CURS I Drept Comercial 08.10.

2020

1. C civ

2. OUG 44 2008

3.Fondul de comert – nu are o regl proprie legea 26 1990 privind Registrul Comertului

4.Legea 31 1990 act

Legea privind societatile

Dreptul comercial S Angheni

Examen – grila si o speta din partea de societati 6p 3p grila din izv, pf, fondul de comert

Autonomia dreptului comercial

Dupa intrarea in vig a C civ in 2011 a fost abrogat Codul comercial.

Modifica radical conceptia de ansamlu asurpa dr privat, consacrand sist monist de regl a rap jur de dr
privat. Se consacra teoria monista si inlocuieste sistemul dualist existent pana in mom intrarii in vig a c
civ.

Teoria monista – cf acestei teorii totalittatea regl priv la pers sau bunuri, la rel de familie, la rel
comerciale si de dr international privat au fost incorporate intr-un singur act normativ si anume c civ.,
astfel dispare diviziunea traditionala intre rap civ si rap comerciale.

Cu toate acestea, in C civ au fost consacrate diferentieri de regim juridic in f de calitatea de profesionist,
respectiv non-profesionist a subiectelor implicate in rap jur obligational.

Deci in sist monist regl de C civ delimitarea rap comerciale de rap civile se realizeaza pe baza a 2
concepte:

1. Conceptul de profesionist

2. Conceptul de intreprindere

Aceasta regl unitara a dr privat pune in discutie soarta dr comercial.

Evolutia dr comercial
Sistemul dualist – a fost consacrat la inceputul sec XIX si la acele vremuri a revolutionat dr privat
existent. Astfel, anumite acte si fapte jur au iesit de sub incidenta C Civ. (franta), si li s-a dat o noua regl
in Codul comercial sub denumirea de acte si fapte de comert.

Activ :celeritate, simplificarea operatiunilor si credit

Inca de la aparitie, dr comercial si a creat o structura proprie folosindu se de 2 procedee:

- Negarea normelor de dr civil: crearea societatii pe actiuni (societate anonima) si implicit

instituirea raspunderii limitate la patrimoniul social respingerea unuia din principiile
fundamentale-raspunderea in infinitum art 2324
- Crearea de noi reguli sau chiar institutii proprii dr comercial: deroga de la normele dr civil-
curgerea de drept a dobanzilor, solidaritatea codebitorilor, acordarea fortei probante registrelor
comerciale, dr comercial a creat titlurile de credit-biletul la ordin,cecul

Cu toate ca initial scoaterea dr comercial de sub incidenta C civ a fost considerata un progres, totusi
incepand de la jum sec al XIX lea si cu precadere in prima jum a sec XX, in doctrina au aparut discutii
in leg cu autonomia dr comercial. O mare parre a doctrinei a sustinut solutia reintegrarii dr
comercial in dr civil, iar pe plan legislativ aceste controverse se materializeaza prin adoptarea in
Italia un nou cod civil care consacra sistemul monist.-2011 RO

Analizand structura si dispozitiile codului civil, doctrina considera ca prin abrogarea codului
comercial, legiuitorul nu a dorit disparitia dr comercial ci a urmarit doar unificarea principalului izvor
de regl a rap jur de dr privat.

De aceea, disparitia codului comercial nu reprezinta un argument hotarator in sprijinul tezei

disparitiei dreptului comercial, deoarece atat realitatile socio-economice cat si mai ales cele juridice
conduc la concluzia continuitatii existentei dr comercial ca ramura de drept.

Principalele arg care pot fi aduse in favoarea autonomiei dr comercial:

1. O parte imp a inst de dr comercial este regl prin legi speciale (o bogata legislatie speciala de dr
comercial)

2. Existenta activitatii comerciale desf de profesionistii comercianti atat in fapt cat si in drept -chiar
daca s a schimbat denumirea din fapte de comert in activitati de productie, comert si prestari
servicii-reglementate fie in codul civil dar mai ales in legile speciale de dr comercial

3. Insusi C Civ consacra diferentieri de regim jur-reguli speciale- in f de calitatea de profesionist sau
non prof implicate in rap jur obligational

Definita dr comercial: ramura a dr privat care regl rel patr si nepatr cu caracter comercial care se
nasc intre profesionisti comercianti si se afla pe poz de egalitate jur

Drept comercial-comert-comercium- cum = mert =marfa,operatiuni in leg cu marfa

 Obiectul dr comercial ->

Potrivit conceptiei clasice a dr comercial, determinarea obiectului dr comercial se realizeaza in f de

2 sisteme:

1. teoria subiectiva – codul com german

2- teoria obiectiva -francez-codul comercial abrogat

1. Teoria subiectiva - dr comercial are ca obiect normele juridice aplicabile tututor pers care au calitatea
de comerciant. Dr comercial – dr profesional

2. Teoria obiectiva – dr comercial cuprinde normele juridice aplicabile actelor si faptelor de comert, indif
de calitatea pers care le savarseste - normele dr comercial se aplica unei anumite categorii de acte sau
fapte juridice si anume actele si faptele de comert , iar nu unei categorii de pers(prof comercianti). Acest
sistem se regaseste in Codul comercial abrogat ca principiu- sist obiectiv se completa si cu cel subiectiv,
astfel pe langa faptele si actele juridice stabilite de catre legiuitor ca fiind de comert (20)

Potrivit noului cod civil, delimitarea rap com de cele civile se realiz pe baza a 2 concepte – de
profesionist si de intreprindere

Notiunea de profesionist art 3 -orice pers fiz sau jur care exploateaza o intreprindere

Notiunea de exploatare a unei intreprinderi-art 3 alin 3 -exercitarea sist a unei activ org ce consta in
prod,admin,prestarea de servicii indif daca are sau nu scop lucrativ

Observam deci ca actele sau faptele de comert nu mai constituie criteriul principal pt a stabilli
comercialitatea unui act juridic.

Cu toate acestea, din disp Art 8 alin 2 din legea 712011 -activ de comert,productie,prestari servicii –
reiese ca legiuitorul nu a renuntat la criteriul obiectiv de det a comercialitatii unui rap juridic, insa in c civ
nu mai sunt mentionate categ de fapte si acte juridice care in codul comercial erau prevayute ce fiind de
comert. In realitate acestea se reg in c civ sau in legislatia speciala.

Pe de alta parte, art 3 cod civil ca disp acestuia se aplica si rap dintre profesionisti precum si rap dintre
profesionisti si non, in sensul ca noul cod civil ar consacra sistemul subiectiv. In plus, criteriul de definire
a profesionistului comerciant este in prezent un criteriu formal, adica inregistrarea in reg comertului a
pers fizice sau juridice. conf art 6 alin 1 din LPA C civ.

In concluzie Codul civil imbina sist obiectiv cu cel subiectiv.

Definitia dreptului comercial: Dr comercial este acea ramura a dr privat care cuprinde ansamblul
normelor jur ce regl rel soc patrimoniale dar si cele personale patr si nepatr, relatii care se nasc intre
pers care au calitatea de profesionist comerciant si care se afla pe pozitie de egalitate juridica.

Trasaturile dreptului comercial

 - Comercialitatea raporturilor juridice
- Egalitatea juridica a partilor-partile au o calitate specifica,prof comercianti-vointele nu sunt
subordonate
- Specificul normelor juridice de dr comercial- sunt norme juridice dispozitive,in special
supletive(de la care partile pot deroga stabilind alta conduita prin vointa lor)
- Rapiditatea: regula derogatorie a curgerii de drept a dobanzilor, orice mijloc de proba,
acceptarea formelor simplificate de contractare
- Simplitatea
- Creditul:2 acceptiuni -credit->amanarea datoriei; ->buna-credinta,incredere reciproca

Norme jur speciale cu car derogatoriu de la dr civil->prezumtia de solidaritate a codebitorilor

Izvoarele dreptului comercial Cciv art 1

Izvoarele normative – legea, uzantele si principiile generale ale dreptului

Legea:

-Constitutia -legea fundamentala

-Legile comerciale speciale -Oug, Hg, Og

-Codul civil

-Codul comercial abrogat

Legile comerciale speciale: 31 privind soc, OUG 44 2008 PFA,II,IF, 85 2014 Insolv, OG 51 si 52 1997
privind op de leasing si franciza, 11 concurenta neloiala, 58 si 59 biletul la ordin, cec,cambiei

Existenta acestei leg bogate constituie un arg in favoarea continuitatii existentei dr comercial ca ramura
de drept.

Codul civil- art 2 disp sale constituie dr comun pt toate domeniile la care se ref lit sau spiritul acestor
disp legale,art 3 -disp cciv se aplica si rap dintre prof precum si rap dintre acestia si orice alte sub de dr
civ

Codul comercial abrogat-art 6

Normele UE obligatorii-regulamentul se aplica in mod direct si directiva tb transpusa in dr national

In lipsa uzantelor, nu urmeaza principiile generale ale dreptului, se aplica disp legale priv la sit
asemanatoare iar numai in sit in care nu exista asemenea dispozitii se aplica principiile generale ale
dreptului.

Principiile generale ale dreptului

P institutiilor dr comercial – pr dr civ- pr fund al dr

Jurisprudenta

-1.deciziile Curtii Constitutionale izv-admitere a exc de neconstitutionalitate

-ril-urile, recursurile in interesul legii ICCJ 514 cpp

2.Deciziile RIL nu solutioneaza o cauza concreta-ofera inter de principiu a pr de dr -oblig pt viitor

3. Hot prealabile dezlegarii unor chestiuni de drept ICCJ 519 Cpc: in cursul jud un complet ICCJ,C,cauza in
ult instanta o pr de drept de a carei lamurire depinde sol acestei cauze pe fond si acea pb de drept este
noua, nu a statuat asupra ei, va putea solicita inaltei curti, obligatorie atat pt inst care a sol dezlegarea
chestiunii de drept cat si pt viitoarele

4. Jurisprudenta CJUE si CEDO

Pf-capacitatea civila cap 1 si ocrotirea pf titlul 3

Curs 4. Profesionistul comerciant si fondul de comert 22.10.2020

1. Profesionist, intreprindere, comerciant

Profesionist comerciant -

Intreprindere -unipersonale (pers care exercita activ liberale-notar,avocat,mediu-car continuu si

sistematic doar ca aceste persoane nu sunt comercianti-sunt profesionisti,se incadreaza in not de
intreprindere dar nu in not de comerciant

Societati civile-asocieri de pers fiz sau jud care au ca scop desf unei activ economice dar care nu inseana
acttiv de comert

Comerciantul este un profesionist, este si se incadr in not de intreprindere dpdv economic dar aceasta
activ economica pe care o reaiz se deosebeste de celelalte categ prin aceea ca activ desf de comercianti
au ca scop obtinerea unui profit

Fondul de comert-este o universalitate de fapt, nu are activ si pasiv propriu

-reprez un bun mobil necorporal

-drept de propretate incorporala

 - Art 541 c civ defineste universalitatea de fapt-ansamblul bunurilor care apartin aceleiasi eprs si
care au o dest comuna prin vointa acestora sau prin lege

Delimitarea notiunii de fond de comert de cea de patrimoniu

Fondul de comert nu contine drepturi si obligatii, si doar bunuri afectate activitatii comerciale desf de
prof comercianti

Recapitulare patrimoniu !!

Patrimoniu-ans dr si oblig unei pers care are o val pecuniara sau economica -evaluabila in bani-
universalitate jridica

Art 31 alin 1 C civ -dr si dat unei pers ce pot fi evaluate in bani

Fondul de comert -universalitate de fapt de bunuri unite de o afectatiune comuna-activitatea

comerciala -o componenta a patrimoniului

Delimitarea notiunii de fond de comert de cea de patrimoniu de afectatiune

-fondul de comert nu se confunda nici cu not de patr de afectatiune

Institutita propriu-zisa a patr de afectatiune si conceptul de patrimoniului de afectatiune

Teoria Patr de afect-nu apartine unei persoane, ci unui scop

Potrivit teoriei moderne a patr de afectatiune – masa patrimoniala inclusa in unicul patrimoniu al pers
fiz sau jur iar pers fiz sau jur este titularul

OG 44 2008 ART 2 LIT J - Masa patrimoniala in cadrul patrimoniului intreprinzatorului-totalitatea dr si

oblig afectate exercitarii unei activitati economice

1- Fondul de comert nu contine dr si obligatii

2.Fondul de comert ca universalitate de fapt este parte a patrimoniului de afectatiune si este

intotdeauna parte a

3. Clientela si vadul

Prof comerciant – patr general ->unicul patrimoniu->constituie genul in cardul caruia se pot constitui
una sau mai multe patr de afectatiune destinate realizarii unui anumit scop si patr personal-specia

F de comert- este parte a patr de afectatiune

->rel dintre parte si intreg

F de comert mai este denumit si patrimoniu comercial insa nu are nicio semnif juridica-bunuri destinate
desfasurarii activitatii economice
Elementele fondului de comert:

-variate si variabile: compozitia f de comert variaza in f de specificul activitatii desfasurate, elem se pot
mdifica continuu in f de nevoile activ com

1. Corporale: mobile sau imobile(magazin,fabrica,imobil adus cu titlu de aport)

2. Incorporale-esenta notiunii f de comert in special clientela si vadul-elem necesar si comun oricarui

fond de comert – firma legea 26 1990

Firma-numele sau denumirea fol de un comerciant in realiz operatiilor ce fac obiectul sau si sub care
semneaza

Caracterele firmei

1. Firma este un atribut de identificare a comerciantului

2. Poate fi originara sau derivata-dobandita:dobanditorul tb sa inscrie in firma mentiunea -succesor

3. Individuala sau sociala pt societati

4. Noutatea- sa aiba caracter de noutate-rez chiar din textele legale-orice firma noua tb sa se
deosebeasca de celelalte

5:Legalitatea- art 39 alin 2 firma nu tb sa contina anumite cuvinte-

Continutul firmei

-difera de forma de organizare – pf isi poate org activ in forma PFA,II,IF

Inregistrarea firmei in Registrul Comertului – dobandeste un drept de folosinta exclusiva asupra

acesteia – confera protectie juridica

Apararea firmei- daca este incalcat dr de fol-poate fi aparata prin act in concurenta neloiala, act in
despagubire

Transmiterea firmei -fiecare element poate fi vandut sau fondul de comert poate fi transmis in
totalitatea sa

Exceptie: Firma-potriv legii , firma este sg elem al fondului de comert care nu poate fi transmis separat,ci
numai odata cu fondul de comert

Reputatia firmei -nu poate fi transmisa separat

Emblema-semnul sau denumirea care deosb un comerciant de altul de acelasi gen

Caracterele emblemei

1. Caracterul facultativ – nu este obligatorie

2. Noutatea

3.Disponibilitatea

Semnul,denumirea

Conditii de forma: emblemele sa fie scrise in limba romana -literele mai mari decat firma-marimea lit
firmei sa fie jum din marimea literelor cu care este scrisa emblema

-insotite in mod vizibil de firma

Inregistrarea emblemei-disp similare ca si pt firma,comerciantul dobandeste drept de fol exclusiva

asupra emblemei-OSIM daca este fol si ca marca de produs

Transmiterea emblemei-se poate transm si separat de fondul de comert

Apararea emblemei- la fel ca la firma