OBIECTIVE

 Reducerea durerii
 Prevenirea infecţiilor
 Stimularea vindecării
 Asigurarea unui aspect cât mai
cosmetic
CLASIFICAREA PLĂGILOR
 Abraziuni - tangenţiale, leziuni superficiale ale epidermului
 Leziuni simple - lineare, soluţie de continuitate scurtă
 Leziuni adânci - penetrează dermul +/- structurile profunde
 Dilacerări complexe - margini neregulate (neliniare), +/- afectare
profundă
 Avulsia tegumentară - îndepărtarea totală a epidermului +/- a
ţesutului dermic
 Plăgi zdrobite - verticale/leziuni compresive pe epiderm/derm
 Arsuri - termice sau chimice la nivelul epidermului sau dermului
 Degerăturile - leziuni datorate îngheţului epidermului/dermului
 Infectate - invazia bacteriană a ţesutului
 Plăgi asociate altor leziuni - fracturi deschise, etc
 CLASIFICAREA
CHIRURGICALĂ A PLĂGILOR
 Tip I: curate; risc de infecţie 1 - 5%
 Tip II: curate - contaminate; risc de
infecţie 5 - 10%
 Tip III: contaminate; risc de infecţie 10 -
15%
 Tip IV: murdare; risc de infecţie 30 -
50%
 PLĂGILE TIP I
PLĂGI CURATE
 Netraumatice
 Lipsa inflamaţiei
 Chirurgicale
 PLĂGI TIP II
PLĂGI CURATE-CONTAMINATE
 Produse în regiuni nesterile ale corpului:
– orofaringe
– tract gastrointestinal sau genitourinar
– tract biliar
– tract respirator
 PLĂGI TIP III
PLĂGI CONTAMINATE
 Plăgi contaminate cu scurgeri din tractul
gastrointestinal
 Plăgi situate la nivelul căilor de intrare
în tractul GI, GU
 Plăgi traumatice proaspete (pe
tegumente nepregătite)
 PĂGI TIP IV
PLĂGI MURDARE
 Plăgi asociate cu perforaţie de viscere
 Plăgi traumatice asociate cu:
– corpuri străine implantate
– contaminare cu fecale
– prezentare întârziată:
 12 - 24 ore pentru plăgi ale feţei şi scalpului
 peste 6 ore în orice altă parte a corpului
SECVENŢA FAZELOR DE ÎNGRIJIRE
DE RUTINĂ A PLĂGILOR
 1. Expunerea adecvată a plăgii
– expunerea largă a plăgii pentru pregătirea adecvată a marginilor
 2. Îndepărtarea agenţilor contaminanţi superficiali
– se vor lăsa pe loc corpurile străine implantate acestea urmând să fie
îndepărtate în serv. de urg.
 3. Toaleta regiunii din jurul plăgii
– majoritatea agenţilor de curăţire lezează plăgile dacă sunt aplicaţi
direct pe ele
 4. Îndepărtarea pilozităţii locale
– adesea nu trbuie îndepărtată, fiind suficientă curăţirea regiunii cu
betadină
– îndepărtarea pilozităţii cu lama (raderea regiunii) creşte rata infecţiilor
– nu se vor rade niciodată sprâncenele (s-ar putea să nu mai crească)
SECVENŢA FAZELOR DE ÎNGRIJIRE
DE RUTINĂ A PLĂGILOR
(continuare)

 5. Spălarea plăgii - faza cea mai importantă

pentru reducerea numărului de bacterii
 6. Prepararea marginilor plăgii
 7. Se vor aranja eventualele cute
 8. Anestezie locală
 9. Sutură
 10.Pansament
AVANTAJELE ANESTEZIEI LOCALE
EFECTUATE DUPĂ SPĂLAREA ŞI
PREGĂTIREA PLĂGII

 Seringa cu care se efectuează anestezia

va rămâne curată putând fi utilizată în
continuare pentru suplimentarea anesteziei
 Se utilizează o singură seringă şi o singură
pereche de mănuşi
 Scade riscul de infecţie a ţesuturilor din
jurul plăgii (la injectarea agentului
anestezic)
PREGĂTIREA BUZELOR
PLĂGII
 Se va prepara o arie largă în cazul în care apar cute
 În cazul plăgilor digitale se va pregăti şi suprafeţele
aparţinând degetelor adiacente
 Dacă mâna afectată este foarte murdară, se va pune
o mănuşă sterilă pe mâna pacientului şi se va
îndepărta cauciucul mănuşii în zona plăgii
 Se va utiliza un agent de spălare cu un spectru
bactericid larg (ex.Betadină)
– Majoritatea agenţilor trebuie să se usuce pe plagă
pentru a-şi exercita efectul antimicrobian
 AGENŢI DE SPĂLAREA A
PLĂGILOR
 Agent comun de spălare - ser fiziologic
– ieftin, izoton, fără acţiune bactericidă
 Ser fiziologic cu iod
– probabil cea mai bună alegere
– efect bactericid, fără efect toxic asupra ţesuturilor
 Ser fiziologic cu antibiotice (1 g de cefalosporină gen.I / 1 litru SF)
– bactericid dar scump
– risc de reacţii anafilactice
 Poloxamer 188
– agent surfactant fără acţiune bactericidă
– scump
ALTE SOLUŢII DE SPĂLARE
A PLĂGILOR
 Apă sterilă
– hipotonică - lezează ţesuturilor expuse
 Betadină 10%
– lezează ţesuturile şi afectează leucocitele
 Clorhexidină gluconat
– lezează ţesuturile şi afectează leucocitele
– toxică pentru cornee şi urechea medie
 Apă oxigenată
– lezează ţesuturile şi afectează leucocitele
 Hexaclorofen 3%
– lezează ţesuturile şi afectează leucocitele
– eficace numai pe Gram +
 AGENŢI ANESTEZICI
LOCALI
 Xilina
– 0,5-2%
– asociată sau nu cu Adrenalină 1:100.000
– Doze:
 5mg/kgc fără adrenalină

 7mg/kgc cu adrenalină

– Tamponarea (1 ml de sol NaHCO3 7,5% adăugată la 9

ml sol. Xilină) şi încălzirea soluţiei de xilină scad
durerea ce apare la injectarea ei
 Xilina tamponată este stabilă cel puţin o săptămână
 AGENŢI ANESTEZICI
LOCALI
 Bupivacaina (Marcaina)
– concentraţii de 0,25 - 0,75%
– asociată sau nu cu adrenalină 1 : 200.000
– aceeaşi clasă de anestezice (amide) ca şi xilina
– poate menţine o anestezie locală timp de 6-8 ore
– se poate amesteca cu xilina 1:1. 0,5% Marcaină
cu 2% xilină pentru blocuri intercostale sau digitale
– Dozele limită sunt variabile:
 de obicei se folosesc doze de 2 - 2,5 mg/kgcâ
 TEHNICA ANESTEZIEI
LOCALE
 Se va utiliza ac de calibru mic
 Se va injecta lent
 Se va injecta prin plagă (este mult mai dureros
să se injecteze zonele sănătoase din
vecinătatea plăgii)
 Se va urmări în timpul injectării apariţia boselurii
subcutanate
 Anestezia locală a degetelor se va începe de la
extremitatea proximală
 ALERGII LA AGENŢII
ANESTEZICI LOCALI
 Alergiile la agenţii anestezici locali amidici sunt rare
 Majoritatea reacţiilor apar după injectarea
intravasculară şi vasodilataţie
 Dacă se suspectează sau se anticipează apariţia
unei alergii la clasa amide se vor folosi alţi agenţi
anestezici:
– un ester
 Procaină (Novocaină) sau Tetracaină

– difenhidramină (Benadryl) 1%
– injectare lentă de SF cu alcool benzilic
 UTILIZAREA TAC
 TAC: tetracaină (0,5%), adrenalină (1:2000), cocaină 11,8%)
 Excelent pentru anestezia topică a plăgilor deschise
 Contraindicat pentru:
– plăgi ale mucoaselor sau din vecinătatea lor (datorită
absorbţiei rapide a cocainei)
– zone ale corpului irigate de artere terminale (degete, penis,
lobul urechii)
– gravide
– istoric de HTA
– alergie la una sau mai multe componente
 Util pentru plăgile scalpului sau plăgi ale feţei la copii
 UTILIZAREA TAC
 Doză: 2 ml pentru adulţi
 Asigură anestezie 10-15 minute
 Albirea marginilor plăgii confirmă efectul
 Marginile albe sunt anesteziate
 Pentru plăgile mici se va îmbiba un tampon steril cu
TAC şi se va aplica pe plagă
 Pentru plăgi mari se va plasa în plagă o compresă mai
mare îmbibată în TAC
 Se va aplica presiune uşoară continuă pe plagă pentru
a facilita pătrunderea TAC în ţesuturi
TEHNICA ANESTEZIEI REGIONALE
PRIN BLOC BIER CU ‘’MINIDOZĂ’’
 Indicaţii
– dilacerări extinse sau multiple ale mâinii,
articulaţiei radio-carpiene sau piciorului
– fracturi, luxaţii ale mâinii, piciorului sau
asrticulaţiei radio-carpiene
 Mai sigură decât dacă se folosesc doze
mari, ţinând cont că minidoza foloseşte
Xilină în doză netoxică
 PROCEDEU
 Se plasează două manşoane de măsurare a tensiunii
arteriale pe membru
 Se va încanula o venă distal la nivelul membrului
 Se va ridica membrul şi se va plasa un bandaj pentru a
“exsangvina” membrul
 Se va administra 1,5 mg/kgc Xilină i.v.
 Se aşteaptă 15 minute
 Se va umfla manşonul distal şi se va dezumfla cel proximal
 Se va sutura plaga sau se va reduce fractura
 Se va dezumfla manşonul distal
 ALEGEREA ACULUI DE
SUTURĂ
 Ac cu vârf triunghiular
– triunghiular în secţiune transversală
– străpunge pielea groasă
– poate leza ţesuturile delicate
– utilizare: sutura epidermului
 Ac cu vârf rotund
– circular în secţiune transversală
– nu străpunge epidermul
– utilizare: fascii şi ţesuturi profunde
 ALEGEREA FIRULUI DE
SUTURĂ
 Neabsorbabil
– indicaţii:
 sutura pielii
 sutura fasciilor sub tensiune
 suturi vasculare
 Absorbabil
– indicaţii:
 ţesut subcutan
 mucoasă intrabucală (inclusiv limbă)
 fascii netensionate
COMPOZIŢIA FIRULUI DE
SUTURĂ
 Monofilament (un singur fir)
– avantaje:
 mai puţin reactiv
 şanse mai mici de infecţie
 Multifilament (mai multe fire)
– avantaje
 putere mai mare de tensionare
 înnodare mai uşoară şi mai puternică
 FIRE DE SUTUTRĂ
NEABSORBABILE
 Nylon - ieftin, fin, se foloseşte la sutura pielii
 Polyipropylen (Prolene) - moale, mai puternic decât nylon-ul, culoarea
albastră îl face vizibil printre firele închise de păr; necesită 8 noduri
pentru siguranţă
 Surgilon - combină puterea nylon-ului cu fineţea mătăsii, foarte scump
 Mătase - risc de reacţii alergice şi infecţie crescute; se foloseşte în
stomatologie pentru sutura intrabucală; nu are avantaje faţă de alte
tipuri de fire
 Sârmă de oţel - puţin reactivă, asigură cea mai puternică sutură; greu
de legat, neconfortabil pentru pacient; necesită cleşte de tăiat sârmă
pentru îndepărtare
 Bumbac - risc crescut de reacţii alergice şi infecţii
 COMPOZIŢIA FIRELOR
ABSORBABILE
 Fir obişnuit - se absoarbe în 5-10 zile (prin inflamaţie)
 Fir cromic - se absoarbe în 10-14 zile (prin inflamaţie)
 Acid poliglicolic/poliglactin (vicryl, dexon) se absoarbe în
30-90 zile (prin hidroliză); este polifilament, puternic, risc
minor de reacţii alergice
 Polidioxanone (PDS) - se absoarbe în 100-210 zile;
monofilament, reacţii minore, moale
 Suturile efectuate cu fir absorbabil obişnuit determină dureri
mai mari
– poate cauza congestia plăgii simulând infecţia
 DIMENSIUNILE FIRELOR DE
SUTURĂ
Localizarea plăgii Dimensiune recomandată
scalp 3-0, 4-0
faţă 6-0, 5-0
obraz 6-0, 5-0
trunchi 4-0
braţ 4-0
mână 5-0
membru inferior 4-0
picior 4-0, 3-0
Regulă generală: 6-0 pentru faţă, 5-0 pentru mână şi 4-0 pentru orice
altă parte a corpului
 SCOATEREA FIRELOR
Localizarea plăgii Scoaterea firelor (zile)
scalp 7
faţă 3-5
obraz 7
trunchi 7-10
braţ 7-10
mână 10-14
membru inferior 10-14
picior 14-21
 FACTORI DE LUAT ÎN CONSIDERARE PENTRU
MENŢINEREA FIRELOR DE SUTURĂ PE O PERIOADĂ MAI
LUNGĂ DECÂT CEA PREVĂZUTĂ ÎN DIAPOZITIVUL
ANTERIOR

 Diabet insulino-dependent
 Tratament cronic cu steroizi
 Imunocompromişi
 Subnutriţi
 Vârstă peste 70 de ani
 TEHNICA SUTURII
 Se plasează acul în portac la 90 de grade
 Se apucă acul în 1/3 superioară
 Nu se prinde acul în portac de vârf
 Se va puncţiona pielea cu acul în poziţie verticală
 Dacă acul este mic şi plaga este mare atunci se
va trece acul separat prin buzele plăgii
 Acul se va introduce cât mai profund prin
marginea plăgii pentru a evita deschiderea plăgii
 TEHNICA SUTURII
 Spaţiile dintre firele de sutură trebuie să
fie egale şi punctele de puncţie la
distanţă egală de marginile plăgii
 Se vor face 5-6 noduri pentru nylon, 7-8
noduri pentru prolene şi 3 noduri pentru
fire absorbabile
 TEHNICA SUTURII
 Se vor respecta regulile de asepsie şi antisepsie
 Nu se vor lăsa tampoane, comprese în plagă
 Capetele firelor de sutură înnodate se vor tăia
lăsând aproximativ 0,5 cm din fir
 Sutura plăgii se va începe având toate
instrumentele pregătite aşezate pe o măsuţă, cât
mai aproape de operator
 Materialele folosite se vor arunca în containere
speciale
 SUTURA COSMETICĂ A PLĂGILOR
TEHNICI ALTERNATIVE
 Steri-strips
– eficace dacă marginile plăgii nu sunt tensionate
– tinctura de benzoin asigură o aderenţă mai bună a
steri-strips-ului
– prima peliculă se va pune pe mijlocul plăgii
 Polipropilen subcutan
– probabil cea mai eficace sutură cosmetică
– dificil de învăţat
– se vor face noduri la ambele capete a plăgii pentru
ancorare
 UTILIZAREA AGRAFELOR
 Avantaje
– rapiditate
 Dezavantaje
– neconfortabil pentru pacienţi
– necesită instrument de scos agrafe
– efecte cosmetice slabe
 Utilizare în serviciile de urgenţă
– închidere rapidă a plăgilor sângerânde ale scalpului
la pacienţii care necesită manevre diagnostice
urgente sau intrare în sala de operaţie
 CELE TREI REGULI ALE LUI
HOLLIMAN PENTRU CHIRURGIA
PLASTICĂ
 Dacă aceste reguli vor fi urmate se vor
obţine suturi cosmetice de calitate
1.Plănuieşte ceea ce vrei să faci (se vor
alinia marginile plăgilor)
2.Nu te grăbi
3.Foloseşte un număr mare de fire subţiri
TEHNICILE PRINCIPALE DE
SUTURĂ
 Simplu întrerupt
– se pretează pentru majoritate plăgilor
– uşor de efectuat
– uşor de învăţat
– plaga se poate deschide
 Fir continuu
– rapid
– dacă se rupe într-un punct se desface toată sutura
 UTILIZAREA AGENŢILOR
ANTIMICROBIENI PENTRU PLĂGI

 Asigură:
– cicatrizare mai rapidă
– scăderea riscului de infecţie
– previne lipirea pansamentelor pe plagă
AGENŢI ANTIMICROBIENI
 Polimixină - Bacitracină: cea mai bună alegere
 Polisporin + Neomicin: 10% risc de alergie la
Neomicină
 Bacitracină: numai pentru bacterii Gram+
 Sulfadiazină de argint: bacteriostatic, scump,
pentru arsuri
 Sulfamilon: bacteriostatic, determină acidoză
metabolică (inhibitor de anhidrază carbonică
 Betadină: toxică pentru ţesuturile expuse, nu se va
folosi pe plăgi
 PANSAMENTE
 Comprese uscate
– utile pentru majoritatea plăgilor sau pe
plăgi suturate cu steri-strips
 Pansamente neaderente - preferate
pentru abraziuni, leziuni ale patului
subunghial, plăgi delabrante ale pielii
– pansamente cu vaselină, cu xeroform
 ÎNGRIJIREA PLĂGILOR
 Imunizarea antitetanică obligatorie
 Antibiotice:
– plăgi muşcate
– contaminate
– ale mâinilor sau picioarelor
– prezentare tardivă
– plăgi infectate
– factori de risc
PLĂGI CARE NECESITĂ
CHIRURGIE PLASTICĂ
 Suspiciune de leziune de nerv facial
 Plăgi delabrante
 Leziuni cartilaginoase majore
 Leziune de duct parotidian
 Plăgi ce necesită grefe tegumentare
 Dacă pacientul solicită chirurgie plastică
 PLĂGI CARE NECESITĂ
INTERVENŢIE OFTALMOLOGICĂ
 Plăgi palpebrale
 Plăgi ale cantusului medial
 Plăgi ale ţesutului periorbital sau ale
globilor oculari
 Ptoza globilor oculari
 REGULILE IMUNIZĂRII
ANTITETANICE
 Se efectuează o dată la 5 ani
 Imunoglobulina tetanică se administrează
dacă:
– pacientul nu a fost niciodată imunizat
– imunosuprimaţi
– reacţii alergice sau reacţii locale severe la ATPA
– plăgi tetanogene sau dacă au trecut mai mult de
10 ani de la ultima imunizare cu ATPA