
CDI (infecţie cu Clostridium difficile)
1) tablou clinic compatibil cu o infecţie C difficile şi rezultat
pozitiv pentru toxina A/B în scaun
SAU
2) Imagine endoscopică (intraoperatorie, necroptică) de colită
pseudomembranoasă

CDI recurentă
1. Tablou clinic compatibil cu C difficile la mai puţin de 8
săptămâni de la episodul anterior tratat
ŞI
2. Un test de laborator pozitiv ptr. C. difficile (toxina A/B in scaun)
Definiţii propuse de ECDC
Tablou clinic compatibil CD
DIAREE :
1. scaun moale (de ex.: împrumută forma vasului sau
corespunde gradelor Bristol5-7) ŞI
2.frecvenţă a scaunelor percepută de bolnav ca fiind prea
mare
ILEUS: 1. semne severe de perturbare a tranzitului
intestinal, de ex.vărsături şi absenţa scaunului ŞI
2. semne radiologice de distensie intestinală
MEGACOLON TOXIC :
1. semne radiologice de distensie intestinală ŞI
2. semne de şoc toxico-septic
Clostridium difficile - sursa
nosocomială sau comunitară?

INTERNARE EXTERNARE

4 spt 8 spt
Debut clinic

NOSOCOMIALĂ Incertă COMUNITARĂ

Strategii de aplicat
EDUCAŢIE ŞI COMUNICARE

Orice persoană care intră în salon/vine în contact cu

pacientul cu infecţie datorată CD
- personal medical
- vizitatori
trebuie informată privind: tabloul clinic, căile de
transmitere şi măsurile de precauţie care se impun
 Strategii de aplicat
PRECAUŢII DE IZOLARE

1. Pacientul
cu CDAD (diaree asociată cu C. difficile) reprezintă o sursă
importantă a patogenului şi de aceea trebuie izolat intr-o rezervă (când
este posibil) în vederea limitării transmiterii germenului.

2. Pacientul cu CDAD trebuie să aibă o toaletă special destinată

3. Pacienţii trebuie îngrijiţi de personal special desemnat în vederea

minimalizării riscului de transmitere încrucişată a infecţiei altor
pacienţi.

4. Precauţiunile de izolare se pot opri la 48 de ore după ce s-au remis

semnele şi simptomele CDAD.
 Strategii de aplicat
IGIENA MÂINII
1. Spălarea riguroasă a mâinii cu apă şi săpun şi utilizarea mănuşilor este
recomandată pentru tot personalul după contactul cu pacienţii cunoscuţi cu
diaree datorată Clostridium difficile
- singura modalitate de îndepărtare a sporilor de pe mâini este frecarea
şi limpezirea riguroasă a acestora
- spălarea mâinilor cu apă şi săpun este recomandată si după
îndepărtarea mănuşilor sau altor echipamente utilizate

2 Până în prezent nu există recomandări pentru a utiliza săpunuri antiseptice.

3. Asepsia mâinilor cu produse pe baza de alcool NU trebuie

să fie singura măsură în cazul îngrijirii pacienţilor cu CDI
certă sau probabilă.
 Utilizarea produselor pentru igiena
mâinilor - comparaţie
Produs Reducerea
încărcăturii
bacteriene (log)
Apă de robinet 0.76
Antiseptic pentru mâini cu 4% substanta dezinfectantă 0.77
Soluţie de spălare a mâinilor fără substanţă dezinfectantă 0.78
Solutie de spalare a corpului fără substanta dezinfectantă 0.86
Antiseptic cu 0.3% triclosan 0.99
Soluţie cu dezinfectant utilizat pentru suprafeţe 1.21

Concluzii
- sporii sunt greu de eradicat prin spălarea mainilor, de aceea
- este importantă utilizarea mănuşilor în îngrijirea pacienţilor
cu CDI
- Este importantă reducerea încărcăturii de spori din mediu
Edmonds, et al. Presented at: SHEA 2009; Abstract 43.
Argumente în favoarea spălării
mâinilor cu apă şi săpun

Oughton et al. Infect Control Hosp Epidemiol 2009;30:939-44.

 Strategii de aplicat MEDIUL SPITALICESC
1. Dezinfecţia de rutină a camerelor cu pacienţi care au CDAD se face cu
agenti dezinfectanţi cu activitate sporocidă, ex. produse pe baza de clor
(care să conţină cel puţin 10 000 ppm clor activ= 10 g/per litru). Alegerea
ritmului de curăţenie depinde de politica locală a unităţii.
2. Secţiile de spital trebuie curăţate în mod regulat cel puţin odată pe zi; o
atenţie mărită trebuie acordată suprafeţelor frecvent atinse.
3. Personalul care se ocupa de curăţenie trebuie atenţionat imediat ce apare
o contaminare fecală a mediului în vederea decontaminării şi a curăţării
cât mai rapid cu putinţă.
4. Grupurile sanitare şi obiectele de mobilier (noptiere, rama patului,etc)
care sunt potenţial contaminate reprezintă surse importante de spori de
Clostridium difficile şi trebuie curăţate foarte atent. Obiectele de mobilier
curăţate trebuie depozitate în condiţii de uscăciune.
5. După externarea unui pacient cu CDAD trebuie efectuată o dezinfecţie
de tip terminal.
Strategii de aplicat
ECHIPAMENTUL MEDICAL

1. Dispozitivele medicale (ex. tensiometru) trebuie să fie

utilizate exclusiv pentru pacientul cu CDI.

2. Tot echipamentul trebuie curăţat şi dezinfectat cu mare

atenţie utilizând dezinfectante cu acţiune sporocidă IMEDIAT
după utilizarea la un pacient cu CDI.

3. Termometrele trebuie să fie individuale iar cele electronice ar

trebui evitate.

4. Se recomanda utilizarea materialelor de unică folosinţă.

Raportare cazuri ICD
1. Caz suspect – orice persoana care prezinta un
sindrom diareic sau megacolon toxic SI care în ultimele
8 săptămâni:
a fost internata in spital SAU
a venit in contact (în spital/familie/colectivitate) cu
un caz ICD cunoscut SAU
a utilizat antibiotice/imunosupresoare/inhibitori de
pompă de protoni
Raportare cazuri ICD
2. Caz confirmat - orice caz suspect care prezinta UNUL din
urmatoarele criterii diagnostice:
test pozitiv de detectie a toxinei CD A si/sau B in materiile
fecale
 examen colonoscopic - colon cu aspect de colita
pseudomembranoasa
examen histopatologic al unei piese bioptice ( obtinuta prin
colonoscopie/intraoperator/necroptic)– aspect caracteristic pe
piesa
PCR pozitiv pentru gene CD care codifica toxinele A si/sau B
Raportare cazuri ICD
Unitatea sanitară:
- raporteaza (preliminar) în 24 ore către DSP
judeţean sau a mun. Bucureşti toate cazurile
suspecte/confirmate de ICD identificate in unitate.
Datele preliminare raportate: (codul spitalului, sectia
unde este internat................... data
internarii,_____/_____/______data debutului
_____/_____/_____ vârsta..........(ani), sex ………..
(M/F), domiciliu (urb/rural)___________
Clasificarea

epidemiologică ICD:
ICD nosocomială:
debut în spital după minim 48 de ore de la internare
(debut spitalicesc)
sau debut în spital în primele 48 de ore de la
internare,daca pacientul a fost internat în altă unitate
sanitară în urmă cu mai puţin de 4 săptămâni
sau debut la domiciliu în primele 4 săptămâni de la
externare
Observatie: atat in comunitate cat si in unitatile sanitare se
pot inregistra si cazuri de ICD asociată antibioterapiei/
imunosupresoare/inhibitori de pompă de protoni, fara
legatura epidemiologica cu alte cazuri din spital sau
comunitate.