Sunteți pe pagina 1din 45

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE FINANȚE BĂNCI


SPECIALIZAREA FINANȚE ȘI BĂNCI

Analiza bonitatii firmei SC ALCODA TELECOM SRL

Nume: Mihai-Cristian Postolache

2011

1
Cuprins:

Introducere.......................................................................................................................................
1. Aspecte teoretice privind indicatorii ce determină aprecierea bonității.................
1.1 Analiza ratelor de acoperire financiară.......................................
1.2 Analiza lichidității întreprinderii.................................................
1.3 Analiza solvabilității întreprinderii.............................................
2. Prezentarea firmei.......................................................................................................................
2.1 Date generale..............................................................................................................................
2.1.2 Date economice (evoluție).......................................................................................................
2.1.3 Domeniul de activitate............................................................................................................
2.2 Incadrarea in ramura de activitate..........................................................................................
2.2 Structura organizatorica.........................................................................................
3. Studiu de caz – principalii indicatori ce determina aprecierea bonitatii...............................
3.1 Calculul si interpretarea indicatorilor.....................................................................................
3.3 Riscul de faliment......................................................................................................................
Modelul E. Altman......................................................................................................................................
4. Sinteza analiza SWOT.................................................................................................................
Puncte tari....................................................................................................................................................
Puncte slabe.................................................................................................................................................
Oportunități.................................................................................................................................................
Amenințări..............................................................................................
Cauze care au influențat negativ................................................................................................................
Măsuri pentru remediere..........................................................................
Concluzii...........................................................................................................................................
Introducere

Prezentul proiect tratează ca temă Analiza bonității firmei SC Alcoda


Telecom SRL, firmă ce are ca domeniu de activitate repararea
echipamentelor de telecomunicații. Proiectul este structurat pe trei capitole si anume:
- un capitol în care sunt prezentate aspectele teoretice cu privire la indicatorii care
determină bonitatea firmei, identificându-se anumite elemente ce stau la
baza analizei acestora;
- în cel de-al doilea capitol este prezentată firma care stă la baza studiului,
respectiv S.C. Acoda Telecom SRL, unde am prezentat structura
organizatorică a acesteiea, funcțiile întreprinderii dar și cateva date de identificare;
- în ultimul capitol am realizat analiza efectivă a indicatorilor, fiecare dintre
aceștia fiind grupați in tabele. In acest capitol am calculat acești indicatori, du pă care am
interpretat rezultatele analizei.
Proiectul se încheie cu concluziile vis-a-vis de analiza bonității firmei și
cu sursele bibliografice, de unde m-am documentat pentru elaborarea
lucrării.

3
1. Aspecte teoretice privind indicatorii ce determină aprecierea bonității

Indicatorii de bonitate sînt acei indicatori care, într-o analiză financiară


a unei societăţi, relevă solvabilitatea acesteia. Indicatorii de bonitate se
calculează cel mai adesea de bănci şi societăţi de leasing, sau de alte
instituţii de credit, pentru acestea fiind esenţial calculul indicelui de bonitate
înainte de acordarea de credite unei societăţi comerciale. O condiţie
esenţială în acordarea unui credit către o societate comercială este ca
aceasta să înregistreze indicatori de bonitate (lichiditate, solvabilitate,
rentabilitate, grad de îndatorare) în limitele acceptate prin normele şi
procedurile bancare. Cei mai des utilizaţi indicatori de bonitate calculaţi sînt:
indicatorul de lichiditate curentă, care este exprimat de raportul între
activele curente şi datoriile curente; indicatorul de solvabilitate, care este
exprimat de raportul între capitalurile proprii şi total pasiv; indicatorul de
rentabilitate economică, care este calculat ca raport între profitul net şi cifra
de afaceri şi gradul de îndatorare calculat ca raport între capitalul
împrumutat şi capitalul propriu. Indicele de bonitate (de solvabilitate, de
capacitate de a plăti un credit) reprezintă un indicator sintetic care este
calculat şi de către firmele specializate în informarea economico-financiară şi
care dă o imagine globală asupra unui agent economic. În practică,
indicatorii de bonitate calculaţi se cumulează şi formează o singură cifră,
care, în funcţie de sistemul de notare ales, se situează pe o scală şi astfel ne
ajută să avem o percepţie rapidă asupra indicelui de bonitate a acelei
societăţi. Cu cît indicele se apropie de minimul scalei alese, cu atît societatea
este mai demnă de încrederea partenerilor de afaceri. În contabilitatea
românească s-a introdus de doi ani obligativitatea calculării unor indicatori
de bonitate ca anexă la bilanţul anual.
1.1 Analiza ratelor de acoperire financiară
A. Rate activ
Analiza structurii activului urmăreşte să reflecte modul de construire a
patrimoniului concret – real, modul de grupare pe termene a utilizarilor de
resurse si gradul de lichiditate ale acestor elemente. Ratele de structura ale
activului relevă informaţii cu privire la destinaţia economică a capitalurilor,
gradul de lichiditate a capitalului, capacitatea intreprinderii de a-şi modifica
activul ca urmare a schimbărilor conjuncturale.
In dinamica posturilor de bilanţ care cresc intr-un ritm superior creşterii
activului total vor creşte ca pondere in totalul activului, cele care cresc in
aceeaşi proporţie işi menţin ponderea in total activ, iar posturile care se
modifică intr-o proporţie mai mică decat activul total vor scădea ca pondere
in totalul activului.
A. Rata activelor imobilizate (Rai)
Reprezintă ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent
reflectand şi gradul de investire a capitalului in firmă. De asemenea reflectă
gradul de imobilizare al activului.
Active imobilizate nete
Rai = x 100
Activ total
Rata activelor imobilizate se apreciaza in funcţie de specificul
activitaţii.
Dacă in dinamică rata activelor imobilizate prezinta o tendinţa de
reducere, situaţia este favorabilă dacă se modifică cifra de afaceri intr-o
proporţie mai mare decat cea a imobilizărilor, reflectand o accelerare a
vitezei de rotaţie.
Dacă in dinamică rata activelor imobilizate prezinta o tendinţa de
reducere, situaţia este favorabilă dacă este dată de modificarea cifrei de
afaceri intr-o proporţie mai mică decat cea a valorii imobilizărilor, insemnand
de asemenea o accelerare a vitezei de rotaţie.
1. rata imobilizărilor necorporale (Rin)

5
Arată ponderea valorii activelor intangibile in total imobilizări.
Imobilizări necorporale
Rin = x 100
Active imobilizate nete
2. rata imobilizărilor corporale (Ric)
Arată ponderea valorii activelor corporale in total imobilizări.
Indicatorul reflectă si ponderea investiţiilor materiale in total investiţii.
Reflectă greutatea specifica a activelor imobilizate si depinde de specificul
activităţii desfăşurate. De asemenea indică şi flexibilitatea firmei la
schimbările cerinţei pieţei şi a tehnologiilor.
Mărimea acestui indicator depinde de natura activitaţii fiind mult mai
ridicat in cazul ramurilor din industria grea fata de ramurile care solicita o
slabă dotare tehnica. La firmele din acelaşi sector de activitate depinde de
opţiunile strategice, de politica de dezvoltare, de condiţiile concrete in care
sa desfăşoara activitatea.
Imobilizări corporale
Ric = x 100
Active imobilizate nete

O valoare mai mare a acestei rate reflectă o conversie mai dificilă a


activelor in disponibilităţi.
Structura imobilizărilor corporale arată compoziţia pe elemente a
investiţiilor materiale reflectată de:
- rata terenurilor;
- rata mijloacelor fixe;
- rata imobilizarilor corporale in curs.

3. rata imobilizărilor financiare (Rif)


Arată ponderea valorii activelor financiare permanente in total
imobilizări. Reflectă politica de investiţii financiare a firmei. Exprimă
intensitatea legăturilor si relaţiilor financiare pe care o firmă le-a stabilit cu
alte unităţi.
Imobilizări financiare
Rif = x 100
Active imobilizate nete
Nivelul indicatorului este strâns legat de mărimea intreprinderii şi
politica financiară, avand valori foarte ridicate in cazul holdingurilor.

B. Rata activelor circulante (Rac)


Arată ponderea pe care o deţin utilizările cu caracter ciclic in total
patrimoniu. Măsoară indirect şi gradul de lichiditate al patrimoniului.
Active circulante
Rac = x 100
Activ total

Această rată depinde mult de specificul activitaţii.

1. rata stocurilor (Rst)


Reflecta ponderea activelor cel mai puţin lichide in total active
circulante.
Această rată depinde de sectorul de activitate, fiind mai ridicată la
intreprinderile din sfera producţiei si distribuţiei si foarte scăzută la
intreprinderile din sfera serviciilor, de durata ciclului de exploatare şi de
factorii conjuncturali ai pieţei.

Stocuri totale
Rac = x 100
Active circulante

Situaţia se poate considera normală cand stocurile nu depaşesc 50%


din total active circulante.
Structura stocurilor arată compoziţia pe elementele ciclului de exploatare:

7
- rata stocurilor de materii prime şi materiale, legată strans de
procesul de aprovizionare;
- rata stocurilor de producţie neterminată, legată strans de procesul
de producţie;
- rata stocurilor de produse finite, legată strans de procesul de desfacere;
- rata stocurilor de mărfuri, strans legată de procesul de
comercializare.
Nivelul si dinamica indicatorilor se apreciază in funcţie de specificul
intreprinderii şi a fiecărui proces in parte şi in funcţie de viteza de rotaţie a
lor prin elementele corespondente din cifra de afaceri.
În anumite condiţii pot oferi informaţii despre eficienţa fiecărui ciclu al
activităţii de exploatare.

2. rata creanţelor (Rcr)


Arată ponderea creanţelor pe care le are firma in total active circulante.
Gradul lor de lichiditate este mai mare decat cel al stocurilor.

Creanţe curente totale


Rcr = x 100
Active circulante

Rata creanţelor este influenţată de domeniul de activitate, de natura


relaţiilor comerciale, precum şi de termenele de plată practicate.
Analiza structurii creantelor trebuie aprofundată avandu-se in vedere:
- natura creanţelor (din ciclul de exploatare, din afara exploatării);
- certitudinea realizarii lor (certe sau incerte);
- termenul de realizare - creanţe sub 30 de zile;
- creanţe sub 60 zile;
- creanţe sub 90 de zile;
- creanţe peste 90 de zile.
Ca şi principiu, rata creanţelor din exploatare trebuie sa deţină
ponderea majoritară şi să prezinte o tendinţă de creştere, cu condiţia
realizării unei viteze de rotaţie superioară.

3. rata disponibilităţilor (Rdb)


Arată ponderea activelor cele mai lichide in total active circulante,
adică gradul de lichiditate imediată a activelor curente.
Disponibilităţi baneşti din plasamente
Rdb = x 100
Active circulante

O valoare ridicată a disponibilităţilor poate reflecta o situaţie favorabilă


in termeni de echilibru financiar, dar poate fi şi semnul deţinerii unor resurse
ineficient utilizate. De asemenea, nivelul disponibilitaţilor poate fi fluctuant
intr-un interval redus, fie pe de-o parte să crească foarte mult, ca urmare a
unor plăti substanţiale, fie pe de alta parte sa scadă ca urmare a unor plaţi
substanţiale.
La nivelul unei intreprinderi nivelul maxim acceptat este de 5% in total active circulante,
iar cel maxim de 25% in total active circulante. Nivelul optim este de 10% din total activ.
Structura disponibilităţilor arată compoziţia pe elemente lichide:
- rata disponibilitaţilor din bănci şi din casă trebuie să deţină o
pondere de aproximativ 50% pentru a avea un nivel asiguratoriu;
- rata plasamentelor este legată strans de politica de investiţii
financiare pe termen scurt;
- rata altor valori lichide care ar trebui sa detină o pondere redusă şi
in scădere.

B.Rate pasiv
Pasivul bilanţului arată care sunt sursele de provenienţa ale mijloacelor
economice din activ. De asemenea, conţinutul economic al pasivului trebuie
intregit si cu raporturile juridice de natura obligatiilor. Diversele resurse de
care dispune agentul economic sunt grupate in pasivul bilanţului in funcţie

9
de exigibilitatea lor (termenul la care devin scadente), adica timpul cat
aceste resurse se află la dispoziţia societăţii comerciale.
Indicatorii de structură ai pasivului permit aprecierea politicii de
finanţare proprie a unităţii:

1. Rata stabilităţii financiare (Rsf)


Capital permanent
Rsf = x 100
Pasiv total

Această rată reflectă măsura in care firma dispune de resurse


financiare cu caracter permanent fată de total resurse. Aceasta tebuie
analizata la timp. Dacă pentru majoritatea ratelor solvabilitatea a
concluzionat un nivel minim, pentru această rată nu solvabilitatea a definit
nivelurile, deoarece există diferenţe mari de la o ramura la alta. Cu cat
această rată este mai aproape de unitate (100% ) ea reflectă o stabilitate
mai mare.
Atunci cand, in dinamică, rata prezinta o tendinţă de creştere, este
considerată situatie favorabilă dacă majoritatea capitalului permanent in
raport cu totalul surselor de finanţare se datorează modificării intr-un ritm
superior al capitalului propriu fată de datoriile pe termen mediu şi lung.
Atunci cand rata scade, poate fi considerata o situaţie favorabilă dacă
se datoreaza in exclusivitate pe seama reducerii datoriilor pe termen mediu
si lung, fără insă să scadă sub valoarea minim accceptata (50).

2. Rata autonomiei financiare (Raf)


a. rata autonomiei financiare globale (Rafg)

Capital propriu
Rafg = x 100
Pasiv total
Această rată reflectă ponderea capitalului propriu in pasivul total. Dacă
există tendinţa de creştere a ponderii capitalului propriu in pasivul total,
atunci putem concluziona că s-au emis acţiuni sau obligaţiuni, datoriile au
creştere mai lentă.
Un raport de peste 1/3 il considerăm asiguratoriu.

b. rata autonomiei financiare la termen (Raft)

Capital propriu
Raft = x 100
Capital permanent

Arată structura capitalului permanent şi oglindeste măsura in care


intreprinderea işi utilizează fondurile proprii şi exprimă gradul de
independentă faţă de creditorii permanenţi.
Un raport de peste ½ il considerăm asiguratoriu. Sub acest nivel firma se află intr-o
situaţie nefavorabilă in ceea ce priveşte riscul de solvabilitate.
In dinamică rata trebuie să prezinte o tendinţa permanentă de
creştere, situaţie favorabilă cand se datorează creşterii capitalului propriu şi
reducerii datoriilor pe termen mediu si lung. Atunci cand rata scade, este o
situaţie normală cand se contractează imprumuturi pe termen mediu sau
lung, cu condiţia să beneficieze de efectul de levier.

3. Rata de îndatorare (Ri)


a. rata de îndatorare globală (Rig)
Datorii totale
Rig = x 100
Pasiv total

Indicatorul exprimă in maniera cea mai generală situaţia structurii

11
financiare.
Un raport de pană la 2/.3 il considerăm asiguratoriu.
In dinamică indicatorul ar trebui să se reduca permanent pe seama
modificarii datoriilor intr-un ritm mai lent decat modificarea pasivului.
Creşterea indicatorului reflectă o situaţie normală numai cand se
contractează credite bancare pe termen mediu si lung şi cresc datoriile de
exploatare.

b. rata de îndatorare la termen (Rit)


Datorii pe termen mediu şi lung
Rit = x 100
Capital permanent

Această rată arată ponderea capitalului imprumutat in capitalul


peramanent.
Un raport de ½ il consideram asiguratoriu.
Această rată este strans legată de efectul de levier care se defineşte
drept rezultatul obţinut asupra rentabilitaţii capitalului propriu al firmei prin
recurgerea intr-o manieră mai mare sau mai mică la indatorare.
ITL
E1 = ( re – rd ) x Cpr ,

unde:
re = rata rentabilitaţii economice;

rd = rata dobanzii;

E1 = efectul de levier;
ITL = imprumuturi pe termen mediu şi lung;
Cpr = capital propriu.
Dacă: re > rd, un grad de indatorare ridicat este profitabil pentru firmă (efect de
levier);
re < rd, efectul de levier este mai mic şi deci, un grad de indatorare
ridicat nu se justifică din punct de vedere al rentabilităţii (efect de
măciucă).

În ceea ce priveşte levierul (ITL/Cpr), normele bancare impun existenţa


unui levier mai mic ca unu, pentru a acorda în continuare credite în condiţii
de garanţie.
Trezoreria intreprinderii reflectă imaginea disponibilităţilor monetare apărute
în evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor, disponibilităţi care trebuie să facă
faţă scadenţelor în mod continuu.
Ea se poate calcula în două modalităţi:
a) ca diferenţa între fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment;
TN = FR – NFR,
unde: TN = trezoreria netă;
FR = fondul de rulment;
NFR = necesarul de fond de rulment.
b) ca diferenţa între trezoreria de activ şi trezoreria de pasiv.
TN = Ta – Tp,
unde: Ta = trezoreria de activ;
Tp = trezoreria de pasiv.
Într-o exprimare mai generală, trezoreria reprezintă disponibilităţile
băneşti pe care firma le are la un moment dat în bancă şi în casierie.
Trezoreria de activ cuprinde disponibilităţile băneşti din conturi şi
casierie, precum şi plasamentele pe termen scurt, iar trezoreria de pasiv
cuprinde creditele curente şi soldul creditor al băncii.
Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei
activităţi eficiente. Înregistrarea unei trezorerii nete în cadrul mai multor
exerciţii succesive demonstrează succesul intreprinderii în viaţa economică
şi posibilitatea plasării rentabile a disponibilităţilor băneşti pentru întărirea ei
pe piaţă.
Trezoreria netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al
intreprinderii. Exerciţiul financiar se poate încheia cu un surplus de monetar,

13
expresia concretă a profitului net din pasivul bilanţului. Acest excedent de
trezorerie urmează să fie plasat eficient şi în deplină siguranţă pe piaţa
monetară sau financiară, urmărindu-se lichiditatea valorii mobiliare şi de
plasament, rentabilitatea şi securitatea acestora.
Trezoreria netă negativă evidenţiază un dezechilibru financiar la
închiderea exerciţiului. Deficitul monetar va fi acoperit prin angajarea de noi
credite de trezorerie. În această situaţie se urmăreşte obţinerea celui mai
mic cost al noilor credite prin negocierea mai multor surse de astfel de capital.
Creşterea trezoreriei nete în perioada exerciţiului financiar reprezintă
“CASH-FLOW”-ul perioadei (CF), respectiv fluxul monetar net al exerciţiului.
Un cash – flow pozitiv se interpretează ca o creştere a capacităţii reale
de finanţare a investiţiilor. Aceasta reprezintă o îmbogăţire a activului net
real, o reducere a valorii proprietăţii.
CF = TN1- TN0

unde:
TN0 = trezoreria netă la începutul exerciţiului;

TN1 = trezoreria netă la sfârşitul exerciţiului.

Între trezorerie şi rentabilitate economică există relaţii de


intercondiţionare, în sensul că trezoreria este determinată de rentabilitatea
economică. Este uşor de demonstrat că între rentabilitatea economică şi
lichiditate sunt relaţii de intercondiţionare.
Profiturile suplimentare obţinute prin creşterea rentabilităţii vor fi
repartizate pentru finalitatea acţiunilor de modernizare şi cointeresare a
factorilor de producţie (munca, natura, capitalul).
Aceştia vor determina o rotaţie a capitalurilor intreprinderii, iar gradul mai
ridicat de lichiditate este un factor de sporire al rentabilităţii.
Totodată, se remarcă dependenţa trezoreriei faţă de variaţia
necesarului de fond de rulment, respectiv a decalajelor între încasările
creanţelor şi plăţile datoriilor scadente. În aceste condiţii o intreprindere
rentabilă nu are în mod constant o trezorerie netă pozitivă, aceasta din urmă
depinzând de variaţia necesităţilor de finanţare şi mai departe de variaţia
termenelor de scadenţă ale încasărilor şi plăţilor.
Evaluarea impactului necesarului de fond de rulment asupra trezoreriei
este indinspensabilă, deoarece pe termen scurt finanţarea creşterii activelor
circulante constituie o cerinţă reală pentru intreprindere.

Indicatorii fondului de rulment

Pentru o mai bună caracterizare a fondului de rulment atât ca nivel cât


şi ca tendinţă, se recomandă calculul următorilor indicatori:
Capitaluri permanente
1. Fondul de rulment = x 100
Activ imobilizat net

Dacă valoarea acestui indicator este mai mare de 100, înseamnă că


fondul de rulment este pozitiv, deci dispune de o marjă de securitate pentru
evenimente neprevăzute. Dacă este inferior valorii de 100 arată că fondul de
rulment este negativ.
Fond de rulment
2. Rata acoperirii activelor circulante = x 100
Activ circulant

Acest indicator evidenţiază în ce proporţie activele circulante sunt


acoperite de fondul de rulment.
În mod normal mărimea acestui indicator va fi cuprinsă între 100 şi 0.
Cu cât nivelul valorii adăugate scade, cu atât şi fondul de rulment scade,
deci excedentul capitalurilor permanente asupra activelor imobilizate se
reduce. Dacă evoluţia sa este crescătoare, în timp are loc creşterea fondului
de rulment.
Alţi indicatori:
Fond de rulment
3. Rata acoperirii cifrei de afaceri = x 100

15
Cifra de afaceri

Fond de rulment
4. Rata acoperirii stocurilor = x 100
Stocuri
Acest indicator masoară proporţia în care stocurile sunt finanşate de
capitaluri permanente.
Fond de rulment
5. Rata de finanţare a NFR = x 100
Necesarul de fond de rulment
Acest indicator masoară proporţia în care necesarul de fond de rulment
este acoperit pe seama resurselor permanente.

1.2 Analiza lichidității întreprinderii

Lichiditatea intreprinderii reprezintă capacitatea intreprinderii de a-şi onora


obligaţiile pe termen scurt.
A. Lichiditatea curentă – capacitatea intreprinderii de a-şi onora
obligaţiile pe termen scurt şi foarte scurt din activele curente.
Active curente (AC)
LC =
Pasive curente (PC)

Valorile de referinţă ale indicatorului sunt:


- valoarea minim acceptată este de 1,00, sub acest nivel firma
aflându-se în pericolul
incapacităţii de plată.
- valoarea maxim acceptată este de 2, peste acest nivel
considerându-se că nu utilizează
corespunzător activele curente.
B. Lichiditatea rapidă – capacitatea intreprinderii de a-şi onora
obligaţiile din acele active care pot fi transformate în lichidităţi.
AC - S
LR =
PC
unde: S = stocuri
Valorile de referinţă ale indicatorului sunt:
- valoarea minim acceptată este de 0,65, sub acest nivel intreprinderea
aflându-se în pericolul incapacităţii de plată;
- valoarea maxim acceptată este de 1,00, peste acest nivel
considerându-se că nu se utilizează corespunzător activele curente.
Viteza de rotaţie a stocurilor (Vrs), creditelor clienţilor (Vrc) şi a
creditelor furnizorilor (Vrf) influenţează decisiv acest indicator.
Dacă:
1. Vrf < Vrc scade presiunea de lichidităţi şi invers.
2. Viteza de rotaţie a stocurilor este mai mare şi cu tendinţa de
creştere, atunci şi un raport mai mic decât 1 poate fi asiguratoriu.
C. Lichiditatea imediată – capacitatea intreprinderii de a-şi onora
obligaţiile exigibile din disponibilităţi.
D
LI =
PC
unde: D – disponibilităţile şi plasamentele.

Valorile de referinţă ale acestui indicator sunt:


- valoarea minim acceptată este de 0.35, sub acest nivel intreprinderea
aflându-se în pericolul incapacităţii de plată;
- valoarea maxim acceptată este de 0,65, peste acest nivel nu se utilizează
corespunzător activele curente.
D. Lichiditatea la vedere – măsura in care creditele bancare pe termen
scurt pot fi acoperite pe seama disponibilitătilor banesti din casierie

17
si conturi bancare:
DBCCB
LV =
CBTS
unde:
DBCCB – disponibilitătile bănesti in casierie şi in conturi bancare;
CBTS – credite bancare pe termen scurt.
Valoarea maximă este de 0,85 iar cea minimă de 1.15.
Utilizarea indicatorilor de lichiditate ne conduc la următoarele concluzii:
1. aprecierea lichidităţii se face in funcţie de mărimea raportului ţinand
cont de specificul activităţii si de ratele de lichiditate ale agenţilor
economici cu profil similar;
2. tendinţa lichidităţii pune in evidenta degradarea capacităţii de plată
a intreprinderii sau, dimpotrivă, imbunataţirea acesteia.

1.3 Analiza solvabilității întreprinderii

Solvabilitatea intreprinderii se defineşte ca şi capacitatea acesteia de


a-şi onora obligaţiile pe termen mediu si lung.
Pentru caracterizarea solvabilitaţii firmei se pot folosi următorii
indicatori:
I. Indicele general de solvabilitate (Igs)
Arată măsura in care activele totale ale intreprinderii pot acoperi
datoriile totale ale intreprinderii. Practic arată măsura in care datoriile pot fi
acoperite pe seama activelor.
Total activ
Igs =
Datorii totale
Nivelul minim acceptabil este de 1,66, indicatorul normal ar fi de cel
puţin 2,00. Sub acest nivel firma se află in pericolul incapacităţii de plată, iar
nivelul optim este considerat 3,00.
II. Raportul de solvabilitate generală (Rgs)
Arată ponderea activului contabil net, negrefat de datorii, in totalul activ.
Nivelul minim este de 35%, dar normal ar fi de cel puţin 50%.
Activ net contabil
Rgs =
Total activ
III. Indicele de solvabilitate financiară (Isf)
Arată măsura in care activele totale ale firmei pot acoperi datoriile
financiare totale ale firmei. Nivelul minim acceptat este de 2,00.
Total activ
Isf =
Datorii financiare totale

IV. Capacitatea de rambursare a creditelor (Crd)


Arată măsura in care sursele potenţiale de autofinanţare degajate din
activitatea intreprinderii pot acoperi datoriile totale. Nivelul minim acceptabil
este de 0,33 (corespunde achitării datoriilor in termen de 3 ani) sub acest
nivel intreprinderea aflandu-se in pericolul incapacitatii de plată, iar nivelul
optim este considerat de 1,00.
Capacitatea de autofinanţare
Crd =
Datorii totale

E. Rate de prelevare a cheltuielilor financiare (Rcpf)


Arată măsura in care cheltuielile financiare consumă numerar din
acumulările brute ale activităţii de exploatare. Nivelul maxim acceptabil este
de 50%, peste acest nivel firma aflandu-se in pericol de numerar negativ.
Cheltuieli financiare
Rpcf =
Excedentul brut de exploatare

19
F. Gradul de acoperire a serviciului datoriei (Gasd)
Arata gradul in care autofinantarea aferentă unui exerciţiu este
capabilă să acopere rata rambursării creditului si dobanda aferentă creditului
pe termen mediu si lung si care a devenit scadentă in anul respectiv.
Valoarea minim acceptată este de 1. Sub acest nivel intreprinderea risca sa
nu facă fată acoperirii anuităţii aferente creditului bancar contractat.
Pn + Am - Div
Gasd =
Rrctml + Dob
unde:
Pn – profitul net;
Am – amortizare;
Div – dividende;
Rrctml – rata rambursării creditului pe termen mediu si lung;
Dob – dobanda scadentă aferentă creditului.

2. Prezentarea firmei

2.1 Date generale


Judet: Bucuresti
Oras: Sectorul 6
Adresa: Str. Serg Maj Cara Anghel 17 BUCURESTI
Cod Postal: 61643
Telefon: 0721223325
Cod Unic de Identificare: RO 18550821
Nr. Registrul Comertului: J40/5592/2006
Stare societate: INREGISTRAT din data 04 Aprilie 2006
Anul infintarii: 2006

2.1.2 Date economice (evoluție)


Cifra de afaceri

Venituri

Venituri/cheltuieli

Angajati

2.1.3 Domeniul de activitate


Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN 9512: Repararea echipamentelor de comunicatii.
21
2.2 Incadrarea in ramura de activitate
S.C. Alcoda Telecom SRL are ca domeniu de activitate conform codului CAEN, grupa
9512 Repararea echipamentelor de comunicatii. Pe piata din Romania exista multe firme cu acest
domeniu de activitate cu toate acestea firma a ocupat locul unu in topul realizat pentru
microintreprinderi. Firmele care activeaza in acest domeniu de activitate intampina greutati
datorita concurentei mari la nivel national. Firma care sta la baza studiului si-a castigat renumele
pe piata si astfel a eliminate o problema si anume cea a concurentei. Cu toate aceste firma si-a
stabilit in continuare o serie de obiective pe care vrea sa le indeplineasca, printer care amintim:
mentinerea pozitiei pe piata, cresterea portofoliului de client, imbunatatirea calitatii serviciilor,
investirea in instruirea personalului etc.

2.2 Structura organizatorica


Director Economic
Acesta furnizeaza directorului general informatii referitoare la starea economica a
intreprinderii, relatiilor economice cu furnizorii si clientii intreprinderii, precum si cele cu
Bugetul Statului. Directorul economic este obligat sa informeze intotdeauna prompt directorul
general asupra oricarei modificarii survenite in situatiile financiare ale intreprinderii.
Directorul economic furnizeaza directorului general informatii referitoare la
aprovizionarea cu materii prime si materiale, datoriile societati fata de furnizori sau fata de
Bugetul Statului, creantele societatii fata de clientii sai, disponibilitatile banesti detinute de catre
societate, situatia eventualelor credite etc.
Directorul general impreuna cu directorul economic analizeaza rapoartele de venituri si
cheltuieli, stabilesc salariiile angajatiilor si gestioneaza resursele banesti aflate la dispozitia
societatii.
Contabil Sef
Contabilul sef trebuie sa intocmeasca toate rapoartele necesare directorului economic
pentru ca acesta sa poate cunoaste cu precizie starea financiar-contabila a intreprinderii. El are
obligatia de a verifica balanta de verificare, bilantul, contul de profit si pierdere precum si toate
celelalte documente financiar-contabile. Contabilul sef supervizeaza si raporteaza directorului
economic activitatile referitoare la contabilitatea materialelor, contabilitatea salariilor,
contabilitatea generala, gestiunea intreprinderii si a fluxurilor de trezorerie.
Compartiment Aprovizionare
Acesta raspunde de aprovizionarea societatii cu materii prime si materiale, precum si de
transportul acestor bunuri ce constituie obiectul aprovizionarii.
Compartimentul de aprovizioanare trebuie sa se asigure ca materialele achizitionate de
subalterni sa fie de buna calitate, sa intruneasca conditiile tehnice inscrise in proiect, urmand ca
toate materialele achizitionate sa fie insotite de acte de calitate.
Compartimentul de aprovizioanare trebuie sa prezinte directorului economic informatii
referitoare la furnizorii societatii, la eventualele modificari care se doresc facute in contractele
comerciale incheiate cu acestia.
Compartiment Contabilitate
Compartimentul contabilitate este in subordinea contabilului sef si este responsabil cu
evidenta contabilitatii generale si a contabilitatii materialelor.
Acesta trebuie sa tina evidenta contabila(inregistrare facturi, plata furnizori, amortizari
etc) si sa intocmeasca toate documentele si situatiile aferente postului sau, prezentandu-le spre
aprobare si semnatura Contabilului Sef.
Compartiment financiar
Compartimentul financiar este in subordinea contabilului sef si este responsabil cu
contabilitatea salariilor si a contributiilor catre bugetul statului, precum si de intocmirea
situatiilor financiare. Toata activitatea sa trebuie prezentata Contabilului Sef spre aprobare.

3. Studiu de caz – principalii indicatori ce determina aprecierea bonitatii

3.1 Calculul si interpretarea indicatorilor

 Analiza structurii activului și pasivului bilanțier


Numar Indicatori Exercițiul financiar:
criteriu
2008 2009
1 Imobilizări necorporale 24.835 126.449
2 Imobilizări corporale 133.830.493 130.166.830

3 Imobilizări financiare 3.701.094 3.701.094

4 Active imobilizate 137.556.422 133.994.373

23
5 Stocuri 841.261 2.131.909

6 Creanțe comerciale 8.634.406 8.762.545

7 Disponibilități 8.799.595 4.013.438

8 Active circulante 18.275.262 14.907.892

9 Total active 156.493.492 149.460.910

10 Datorii plătite într-o perioadă de până la un an 8.480.473 10.045.263


11 Datorii totale 28.130.466 24.264.155
12 Capital propriu 123.065.693 122.881.534

13 Capital permanent 142.715.686 137.100.426

14 Total pasiv 156.493.492 149.460.910

15 Rata activelor imobilizate: Rai=(Ai/At)*100(%) 87,90 89,65

16 Rata imobilizărilor necorporale: 0,02 0,08


Rin=(In/At)*100(%)
17 Rata imobilizărilor corporale: Ric=(Ic/At)*100(%) 85,52 87,09

18 Rata imobilizărilor financiare: Rif=(If/At)*100(%) 2,37 2,48

19 Rata activelor circulante: Rac=(Ac/At)*100(%) 11,68 9,97

20 Rata stocurilor Rs=(S/At)*100(%) 0,54 1,43

21 Rata creanțelor: Rc=(Cc/At)*100(%) 5,52 5,86

22 Rata disponibilităților: Rd=(D/At)*100(%) 5,62 2,69

23 Rata resurselor curente: Rrc=(D1an/Pt)*100(%) 5,42 6,72

24 Rata îndatorării globale: Rig=(Dt/Pt)*100(%) 17,98 16,23

25 Rata autonomiei globale Raf=(Cpr/Pt)*100(%) 78,64 82,22

26 Rata stabilității financiare: Rsf=(CP/Pt)*100(%) 91,20 91,73

Analiza structurii activului și pasivului

În urma analizei structurii bilanțului se pot desprinde următoarele concluzii:

- Rata imobilizărilor corporale a crescut în anul 2009 față de anul 2008,


de la 85,52% la 87,09% fapt ce se datorează achiziției unui teren de o
valoare ridicată și achiziției de instalații tehnice și mașini precum și datorită
modernizărilor realizate.

- Rata activelor circulante a scăzut în perioada analizată față de cea


precedentă de la 11,68% la 9,97%, ceea ne poate indica o reducere a
imobilizării resurselor financiare in active circulante, firma asteptandu-
se la o reducere a prețurilor in perioada următoare.

- Rata imobilizărilor necorporale, deși cu valori nesemnificative, a avut o creștere


de la 0,02% la 0,08% din activele totale, fapt datorat achiziției de softuri pentru
managementul producției.

- Rata imobilizărilor financiare, are o valoare semnificativă, fiind


caracterizată de o fluctuație destul de redusă astfel de la 2,37% din
activul total in 2008 a crescut la 2,48% în 2009..

- Rata stocurilor a crescut in anul 2009 comparativ cu 2008, de la 0.54%


la 1,43%, ceea ce reflectă un aspect nefavorabil pentru întreprindere
care imobilizează mai multe resurse financiare în stocuri; creșterea
acestei rate sa făcut pe baza creșterii stocului de mărfuri și materiale.

- Rata creanțelor a crescut foarte puțin în perioada analizată față de cea


precedentă de la 5,52% la 5,86%, astfel încăt putem spune că firma
practică o politică consecventă în cea ce privește acordarea termenelor de
decontare clienților.

- În ceea ce privește rata disponibilităților se constată că in perioada


analizată aceasta are o valoare de 2,69% ceea ce indică lipsa de
lichiditate a firmei și necesitatea de a procura credite bancare pe
termen scurt, in timp ce pentru perioada anterioară valoarea ratei
dispobilităților, 5,62%, indică un oarecare echilibru al lichidităților
incadrăndu-se in limitele regăsite in literatura de specialitate, respectiv
5%-25%.

25
- Rata resurselor curente indică creștere contribuției lor la finanțarea activității
întreprinderii, de la 5,42% la 6,72%,chiar daca rata îndatorării globale
a scăzut in perioada analizată de la 17,98% la 16,23%.

- Rata autonomiei globale, este mai mare decăt limita precizată în


literatura de specialitate(30%), astfel de la 78,64% în perioada
anterioară la 82,22% în perioada curentă ceeea ce indică faptul că
intreprinderea poate avea acces mai ușor la credite, are forță de negociere
în raport cu băncile astfel încât este considerată aproape lipsită de risc
de către bănci.

- Valorile ridicate ale ratei stabilității financiare(91,20% respectiv


91,73%) asigură un grad de siguranță întreprinderii.

 Analiza ratelor de acoperire financiară

Numă Denumire indicator Exercițiu financiar Indici(%)


r
criteri
u
2008 2009

1. Rata finanțării stabile a 0,9229 0,9183 -0,49%


imobilizărilor
Rf=Rp/Np=CP/Ain
2. Rata autofinanțării imobilizărilor 0,8061 0,8351 3,61%
Raf=Cpr/Np=Cpr/Ain
3. Rata finanțării străine 0,1168 0,0832 -28,78%
Rfd=D>1an/Ain
4. Rata finanțării globale a 2,71 1,71 -36,96%
imobilizărilor Rfg=FRN/NFR

Interpretarea rezultatelor analizei:

- rata finanțării stabile a imobilizărilor are valori subunitare și un trend


descrescător, în perioada analizată;valorile subunitare indică fondul de
rulment negativ și faptul că resursele permanente au fost mai mici decât
necesarul permanent de finanațat;
- rata autofinanțării imobilizărilor a crescut în perioada curentă față de cea
anterioară cu 3,61%, ceea ce indică o creștere (destul de redusa) a autonomiei
financiare a întreprinderii. Acest element este important în relațtiile firmei cu furnizorii de
capital, al căror risc de recuperare a creditelot este invers proporțional cu creșterea
independenței financiare întreprinderii împrumutate.
- Rata finanțării stabile a scăzut cu 28,78% față de perioada anterioară, datorită
reducerii datoriilor ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an și
participă la finanțarea utilizărilor permanente.

 Analiza ratelor de lichiditate

Numă Denumire rată Exercițiu financiar Abateri(%)


r
criteri
u
2008 2009

1 Rata lichidității generale: Rlg=Ac/Dc 2,15 1,48 -31,16

2 Rata lichidității reduse Rlr=(Ac-S)/Dc 2,06 1,27 -38,26

3 Rata lichidității imediate Rli=AT/Dc 1,04 0,40 -61,54


4 Viteza globală de rotație a stocurilor 39,65 19,42 -51,03
Vrs=CA/S
5 Durata de rotație a stocului mediu 9,08 18,54 104,18
Drs=(S/CA)*360
6. Viteza de rotație a elementelor de stoc 37,51 35,72 -4,77
achiziționate Vra=Ca/Sm
7. Durata de rotație a elementelor de stoc 9,59 10,08 5,11
achiziționate Dra=(Sm/Ca)*360
8. Viteza de rotație a elementelor de stoc de 45,87 40,72 -11,23
fabricație Vrf=Pf/Sp

9. Durata de rotație a elementelor de stoc de 7,85 8,84 12,61


fabricație Drf=(Sp/Pf)*360
10. Viteza de rotație a creanțelor clienti 6,83 3,29 -51,77
Vrc=CA/Cc

27
11. Termenul mediu de recuperare a creanțelor 52,74 109,28 107,20
clienți Trc=(Cc/CA)*360

12. Viteza de rotaţie a datoriilor către 15,00 5,92 -60,53


furnizori Vrfz=Afz/Dfz
13. Termenul mediu de plată a 24,00 60,81 153,38
datoriilor către furnizori
Tpf=(Dfz/Afz)*360
14. Viteza de rotație a activelor circulante 3,23 1,94 -40,05
Vrac=CA/Ac

15. Durata de rotație a activelor circulante 111,62 185,92 66,56


DrAC=(Ac/CA)*360

16. Durata netă în zile a ciclulului 37,82 67,01 77,18


monetar Dcom=Drs+Trc-Tpf

Interpretarea rezultatelor analizei:

- Rata lichidității generale, are valori supraunitare, de 2,15 în 2008 respectiv


1,48 în 2009, valori ce au scăzut cu 31,16% în perioada curentă față de cea
anterioară.Această rata este expresia unui fond de rulment pozitiv și a
echilibrului financiar pe termen scurt. Reducerea valorii acestei rate se
datorează reducerii activelor ciculante cu 18,42% și a creșterii datoriilor
curente.Astfel lichiditatea generală este una care a scăzut, fiind nevoie de
anumite măsuri pentru a încerca redresarea acesteia.

-Rata lichidității reduse, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea


de Test Acid, are valori descrescătoare în 2009 comparativ cu 2008,
respectiv 1,27 și 2,06 fapt ce se datorează scăderii într-un ritm mai mare a
activelor realizabile comparativ cu scăderea datoriilor.

-Rata lichidității imediate, are valori foarte mici, cu un trend descrescător.


Astfel în 2008 aceasta avea valoarea de 1,04 iar în 2009 are valorea de 0,40,
în scădere cu 38,26% față de perioada anterioară.Aceste valori indică faptul
că întreprinderea are capacitate de plată imediată nesemnificativă, ea
reprezintă în 2009 doar 0,4% din datoriile curente de rambursat. Aceasta
lipsă de lichiditate imediată se datorează diminuării activelor de trezorerie,
(54,39%) în corelație cu o creștere a datoriilor curente.

- Viteza de rotație a stocurilor a scăzut in perioada 2009, față de 2008 cu 20,23


de rotații având consecințe nefavorabile asupra lichidității întreprinderii. Acestă
diminuare a vitezei de rotație are drept consecințe creștere duratei de rotație de la 9.08
zile la 18,54 zile în 2009, o creștere de 104,18%.

- Viteza de rotație a elementelor de stoc achiziționate a avut un trend descrescător de


la 37,51 de rotații în 2008 la 35,72 de rotații în perioada analizată.Așadar eficiența
activității de aprovizionare depozitare cu materii prime,materiale, mărfuri a
scăzut in perioada curentă antrenând și o creștere a intervalului de timp în
care stocurile se pt reînoi printr-o nouă aprovizionare de la 9,59 zile în 2008 la
10,08 în 2009.

-Viteza de rotație a elementelor de stoc de fabricație a scăzut și ea în 2009 la 40,72 de rotații


de la 45,87 de rotații în anul 2008.Concomitent cu această reducere a vitezei de
rotație a stocurilor de fabricație, a avut loc și creșterea duratei de staționare în magazie cu
1,01 zile, întreprinderea având mici dificultăți în ceea ce privește valorificarea acestor
elemente de stoc.

-Viteza de rotație a creanțelor clienți a scăzut cu 51,77% în 2009 față de 2008,


afectând capacitatea de plată a întreprinderii în timp ce viteza de rotație a
datoriilor către furnizori a scăzut cu 60,53%.

- Termenul mediu de recuperare a creanțelor clienți este foarte mare atât in 2008 căt și
în 2009, respectiv 52,74 zile și 109,28 zile, în comparație cu limitele precizate în literatura de
specialitate de 35-45 zile fiind net superioare termenelor în care datoriile comerciale devin
exigibile, de 24 de zile în 2008 și 60,81 de zile în 2009. Această depășire determină
un necesar de finanțat al ciclului de exploatare ce trebui acoperit din alte surse.

- Viteza de rotație a activelor circulante și durata de rotație a acestora a fost influențată


negativ de aspectele menționate anterior.Astfel viteza de rotație a activelor
circulante a scăzut reflectînd o gestiune slabă a acestora, crescând decalajul
dintre intrărirle și ieșirile monetare.

29
- Durata ciclului monetar a crescut de la 37,82 de zile în 2008 la 67,01 de zile în 2009, o creștere
de 77,18%, creștere ce se datorează modului în care au fost gestionate relațiile
comerciale atît cu furnizorii cât și cu clienții, având efect nefavorabil asupra
lichidității.

 Analiza ratelor de solvabilitate

Numă Indicatorul Exercițiu financiar Abateri(%)


r
criteri
u
2008 2009
1 Rata solvabilității generale 5,56 6,16 10,72
Rsg=At/Dt
2 Rata îndatorării globale 0,23 0,20 -13,61
Rig=Dt/Cpr
3 Rata îndatorării la termen 0,14 0,10 -24,68
Rit=D>1an/CP
4 Rata capacității globale de 1,71 2,23 100,45
rambursare Rrg=Dt/CAF(ani)

5 Rata capacității de rambursare la 1,89 3,18 68,16


termen Rrt=D>1an/CAF (ani)

6 Rata prelevării datoriilor 0,31 0,29 26,72


financiare Rpd=Chf/CA

7 Rata autonomiei financiare globale 0,73 0,74 4,55


Raf=Cpr/Pt

8 Rata autonomiei financiare la termen 0,86 0,90 3,94


Rat=Cpr/CP

În urma calcului ratelor de solvabilitate putem desprinde următoarele


concluzii:

- Rata solvabilității generale, are valori peste limita de 1,66(cea regăsită


în literatura de specialitate), respectiv 5,56 în 2008 și 6,16 în perioada
curentă. Astfel aceste valori indică faptul că întreprinderea nu se
caracterizează prin risc de insolvabilitate, furnizorii de capital nu au
motive de a refuza acordarea de noi împrumuturi iar creșterea acestui
indicator indică că o mare parte din active nu este angajată în datorii.

- Rata îndatorării globale s-a modificat în perioada analizată în sensul


reducerii de la 0,23 la 0,20 (-13,61%), iar aceste valori indică faptul că
firma dispune de capacitate de îndatorare și nu este amenințată de riscul
de insolvabilitate. Această diminuarea a ratei îndatorării globale a fost
determinată de creșterea într-un ritm mai lent a datoriilor totale comparativ cu
ritmul creșterii capitalurilor proprii.

- Rata îndatorării are atât in perioada analizată cât și in cea precedentă,


valori mai mici de 0,5, respectiv de 0,14 în 2008 și 0,10 în 2009. Aceste valori ne
indică faptul că firma analizată dispune de capacitate de îndatorare pe
o perioadă mai mare de un an, și nu se pune problema riscului de insolvabilitate.
În plus, în perioada curentă acest indicator a scăzut cu 24,68% ceea
indică o mai mare autonomie financiară a întreprinderii.

- Rata capacității globale de rambursare a crescut de la 1,74 ani la 2,23


ani în perioada analizată. Astfel dacă in anul 2008 firma putea să-și
ramburseze datoriile într-o perioadă de până la 1,74 ani, în prezent
firma ar putea să-și ramburseze datoriile într-o perioadă de până la
2,23 ani datorită capacității de rambursare care a scăzut destul de
mult.

- Rata capacității de rambursare la termen indică creșterea termenului de


rambusare a datoriilor mai mari de un an din CAF cu 1,29 ani, datorită
reducerii capacitatii de autofinanțare cu 57% față de perioada anterioară.

- Rata prelevării datoriilor financiare, a scăzut în perioada curentă față


de cea anterioară, de la 0,31 la 0,29. Totuși, această reducere nu este
una importantă, iar valoare acestui indicator indică faptul că
intreprinderea nu se caracterizează prin risc de insolvabilitate.

- Rata autonomiei financiare globale are valoarea de 0,74 în 2009 și 0,73 în 2008.
Conform literaturii de specialitate, valorile acestui indicator sunt mai

31
mari decât limita de 0,7, ceea ce indică o autonomie financiară
ridicată, neexistând riscuri pentru furnizorii de capitaluri.

- În ceea ce privește rata autonomiei financiare la termen , aceasta este una


crescătoare și cu valori superioare celei de 0,5 indicându-ne risc scăzut
de insolvabilitate, capitalul propriu crescând ca pondere în capitalul
permanent.

 Echilibrul financiar prin indicatori în mărime absolută

Num Indicatori Exercitiul financiar Abateri


ăr (%)
criter
iu
2008 2009
1 Fondul de rulment net: -12.967.586 -13.951.157 7,58%
FRn=Rp-Np=CP-An

2 Fondul de rulment net: -12.967.586 -13.951.157 7,58%


FRn=Nt-Rt=Ac-Dc
3 Fondul de rulment propriu: -32.617.579 -28.170.049 -13,64%
FRpr=Cpr-Np=Cpr-Ain
4 Fondul de rulment strain: 19.649.993 14.218.892 -27,64%
FRs=FRn-FRpr=D>1an
5 Necesarul de fond de rulment: -487.951 -821.695 68,40%
NFR=(Nt-At)-(Rt-Pt)
6 Trezoreria neta: -12.479.635 -13.129.462 5,21%
TN=FRn-NFR
7 Trezoreria neta: -12.479.635 -13.129.462 5,21%
TN=At-Pt

Interpretarea rezultatelor analizei:

- Fondul de rulment net este negativ în ambele perioade analizate, fond negativ ce a crescut în
perioada curentă cu 7,58% față de perioada anterioară.Acest fond de
rulment negativ indică insuficiența resurselor permanente pentru necesarul
permanent, adică o parte din imobilizări este finanțată din datorii curente,
respectiv capitalul permanent este mai mic decât activele imobilizate nete.
Fondul de rulment este negativ datorită investițiilor realizate și nu exprimă un
dezechilibru financiar, sperând ca pe termen lung să conducă la un fond de
rulment pozitiv.
- Fondul de rulment net calculat evidențiază o tendință de reducere, arătând că
lichiditatea activelor circulante realizabile și disponibile este inferioară
exigibilității datoriilor pe termen scurt, a angajamentelor imediate.Lichitatea întreprinderii s-a
redus în timp ce resursele exigibile ale întreprinderii au crescut.
-Fondul de rulment propriu este negativ(în general acest fond este unul
negativ, datorită faptului că puține întreprinderi își pot finanța necesarul doar din
capitalurile proprii, mai ales în actualele condiții). Fondul de rulmen t propriu a avut un
trend de diminuare, astfel a scăzut(fondul negativ) cu 27,64% față de anul
2008.Astfel capitalurile proprii nu sunt suficiente pentru acoperirea
necesarului permanent, fapt ce indică gradul de autonomie foarte scăzut de
care dispune întreprinderea în finanțarea investițiilor.
- Fondul de rulment străin este pozitiv și în scădere cu 27,64%, indicând
reducerea contribuției datoriilor mai mari de un an la finanțarea necesarului permanent al
întreprinderii, ca efect direct a reducerii acestor cheltuieli mai mari de un an.
- Necesarul de fond de rulment negativ, diminuându-se in perioada curentă
cu 68,40% față de perioada anterioară semnalează un surplus de resurse
temporare în raport cu necesarul de finanțat al activelor circulante.Se poate observa
faptul că viteza de rotație a activelor circulante a scăzut, astfel încât firma se
confruntă cu anumite probleme legate de aprovizionare desfacere dar și
dificultăți în desfăsurarea activitatilor de producție.
- Trezoreria netă este negativă în ambele perioade evoluând de la 12.479.635 în 2008 la
-13.129.462 în 2009, o creștere în valoare absolută de 5,21%. Această trezorerie
netă corelată cu un necesar de fond de rulment negativ, indică faptul că
intreprindere nu dispune de resurse temporare suficiente pentru finanțarea acesti
fond de rulment negativ.
- Trezoreria netă calculată dupa formula At-Pt, indică faptul că ambele
exerciții financiare s-au încheiat cu un deficit de disponibilități, care se va incerca
a fi acoperit din împrumuturi de la bănci.

33
 Analiza echilibrului funcțional prin sistemul de rate

Numă Indicatorul 2008 2009 Abateri(%


r )
criteri
u
1 Rata utilizarilor stabile Rus = (Us/At)*100 89,88 91,70 2
2 Rata utilizarilor ciclice Ruc =( Rc/At)*100 5,42 6,15 13
3 Rata utilizarilor ciclice de exploatare Race = 4,65 5,38 6
(Ace/At)*100
4 Rata utilizarilor ciclice in afara exploatarii Rucae 0,76 0,77 0,01
= (Acae/At)*100
5 Rata utilizarilor de trezorerie RaT = (AT/At)*100 4,70 2,15 -54.21
6 Rata resurselor durabile Rrd=(RD/Pt)*100 82,95 84,21 1,51
7 Rata resurselor durabile proprii Rrdp=(Rp/Pt)*100 72,45 76,58 5,70
8 Rata resurselor durabile imprumutate 10,50 7,63 -27,33
Rrdi=(Ri/Pt)*100
9 Rata resurselor ciclice Rrc=(Rc/Pt)*100 5,68 6,59 0,16
10 Rata resurselor ciclice de exploatare 4,93 6,16 24,94
Rde=(DE/Pt)*100
11 Rata resurselor ciclice din afara expl. 0,75 0,43 -42,66
Rdae=(DAE/Pt)*100
12 Rata resurselor de trezorerie Rpt=(PT/Pt)*100 11,37 9,20 -19,08

Interpretarea rezultatelor analizei:


- Rata utilizărilor stabile a crescut cu 0,02 %, adică a crescut ponderea
deținută de utilizările stabile în activul total al întreprinderii. Astfel gradul de
participare a utilizărilor stabile la finanțare crește(foarte putin), în defavoarea
celorlalte categorii de utilizări ce formează structura activului total. Cauza
acestei creșteri sunt investițiile realizate, deși sunt de mică importanță.
- Ponderea utilizărilor ciclice în activul total s-au majorat de la 5,42% în 2008 la
6,15% în anul 2009, o creștere de 13%, ceea ce indică o creștere a flexibilității
activității întreprinderii, astfel utilizările ciclice necesitând un necesar de
finanațat în creștere.
-Ponderea utilizărilor ciclice de exploatare, a crescut în perioada curentă cu
6% în activul total și este urmarea dinamizării activității întreprinderii.Astfel o
mare parte este destinată acoperirii utilizărilor ciclice este absorbită de
activitatea de exploatare.
- Ponderea utilizărilor ciclice a crescut nesemnificativ, respectiv 0,01% în 2009 față
de 2008.
- Ponderea activelor de trezorerie s-a diminuar cu 54,21%. În ambele perioade fondul de rulment
net crește mai repede decăt necesarul de fond de rulment, astfel insuficien ța
activelor de trezorerie se va acoperi din diverse surse, cum ar fi creditele bancare.
- Rata resurselor durabile a crescut de la 82,95% la 84,21% în 2009. Această
creștere de 1,51% este o garanție pentru o politică de investiții care să asigure
dezvoltarea întreprinderii.
- Rata resurselor durabile proprii cunoaște o creștere de 5,70% față de perioada
anterioară, indicând o o creștere a participării resurselor proprii la finanțare.
- Rata resurselor durabile a scăzut cu 27,33%,astfel alături de valorile destul
de mici indică faptul că autonomia financiară a întreprinderii nu este
afectată, iar intreprinderea dsipune de capacitate de îndatorare.
- Rata resurselor ciclice de exploatare a crescut cu 24,94% în 2009 față de 2008, indicând
capacitatea intreprinderii de a atrage resurse financiare prin bune relatii cu
furnizorii sau bănci. În acelasi timp rata resurselor ciclice din afara exploatării
s-a diminuat cu 42,66% în perioada curentă, diminuându-se așadar flebilitatea
finanțării pe termen scurt.
-Rata resurselor de trezorerie, are un trend descendent indicând reducerea creditelor bancare pe
termen scurt comparativ cu exercițiul anterior, o diminuare de 19,08%.

Pentru analiza bonitatii firmei se pot lua in considerare si modelele de predictie a


falimentului, astfel creditorii financiari si cei comerciali sunt interesati si de riscul de faliment
care poate plana asupra intreprinderii.

3.3 Riscul de faliment

Modelul E. Altman
Acest model a fost elaborat în SUA, și este aplicabil î ntreprinderilor cotate la

35
Bursă, operând cu o funcție scor, respectiv:

Z=1,2R1+1,4R2+3,3R3+0,6R4+0,999R5

Unde:

-R1=(Ac-Dc)/At

-R2=Preinv/At=Af/At

-R3=Rec/At

-R4=Cpr/Dt

-R5=CA/At

Valorile funcție scor se interpretează astfel:

Valoarea funcției Situația riscului de faliment


Z<1,8 Riscul de faliment inevitabil

1,8<=Z<=2,67 Dificultăți financiare, apropiere de riscul de


faliment

Z>2,67 Risc de faliment inexistent, solvabilitate


bună

Număr Indicatori Exercitiul financiar


criteriu
2008 2009
1 Active circulante 18.275.262 14.907.892
2 Datorii curente 8.480.473 10.045.263

3 Active totale 156.493.492 149.460.910

4 Autofinantarea 16.165.293 10.886.560

5 Rezultatul economic 6.086.536 2.585.791

6 Capital propiu 123.065.693 122.881.534

7 Datorii totale 28.130.466 24.264.155

8 Cifra de afaceri 58.939.826 28.866.450


9 R1 = (Ac-Dc)/At 0,06 0,03

10 R2 = Af / At 0,10 0,07
11 R3 = Rec / At 0,04 0,02

12 R4 = Cpr / Dt 4,37 5,06


13 R5 = CA / At 0,38 0,19

Calculul funcției scor după modelul Altman

Z(2008)=1,2*0,06+1,4*0,10+3,3*0,04+0,6*4,37+0,999*0,38=3,35

Z(2009)= 1,2*0,03+1,4*0,07+3,3*0,02+0,6*5,06+0,999*0,19=3,43

Astfel, funcția scor calculată după modelul Altman are valori de 3,35 în
perioada anterioară, respectiv 3,43 în perioada curentă. Aceste valori sunt
mai mari decât 2,67 ceea ce indică faptul că întreprinderea nu se
caracterizează prin risc de faliment având o solvabilitate bună.

4. Sinteza analiza SWOT

Puncte tari
Pe baza analizei diagnostic realizate se poate sintetiza matricea SWOT
a societății analizate. Astfel, pot fi evidențiate punctele forte economice și manageriale ale
acesteia.
În primul rând, se observă faptul că firma a înregistrat profit în ultimele 2
exerciții financiare, în ciuda crizei economico-financiare care a afectat
economia românească. Acest lucru denotă o bună situaţie economico-
financiară a întreprinderii în ansamblul ei. Faptul că activitatea firmei aduce
profit denotă faptul că aceasta este o activitate rentabilă şi în acelaşi timp
eficientă, în condiţiile în care cheltuielile sunt menţinute la un nivel mai
scăzut decât veniturile. De asemenea, existenţa profitului permite firmei să
facă investiţii în cercetare-dezvoltare, modernizare etc., astfel încât pe viitor
să poată să-şi mărească cota de piaţă sau, de ce nu, să-şi diversifice
domeniile de activitate, pătrunzând pe noi pieţe.
Din analiza structurii activului și a pasivului bilanțier se observă că societatea
practică o politică consecventă în cea ce privește acordarea termenelor de decontare
clienților, rata creanțelor înregistrând o ușoară creștere în perioada analizată față de
cea precedentă, de la 5,52% la 5,86%. Totodată, întreprinderea poate avea
acces la credite, având forță de negociere în raport cu băncile, deoareca rata

37
autonomiei globale, înregistrează valori peste 30% și are un trend ascendent,
înregistrând o creștere de la 78,64% în perioada anterioară, la 82,22% în
perioada curentă.
Valorile înregistrate de rata solvabilității generale, respectiv 5,56 în 2008 și 6,16 în
perioada curentă, indică faptul că întreprinderea nu se caracterizează prin
risc de insolvabilitate, furnizorii de capital neavând motive de a refuza
acordarea de noi împrumuturi, sugerând astfel o relativă stabilitate
financiară, firma putându-şi permite ca, în viitor, să-şi poată dezvolta
activitatea prin intermediul obţinerii de credite în condiţii avantajoase. Acest
lucru se va putea realiza deoarece o situaţie financiară stabilă determină o
putere de negociere a întreprinderii mare în relaţia cu băncile creditoare.
Modificările ratei îndatorării globale în perioada analizată în sensul
reducerii de la 0,23 la 0,20 (cu -13,61%) indică faptul că firma dispune de
capacitate de îndatorare și nu este amenințată de riscul de insolvabilitate. Această
diminuarea a ratei îndatorării globale a fost determinată de creșterea într-un ritm
mai rapid a capitalurilor proprii comparativ cu ritmul creșteri datoriilor totale. Totodată,
rata îndatorării are atât în perioada analizată cât și in cea precedentă, valori
mai mici de 0,5, respectiv de 0,14, în 2008, și 0,10, în 2009, valori care indică
faptul că firma dispune de capacitate de îndatorare pe o perioadă mai mare
de un an, semnalându-se o creștere a autonomiei financiare a întreprinderii.
Societatea are o solvabilitate bună nefiind supusă riscului de faliment
conform modelelor de predicție a riscului de faliment utilizate în cadrul
analizei, aceasta aflându-se, mai degrabă, într-o zonă favorabilă.

Puncte slabe

Analiza diagnostic a relevat, de asemenea, unele puncte slabe caracteristice întreprinderii


SC Alcoda Telecom SRL.
În primul rând, se observă o creștere a datoriilor pe termen scurt, de la 8.480.473
lei în exercițiul precedent, la 10.045.263 lei în exercițiul curent. Acest lucru duce în final
la scăderea lichidității societății. Același lucru este reflectat și prin rata
disponibilităților care, cu o valoare de 2,69% aferentă perioadei curente, indică
necesitatea de a procura credite bancare pe termen scurt, în timp ce pentru
perioada anterioară valoarea ratei dispobilităților, 5,62%, indică un oarecare
echilibru al lichidităților încadrându-se în limitele regăsite în literatura de
specialitate, respectiv 5%-25%.
Creșterea ratei stocurilor în anul 2009, comparativ cu 2008, de la 0.54%
la 1,43%, reflectă un aspect nefavorabil pentru întreprindere care
imobilizează mai multe resurse financiare în stocuri, creșterea acestei rate
făcându-se pe baza creșterii stocului de materii și materiale.
Rata finanțării stabile a imobilizărilor înregistrează valori subunitare și un
trend descrescător, în perioada analizată, valorile subunitare indicând fondul
de rulment negativ și faptul că resursele permanente au fost mai mici decât necesarul
permanent de finanțat.
Viteza de rotație a stocurilor a scăzut în perioada 2009, față de 2008, cu
20,23 de rotații având consecințe nefavorabile asupra lichidității întreprinderii,
precum și creșterea duratei de rotație de la 9,08 zile, la 18,54 zile în 2009, adică
104,18%.
Viteza de rotație a creanțelor clienți a scăzut cu 51,77% în 2009 față de 2008,
afectând capacitatea de plată a întreprinderii, în timp ce viteza de rotație a
datoriilor către furnizori a scăzut cu 60,53%.
Durata ciclului monetar a crescut de la 37,82 de zile în 2008 la 67,01 de zile în 2009, o
creștere de 77,18%, creștere ce se datorează modului în care au fost gestionate
relațiile comerciale, atît cu furnizorii cât și cu clienții, având efect nefa vorabil asupra
lichidității.
Rata capacității globale de rambursare a crescut de la 1,74 ani la 2,23
ani în perioada analizată. Astfel dacă în anul 2008 firma putea să-și
ramburseze datoriile într-o perioadă de până la 1,74 ani, în prezent firma ar
putea să-și ramburseze datoriile într-o perioadă de până la 2,23 ani datorită
capacității de rambursare care a scăzut destul de mult. Totodată, rata
capacității de rambursare la termen indică creșterea termenului de rambusare a
datoriilor mai mari de un an din CAF cu 1,29 ani, datorită reducerii capacitatii de

39
autofinanțare cu 57% față de perioada anterioară.
Societatea prezintă un fond de rulment net negativ în ambele perioade
analizate, fond ce a crescut în perioada curentă cu 7,58% față de perioada
anterioară. Acesta indică insuficiența resurselor permanente pentru
necesarul permanent, adică o parte din imobilizări este finanțată din datorii
curente, respectiv capitalul permanent este mai mic decât activele
imobilizate nete. Fondul de rulment este negativ datorită investițiilor realizate și
nu exprimă un dezechilibru financiar, sperându-se ca pe termen lung să
conducă la un fond de rulment pozitiv.
Trezoreria netă este negativă în ambele perioade evoluând de la
-12.479.635 lei în 2008 la -13.129.462 lei în 2009, o creștere în valoare
absolută de 5,21%.
Trezorerie netă corelată cu un necesar de fond de rulment negativ,
indică faptul că intreprindere nu dispune de resurse temporare suficiente
pentru finanțarea fondului de rulment negativ.

Oportunități

Dintre oportunitățile identificate în cadrul analizei diagnostic a SC Alcoda Telecom


SRL, cea mai importantă poate fi considerată posibilitatea de selecție mai
eficientă a personalului datorită ofertei ridicate de pe piața locurilor de
muncă, precum și existența de mână de lucru ieftină, care poate fi pusă pe
seama crizei economice.
Posibilitatea de a achiziționa materiale de construcție la prețuri preferențiale
reprezintă un alt atuu al societății analizate. Datorită activității extinse și a cotei
de piață pe care o deține pe piața locală, SC Alcoda Telecom SRL reprezintă un
client important pentru producătorii și distribuitorii de materiale și, deoarece aceasta
achiziționează en-gros, în cantități mari (la nivel centralizat), diferite produse, are
capacitatea de a negocia prețurile cu diferiții furnizori.
Deoarece firma analizată lucrează cu un număr ridicat de clien ți, aceasta
se poate adapta mult mai ușor la mediul economic și pune în aplicare diferite strategii de
relansare sau diversificare a activității prin oferirea de servicii conexe (proiectare,
consultanță, amenajări, montarea diferitelor piese de mobilier etc.).
Totodată, deoarece în ultimii ani se realizează tot mai multe lucrări
publice (și datorită primirii de fonduri europene pentru dezvoltarea
infrastructurii- fondurile structurale POS DRU), datorită faptului că societatea
dispune de dotările tehnice și personalul calificat, poate îndeplini condițiile din caietele
de sarcini și participa la diferite licitații publice unde poate câștiga diferite lucrări.
Deoarece datorită crizei economice un număr însemnat de firme de
dimensiuni mai mici și mai inflexibile la schimbare care activează în același
sector își vor înceta activitatea, SC Alcoda Telecom SRL are posibilitatea creșterii cotei de piață
pe plan local.
Compania trebuie să încerce să valorifice toate oportunităţile majore
care pot influenţa pozitiv evoluţia viitoare a acesteia.

Amenințări

Amenințările la adresa firmei analizate care pot fi identificate au în prim


plan criza economică și financiară care afectează, în prezent, toate
sectoarele de activitate. Deoarece și piața a suferit o cădere bruscă în anul 2009
față de anul 2008, multe lucrări începute au fost sistate, iar unele proiecte au
fost chiar amânate. Astfel, societatea analizată se poate confrunta cu
sistarea unor contracte pentru lucrări de construcție începute și nefinalizate.
Intrarea în insolvență a unor debitori poate provoca daune serioase
societății, precum neîncasarea sau amânarea încasării unor sume de bani în
contul lucrărilor prestate.
Intrarea în insolvență a unor furnizori poate pune probleme la achiziționarea
materiilor și materialelor pentru diferite lucrări (fiind astfel posibilă depășirea
termenelor limită de finalizare a lucrărilor și, implicit, plata de penalizări
pentru întârzieri).
Concurența acerbă de pe piața poate reprezenta o amenințare importantă dacă
managementul firmei nu ia deciziile necesare adaptării la cerințele pieței.

41
Intrarea pe piața locală a unor companii de dimensiuni mai mari sau
membre ale unor grupuri de întreprinderi, care pentru fixarea pe segmentul
de piață dorit pot utiliza la tehnici concurență neloială (de exemplu, pot
practica prețuri inferioare costurilor de producție pentru o perioadă pentru a elimina
de pe piață firmele concurente), reprezintă o altă amenințare la adresa companiei
analizate.

Cauze care au influențat negativ

Principala cauză care a influențat negativ activitatea societății SC Alcoda


Telecom SRL a fost criza economică și financiară care a afectat majoritatea
sectoarelor de activitate începând cu anul 2009. Unul din efectele cele mai
resimțite ale crizei a fost scăderea cerererii pe piața de profil din toată țara,
conducând la o scădere a pieței locale cu 15-20%, făcându-se, astfel, simțită
lipsa de capital.
Datorită lipsei capitalului, multe din proiectele în curs au fost amânate
sau chiar întrerupte pe termen nelimitat. Acest fapt a generat o lipsă de
lichiditate a societății și necesitatea de-a se finanța prin credite bancare. Acestea s-
au scumpit, societatea trebuind să suporte costuri suplimentare pentru
realizarea lucrărilor (deoarece în majoritatea cazurilor societatea face
încasări procentual cu avansarea lucrărilor).
Creșterea stocului de materii prime și materiale a determinat imobilizarea cu 0,89% mai
multor resurse financiare în stocuri.
Pentru a un pierde clenții și a primi discounturi de la furnizori, relațiile comerciale au fost
gestionate de așa natură încât s-a creat un decalaj între încasări și plăți. Acest
decalaj a avut un efect nefavorabil asupra lichidității, conducând la creșterea duratei
ciclului monetar de la 37,82 de zile, în 2008, la 67,01 de zile, în 2009.
Reducerea capacității de autofinanțare cu 57% față de perioada anterioară a
determinat creșterea ratei capacității de rambursare la termen prin creșterea datoriilor
mai mari de un an din CAF cu 1,29.
O influență negativă a fost exercitată și de pătrunderea companiilor membre
ale unor grupuri internaționale, deoarece acestea au importat tehnologii și materiale noi care le-
au permis practicarea unor prețuri mai mici decât ale firmelor concurente de pe plan local (în
special, pentru proiectele finanțate din fonduri europene).
Legislația incoerentă și birocrația au făcut ca firma să piardă câteva
licitații pentru realizarea câtorva zeci de kilometri de șosea și modernizarea unui spital.
Neîncrederea investitorilor în societățile de a condus la o scăderea a prețului
acțiunilor astfel încât societatea nu a reușit să atragă alți investitori, apelând de cele mai
multe ori la credite bancare pe termen scurt sau la creditul comercial.
Deși cifra de afaceri s-a diminuat datorită reducerii tarifelor percepute,
societatea SC Alcoda Telecom SRL a reușit să realizeze un număr important de
lucrări, continuându-și activitatea cu întregul personal existent.

Măsuri pentru remediere

Pentru remedierea efectelor negative resimțite de societatea SC Alcoda Telecom SRL,


trebuie avută în vedere implementarea un set de măsuri de adaptare la
cerințele pieței și monitorizarea schimbărilor pe care acestea le determină.
În primul rând, managementul firmei ar trebui să aibă în vedere
menținerea acesteia cel puțin la cota de piață pe care o deține în prezent, până la
ieșirea din criza economică. Pentru aceasta, societatea ar trebui să
promoveze prețuri mai mici pentru a atrage eventualii clienți (chiar dacă profitul va fi
mai mic, este asigurată continuitatea activității).
Pentru a nu ajunge în situația de-a mai avea lucrări amânate sau întrerupte
pe perioadă nedeterminată, firma ar trebui să încheie un parteneriat cu o
societate de finanțare dispusă să asigure finanțarea lucrărilor clienților SC
Alcoda Telecom SRL.
Pentru a nu imobiliza inutil resurse financiare în stocuri ar trebui avut
în vedere un management mai eficient al acestora, astfel resursele eliberate
având posibilitatea de a fi utilizate pentru diferite alte activități (ar determina o
creștere a lichidității societății).
Relațiile comerciale cu clienții și furnizorii ar trebuie gestionate în așa fel încât să nu
pună firma situația de imposibilitate de plată. Ideal ar fi ca ciclul monetar să

43
fie cât mai scurt posibil asigurând astfel un mai bun control asupra fluxurilor de
trezorerie.
Pentru a-și păstra avantajele în fața companiilor mari care intră pe piață
societatea ar trebui să investească în utilaje și echipamente moderne și să
organizeze cursuri de training pentru angajați.
Pentru ca pe viitor să nu mai aibă probleme cu birocrația sau piedicile
legale, firma ar trebui să-și angajeze sau să apeleze la serviciile unui
consultant juridic.
Pentru a atrage investitorii, managementul societății trebuie să aibă în
vedere politici economice anticriză care să asigure o oarecare stabilitate și
flexibilitate a societății, indiferent de mediul economic. Totodată, menținerea la
cota de piață deținută, investițiile în echipamente și utilaje, asigurarea de training-uri pentru
angajați ar putea fi interpretate drept semnale pozitive de către eventualii
investitori.

Concluzii

Pe baza analizei diagnostic și a celei SWOT realizate pe exemplul SC Alcoda Telecom


SRL, se poate trage concluzia că aceasta este o firmă competitivă care a
reușit să-și păstreze volumul de lucrări, deși a înregistrat o oarecare scădere
a profitului (lucru ce poate fi pus pe seama adaptării la condi țiile pieței, și anume,
pentru a nu pierde clienții, societatea a ales să reducă prețurile pentru lucrările
executate).
În ciuda crizei economico-financiare care a afectează economia
românească, firma analizată a înregistrat profit în ultimele 2 exerciții
financiare, lucru ce denotă o bună situaţie economico-financiară a
întreprinderii în ansamblul ei. Totodată, firma are posibilitatea să facă
investiţii în cercetare-dezvoltare, modernizare etc..
Datorită poziției financiare pe care o prezintă, societatea poate avea
acces relativ ușor la credite, având o oarecare forță de negociere cu băncile. Acest
lucru poate reprezenta un avantaj, firma având posibilitatea de a acorda
credite comerciale clienților (pentru a-i stimula și, eventual, fideliza) și a achita la timp
datoriile față de creditori.
Deși prezintă o poziție financiară solidă, societatea analizată mai are
unele probleme, cum ar fi gestiunea ineficientă a stocurilor de materii și
materiale, fiind astfel imobilizate resurse importante. Totodată societatea nu
dispune de resurse temporare suficiente pentru finanțarea necesarului de fond de
rulment (nu-și poate acoperi din resurse proprii costurile producției).
Datorită faptului că numărul clienților societății este ridicat, firma are
posibilitatea unei adaptări mult mai rapide la mediul economic, fiind posibilă
și oferirea de servicii conexe (proiectare, consultanță, amenajări, montarea diferitelor
piese de mobilier etc.).
Pentru a putea rezista pe piața de profil în condițiile actualei crize economice,
trebuie implementate la nivelul societății politici economice anticriză care să
asigure o oarecare stabilitate și flexibilitate a acesteia.

45