Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2011
1
Cuprins:
Introducere.......................................................................................................................................
1. Aspecte teoretice privind indicatorii ce determină aprecierea bonității.................
1.1 Analiza ratelor de acoperire financiară.......................................
1.2 Analiza lichidității întreprinderii.................................................
1.3 Analiza solvabilității întreprinderii.............................................
2. Prezentarea firmei.......................................................................................................................
2.1 Date generale..............................................................................................................................
2.1.2 Date economice (evoluție).......................................................................................................
2.1.3 Domeniul de activitate............................................................................................................
2.2 Incadrarea in ramura de activitate..........................................................................................
2.2 Structura organizatorica.........................................................................................
3. Studiu de caz – principalii indicatori ce determina aprecierea bonitatii...............................
3.1 Calculul si interpretarea indicatorilor.....................................................................................
3.3 Riscul de faliment......................................................................................................................
Modelul E. Altman......................................................................................................................................
4. Sinteza analiza SWOT.................................................................................................................
Puncte tari....................................................................................................................................................
Puncte slabe.................................................................................................................................................
Oportunități.................................................................................................................................................
Amenințări..............................................................................................
Cauze care au influențat negativ................................................................................................................
Măsuri pentru remediere..........................................................................
Concluzii...........................................................................................................................................
Introducere
3
1. Aspecte teoretice privind indicatorii ce determină aprecierea bonității
5
Arată ponderea valorii activelor intangibile in total imobilizări.
Imobilizări necorporale
Rin = x 100
Active imobilizate nete
2. rata imobilizărilor corporale (Ric)
Arată ponderea valorii activelor corporale in total imobilizări.
Indicatorul reflectă si ponderea investiţiilor materiale in total investiţii.
Reflectă greutatea specifica a activelor imobilizate si depinde de specificul
activităţii desfăşurate. De asemenea indică şi flexibilitatea firmei la
schimbările cerinţei pieţei şi a tehnologiilor.
Mărimea acestui indicator depinde de natura activitaţii fiind mult mai
ridicat in cazul ramurilor din industria grea fata de ramurile care solicita o
slabă dotare tehnica. La firmele din acelaşi sector de activitate depinde de
opţiunile strategice, de politica de dezvoltare, de condiţiile concrete in care
sa desfăşoara activitatea.
Imobilizări corporale
Ric = x 100
Active imobilizate nete
Stocuri totale
Rac = x 100
Active circulante
7
- rata stocurilor de materii prime şi materiale, legată strans de
procesul de aprovizionare;
- rata stocurilor de producţie neterminată, legată strans de procesul
de producţie;
- rata stocurilor de produse finite, legată strans de procesul de desfacere;
- rata stocurilor de mărfuri, strans legată de procesul de
comercializare.
Nivelul si dinamica indicatorilor se apreciază in funcţie de specificul
intreprinderii şi a fiecărui proces in parte şi in funcţie de viteza de rotaţie a
lor prin elementele corespondente din cifra de afaceri.
În anumite condiţii pot oferi informaţii despre eficienţa fiecărui ciclu al
activităţii de exploatare.
B.Rate pasiv
Pasivul bilanţului arată care sunt sursele de provenienţa ale mijloacelor
economice din activ. De asemenea, conţinutul economic al pasivului trebuie
intregit si cu raporturile juridice de natura obligatiilor. Diversele resurse de
care dispune agentul economic sunt grupate in pasivul bilanţului in funcţie
9
de exigibilitatea lor (termenul la care devin scadente), adica timpul cat
aceste resurse se află la dispoziţia societăţii comerciale.
Indicatorii de structură ai pasivului permit aprecierea politicii de
finanţare proprie a unităţii:
Capital propriu
Rafg = x 100
Pasiv total
Această rată reflectă ponderea capitalului propriu in pasivul total. Dacă
există tendinţa de creştere a ponderii capitalului propriu in pasivul total,
atunci putem concluziona că s-au emis acţiuni sau obligaţiuni, datoriile au
creştere mai lentă.
Un raport de peste 1/3 il considerăm asiguratoriu.
Capital propriu
Raft = x 100
Capital permanent
11
financiare.
Un raport de pană la 2/.3 il considerăm asiguratoriu.
In dinamică indicatorul ar trebui să se reduca permanent pe seama
modificarii datoriilor intr-un ritm mai lent decat modificarea pasivului.
Creşterea indicatorului reflectă o situaţie normală numai cand se
contractează credite bancare pe termen mediu si lung şi cresc datoriile de
exploatare.
unde:
re = rata rentabilitaţii economice;
rd = rata dobanzii;
E1 = efectul de levier;
ITL = imprumuturi pe termen mediu şi lung;
Cpr = capital propriu.
Dacă: re > rd, un grad de indatorare ridicat este profitabil pentru firmă (efect de
levier);
re < rd, efectul de levier este mai mic şi deci, un grad de indatorare
ridicat nu se justifică din punct de vedere al rentabilităţii (efect de
măciucă).
13
expresia concretă a profitului net din pasivul bilanţului. Acest excedent de
trezorerie urmează să fie plasat eficient şi în deplină siguranţă pe piaţa
monetară sau financiară, urmărindu-se lichiditatea valorii mobiliare şi de
plasament, rentabilitatea şi securitatea acestora.
Trezoreria netă negativă evidenţiază un dezechilibru financiar la
închiderea exerciţiului. Deficitul monetar va fi acoperit prin angajarea de noi
credite de trezorerie. În această situaţie se urmăreşte obţinerea celui mai
mic cost al noilor credite prin negocierea mai multor surse de astfel de capital.
Creşterea trezoreriei nete în perioada exerciţiului financiar reprezintă
“CASH-FLOW”-ul perioadei (CF), respectiv fluxul monetar net al exerciţiului.
Un cash – flow pozitiv se interpretează ca o creştere a capacităţii reale
de finanţare a investiţiilor. Aceasta reprezintă o îmbogăţire a activului net
real, o reducere a valorii proprietăţii.
CF = TN1- TN0
unde:
TN0 = trezoreria netă la începutul exerciţiului;
15
Cifra de afaceri
Fond de rulment
4. Rata acoperirii stocurilor = x 100
Stocuri
Acest indicator masoară proporţia în care stocurile sunt finanşate de
capitaluri permanente.
Fond de rulment
5. Rata de finanţare a NFR = x 100
Necesarul de fond de rulment
Acest indicator masoară proporţia în care necesarul de fond de rulment
este acoperit pe seama resurselor permanente.
17
si conturi bancare:
DBCCB
LV =
CBTS
unde:
DBCCB – disponibilitătile bănesti in casierie şi in conturi bancare;
CBTS – credite bancare pe termen scurt.
Valoarea maximă este de 0,85 iar cea minimă de 1.15.
Utilizarea indicatorilor de lichiditate ne conduc la următoarele concluzii:
1. aprecierea lichidităţii se face in funcţie de mărimea raportului ţinand
cont de specificul activităţii si de ratele de lichiditate ale agenţilor
economici cu profil similar;
2. tendinţa lichidităţii pune in evidenta degradarea capacităţii de plată
a intreprinderii sau, dimpotrivă, imbunataţirea acesteia.
19
F. Gradul de acoperire a serviciului datoriei (Gasd)
Arata gradul in care autofinantarea aferentă unui exerciţiu este
capabilă să acopere rata rambursării creditului si dobanda aferentă creditului
pe termen mediu si lung si care a devenit scadentă in anul respectiv.
Valoarea minim acceptată este de 1. Sub acest nivel intreprinderea risca sa
nu facă fată acoperirii anuităţii aferente creditului bancar contractat.
Pn + Am - Div
Gasd =
Rrctml + Dob
unde:
Pn – profitul net;
Am – amortizare;
Div – dividende;
Rrctml – rata rambursării creditului pe termen mediu si lung;
Dob – dobanda scadentă aferentă creditului.
2. Prezentarea firmei
Venituri
Venituri/cheltuieli
Angajati
23
5 Stocuri 841.261 2.131.909
25
- Rata resurselor curente indică creștere contribuției lor la finanțarea activității
întreprinderii, de la 5,42% la 6,72%,chiar daca rata îndatorării globale
a scăzut in perioada analizată de la 17,98% la 16,23%.
27
11. Termenul mediu de recuperare a creanțelor 52,74 109,28 107,20
clienți Trc=(Cc/CA)*360
- Termenul mediu de recuperare a creanțelor clienți este foarte mare atât in 2008 căt și
în 2009, respectiv 52,74 zile și 109,28 zile, în comparație cu limitele precizate în literatura de
specialitate de 35-45 zile fiind net superioare termenelor în care datoriile comerciale devin
exigibile, de 24 de zile în 2008 și 60,81 de zile în 2009. Această depășire determină
un necesar de finanțat al ciclului de exploatare ce trebui acoperit din alte surse.
29
- Durata ciclului monetar a crescut de la 37,82 de zile în 2008 la 67,01 de zile în 2009, o creștere
de 77,18%, creștere ce se datorează modului în care au fost gestionate relațiile
comerciale atît cu furnizorii cât și cu clienții, având efect nefavorabil asupra
lichidității.
- Rata autonomiei financiare globale are valoarea de 0,74 în 2009 și 0,73 în 2008.
Conform literaturii de specialitate, valorile acestui indicator sunt mai
31
mari decât limita de 0,7, ceea ce indică o autonomie financiară
ridicată, neexistând riscuri pentru furnizorii de capitaluri.
- Fondul de rulment net este negativ în ambele perioade analizate, fond negativ ce a crescut în
perioada curentă cu 7,58% față de perioada anterioară.Acest fond de
rulment negativ indică insuficiența resurselor permanente pentru necesarul
permanent, adică o parte din imobilizări este finanțată din datorii curente,
respectiv capitalul permanent este mai mic decât activele imobilizate nete.
Fondul de rulment este negativ datorită investițiilor realizate și nu exprimă un
dezechilibru financiar, sperând ca pe termen lung să conducă la un fond de
rulment pozitiv.
- Fondul de rulment net calculat evidențiază o tendință de reducere, arătând că
lichiditatea activelor circulante realizabile și disponibile este inferioară
exigibilității datoriilor pe termen scurt, a angajamentelor imediate.Lichitatea întreprinderii s-a
redus în timp ce resursele exigibile ale întreprinderii au crescut.
-Fondul de rulment propriu este negativ(în general acest fond este unul
negativ, datorită faptului că puține întreprinderi își pot finanța necesarul doar din
capitalurile proprii, mai ales în actualele condiții). Fondul de rulmen t propriu a avut un
trend de diminuare, astfel a scăzut(fondul negativ) cu 27,64% față de anul
2008.Astfel capitalurile proprii nu sunt suficiente pentru acoperirea
necesarului permanent, fapt ce indică gradul de autonomie foarte scăzut de
care dispune întreprinderea în finanțarea investițiilor.
- Fondul de rulment străin este pozitiv și în scădere cu 27,64%, indicând
reducerea contribuției datoriilor mai mari de un an la finanțarea necesarului permanent al
întreprinderii, ca efect direct a reducerii acestor cheltuieli mai mari de un an.
- Necesarul de fond de rulment negativ, diminuându-se in perioada curentă
cu 68,40% față de perioada anterioară semnalează un surplus de resurse
temporare în raport cu necesarul de finanțat al activelor circulante.Se poate observa
faptul că viteza de rotație a activelor circulante a scăzut, astfel încât firma se
confruntă cu anumite probleme legate de aprovizionare desfacere dar și
dificultăți în desfăsurarea activitatilor de producție.
- Trezoreria netă este negativă în ambele perioade evoluând de la 12.479.635 în 2008 la
-13.129.462 în 2009, o creștere în valoare absolută de 5,21%. Această trezorerie
netă corelată cu un necesar de fond de rulment negativ, indică faptul că
intreprindere nu dispune de resurse temporare suficiente pentru finanțarea acesti
fond de rulment negativ.
- Trezoreria netă calculată dupa formula At-Pt, indică faptul că ambele
exerciții financiare s-au încheiat cu un deficit de disponibilități, care se va incerca
a fi acoperit din împrumuturi de la bănci.
33
Analiza echilibrului funcțional prin sistemul de rate
Modelul E. Altman
Acest model a fost elaborat în SUA, și este aplicabil î ntreprinderilor cotate la
35
Bursă, operând cu o funcție scor, respectiv:
Z=1,2R1+1,4R2+3,3R3+0,6R4+0,999R5
Unde:
-R1=(Ac-Dc)/At
-R2=Preinv/At=Af/At
-R3=Rec/At
-R4=Cpr/Dt
-R5=CA/At
10 R2 = Af / At 0,10 0,07
11 R3 = Rec / At 0,04 0,02
Z(2008)=1,2*0,06+1,4*0,10+3,3*0,04+0,6*4,37+0,999*0,38=3,35
Z(2009)= 1,2*0,03+1,4*0,07+3,3*0,02+0,6*5,06+0,999*0,19=3,43
Astfel, funcția scor calculată după modelul Altman are valori de 3,35 în
perioada anterioară, respectiv 3,43 în perioada curentă. Aceste valori sunt
mai mari decât 2,67 ceea ce indică faptul că întreprinderea nu se
caracterizează prin risc de faliment având o solvabilitate bună.
Puncte tari
Pe baza analizei diagnostic realizate se poate sintetiza matricea SWOT
a societății analizate. Astfel, pot fi evidențiate punctele forte economice și manageriale ale
acesteia.
În primul rând, se observă faptul că firma a înregistrat profit în ultimele 2
exerciții financiare, în ciuda crizei economico-financiare care a afectat
economia românească. Acest lucru denotă o bună situaţie economico-
financiară a întreprinderii în ansamblul ei. Faptul că activitatea firmei aduce
profit denotă faptul că aceasta este o activitate rentabilă şi în acelaşi timp
eficientă, în condiţiile în care cheltuielile sunt menţinute la un nivel mai
scăzut decât veniturile. De asemenea, existenţa profitului permite firmei să
facă investiţii în cercetare-dezvoltare, modernizare etc., astfel încât pe viitor
să poată să-şi mărească cota de piaţă sau, de ce nu, să-şi diversifice
domeniile de activitate, pătrunzând pe noi pieţe.
Din analiza structurii activului și a pasivului bilanțier se observă că societatea
practică o politică consecventă în cea ce privește acordarea termenelor de decontare
clienților, rata creanțelor înregistrând o ușoară creștere în perioada analizată față de
cea precedentă, de la 5,52% la 5,86%. Totodată, întreprinderea poate avea
acces la credite, având forță de negociere în raport cu băncile, deoareca rata
37
autonomiei globale, înregistrează valori peste 30% și are un trend ascendent,
înregistrând o creștere de la 78,64% în perioada anterioară, la 82,22% în
perioada curentă.
Valorile înregistrate de rata solvabilității generale, respectiv 5,56 în 2008 și 6,16 în
perioada curentă, indică faptul că întreprinderea nu se caracterizează prin
risc de insolvabilitate, furnizorii de capital neavând motive de a refuza
acordarea de noi împrumuturi, sugerând astfel o relativă stabilitate
financiară, firma putându-şi permite ca, în viitor, să-şi poată dezvolta
activitatea prin intermediul obţinerii de credite în condiţii avantajoase. Acest
lucru se va putea realiza deoarece o situaţie financiară stabilă determină o
putere de negociere a întreprinderii mare în relaţia cu băncile creditoare.
Modificările ratei îndatorării globale în perioada analizată în sensul
reducerii de la 0,23 la 0,20 (cu -13,61%) indică faptul că firma dispune de
capacitate de îndatorare și nu este amenințată de riscul de insolvabilitate. Această
diminuarea a ratei îndatorării globale a fost determinată de creșterea într-un ritm
mai rapid a capitalurilor proprii comparativ cu ritmul creșteri datoriilor totale. Totodată,
rata îndatorării are atât în perioada analizată cât și in cea precedentă, valori
mai mici de 0,5, respectiv de 0,14, în 2008, și 0,10, în 2009, valori care indică
faptul că firma dispune de capacitate de îndatorare pe o perioadă mai mare
de un an, semnalându-se o creștere a autonomiei financiare a întreprinderii.
Societatea are o solvabilitate bună nefiind supusă riscului de faliment
conform modelelor de predicție a riscului de faliment utilizate în cadrul
analizei, aceasta aflându-se, mai degrabă, într-o zonă favorabilă.
Puncte slabe
39
autofinanțare cu 57% față de perioada anterioară.
Societatea prezintă un fond de rulment net negativ în ambele perioade
analizate, fond ce a crescut în perioada curentă cu 7,58% față de perioada
anterioară. Acesta indică insuficiența resurselor permanente pentru
necesarul permanent, adică o parte din imobilizări este finanțată din datorii
curente, respectiv capitalul permanent este mai mic decât activele
imobilizate nete. Fondul de rulment este negativ datorită investițiilor realizate și
nu exprimă un dezechilibru financiar, sperându-se ca pe termen lung să
conducă la un fond de rulment pozitiv.
Trezoreria netă este negativă în ambele perioade evoluând de la
-12.479.635 lei în 2008 la -13.129.462 lei în 2009, o creștere în valoare
absolută de 5,21%.
Trezorerie netă corelată cu un necesar de fond de rulment negativ,
indică faptul că intreprindere nu dispune de resurse temporare suficiente
pentru finanțarea fondului de rulment negativ.
Oportunități
Amenințări
41
Intrarea pe piața locală a unor companii de dimensiuni mai mari sau
membre ale unor grupuri de întreprinderi, care pentru fixarea pe segmentul
de piață dorit pot utiliza la tehnici concurență neloială (de exemplu, pot
practica prețuri inferioare costurilor de producție pentru o perioadă pentru a elimina
de pe piață firmele concurente), reprezintă o altă amenințare la adresa companiei
analizate.
43
fie cât mai scurt posibil asigurând astfel un mai bun control asupra fluxurilor de
trezorerie.
Pentru a-și păstra avantajele în fața companiilor mari care intră pe piață
societatea ar trebui să investească în utilaje și echipamente moderne și să
organizeze cursuri de training pentru angajați.
Pentru ca pe viitor să nu mai aibă probleme cu birocrația sau piedicile
legale, firma ar trebui să-și angajeze sau să apeleze la serviciile unui
consultant juridic.
Pentru a atrage investitorii, managementul societății trebuie să aibă în
vedere politici economice anticriză care să asigure o oarecare stabilitate și
flexibilitate a societății, indiferent de mediul economic. Totodată, menținerea la
cota de piață deținută, investițiile în echipamente și utilaje, asigurarea de training-uri pentru
angajați ar putea fi interpretate drept semnale pozitive de către eventualii
investitori.
Concluzii
45