Sunteți pe pagina 1din 3

Tema: Lucrarea Eminescu și poeziile lui

1. UNDE A STUDIAT EMINESCU

1.1 Concluzia acestuia privind data și locul nașterii

Într-un registru al membrilor Junimii Eminescu însuși și-a trecut data nașterii ca fiind 20 decembrie 1849,
iar in documentele gimnaziului din Cernăuți unde a studiat Eminescu este trecută data de 14 decembrie
1849. Totuși, Titu Maiorescu, in lucrarea Eminescu și poeziile lui (1889) citează cercetările in acest
sens ale lui N. D. Giurescu și preia concluzia acestuia privind data și locul nașterii lui Mihai Eminescu la
15 ianuarie 1850, in Botoșani. Această dată rezultă din mai multe surse, printre care un dosar cu note
despre botezuri din arhiva bisericii Uspenia (Domnească) din Botoșani; in acest dosar data nașterii este
trecută ca „ 15 ghenarie 1850”, iar a botezului la data de 21 in aceeași lună . Data nașterii este confirmată
de sora mai mare a poetului, Aglae Drogli, care însă susține că locul nașterii trebuie considerat satul
Ipotești.[4]
1.2 Bunicii săi, Vasile și Ioana

Mihai Eminescu este al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit
dintr-o familie de țărani români din nordul Moldovei , și al Ralucăi Eminovici, născută Jurașcu, fiică de
stolnic din Joldești.
Familia cobora pe linie paternă din Transilvania de unde emigrează in Bucovina din cauza exploatării
iobăgești, obligațiilor militare și a persecuțiilor religioase.[necesită  citare]
Unii autori au găsit rădăcini ale familiei Eminovici in satul Vad, din Țara Făgărașului , unde mai există
și astăzi două familii Iminovici . Bunicii săi, Vasile și Ioana, trăiesc in Călineștii lui Cuparencu, nu
departe de Suceava, comuna întemeiată de emigranții transilvăneni .
Bunicii paterni mor din cauza epidemiei de holeră din 1844, și poetul, născut mult mai târziu, nu-i
cunoaște și nu-i evocă in scrierile sale . Gheorghe, primul băiat al lui Vasile, tatăl poetului, trece din
Bucovina in Moldova și îndeplinește funcția de administrator de moșie. Este ridicat la rangul de căminar și
își întemeiază gospodăria sa la Ipotești, in Ținutul Botoșanilor.

1.3 Copilăria a petrecut-o la Botoșani și Ipotești

Clădirea National-Hauptschule din Cernăuți, unde Mihai Eminescu a studiat in perioada 1858-60. In
prezent clădirea adăpostește o școală auto. Strada Shkilna (Școlii) nr. 4.
Copilăria a petrecut-o la Botoșani și Ipotești , in casa părintească și prin împrejurimi , într-o totală
libertate de mișcare și de contact cu oamenii și cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie in poezia de
mai târziu (Fiind băiet… sau O, rămâi).
Între 1858 și 1866, a urmat cu intermitențe școala primară National Hauptschule (Școala primară ortodoxă
orientală) la Cernăuți. Frecventează aici și clasa a IV-a in anul scolar 1859/1860.

2. TRĂSĂTURA CEA MAI CARACTERISTICĂ A LUI EMINESCU


Cea mai realistă analiză psihologică a lui Eminescu i-o datorăm lui I.L. Caragiale care după moartea
poetului a publicat trei scurte articole pe această temă: In Nirvana, Ironie și Două note.
După părerea lui Caragiale trăsătura cea mai caracteristică a lui Eminescu era faptul că „avea un
temperament de o excesivă neegalitate”[10]. Viața lui Eminescu a fost o continuă oscilare între atitudini
introvertite și extravertite.[11]

2.1 Poezia sa in două dintre articolele sale


Criticul Titu Maiorescu, cel care l-a sprijinit moral și material pe parcursul întregii vieți dar mai ales după
tragicul moment al declanșării bolii sale, s-a ocupat de poezia sa in două dintre articolele sale, Direcția
nouă in poezia și proza românească(1872), in care va analiza doar cîteva poezii publicate in revista
Convorbiri literare pînă in momentul tipăririi articolului , este vorba despre Venere și Madonă, Mortua
Est , și Epigonii și va reveni ulterior după moartea poetului asupra întregului set de poezii publicate antum
in studiul Eminescu și poeziile sale, publicat la scurtă vreme după moartea sa prematură.

3. MIHAI EMINESCU A RECUPERAT TEMELE


3.1 Fragmentele unor piese de teatru
Receptiv la marile romantisme europene de secol XVIII și XIX, cunoscute in literatura de specialitate sub
numele High Romanticism , Romantism înalt, poetul și-a asimilat viziunile poetice occidentale, unii critici
observînd malițios cum că creația sa ar aparține unui Romantism relativ întârziat, poetul fiind ușor
desincronizat față de Occident , care străbătea in acei ani tranziția către Modernism .
In momentul in care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul
pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de
voievozi, mai ales in fragmentele unor piese de teatru, neterminate , unde-l avea drept model principal pe
William Shakespeare, numit într-o poezie postumă, Cărțile, „prieten drag al sufletului meu", nostalgia
regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea in natură etc., poezia
europeană descoperea paradigma Modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme ,
bunăoară .
4. ACTIVITATEA DE ZIARIST A LUI EMINESCU
4.1 Căderea guvernului conservator
Activitatea de ziarist a lui Eminescu a început in vara anului 1876, nevoit să o practice din cauza
schimbărilor prilejuite de căderea guvernului conservator.
Până atunci el fusese revizor școlar in județele Iași și Vaslui, funcție obținută cu sprijinul ministrului
conservator al învățământului , Titu Maiorescu .
Imediat după preluarea conducerii ministerului de către liberalul Chițu, Eminescu a fost demis din funcția
de revizor școlar și a lucrat ca redactor la Curierul de Iași, publicație aflată atunci in proprietatea unui
grup de junimiști. La inițiativa lui Maiorescu și Slavici, Eminescu a fost angajat in octombrie 1877 ca
redactor la cotidianul Timpul , organul oficial al conservatorilor , unde a rămas in următorii șase ani.

Deși a ajuns jurnalist printr-un concurs de împrejurări, Eminescu nu a practicat jurnalismul ca pe o


meserie oarecare din care să-și câștige pur și simplu existența . Articolele pe care le scria au constituit o
ocazie de a face cititorilor educație politică, așa cum își propusese .

4.2 Redactor la cotidianul Timpul


Un profesor dorește să afle care scriitor se bucură de o popularitate mai mare printre elevi . Pentru
aceasta , va cere ca fiecare elev să acorde fiecă rui scriitor un punctaj de la 1 la 10 . Vom analiza
doar rezultatele obţinute la doi scriitori: Mihai EMINESCU și Tudor ARGHEZI.
5. CREAREA UNUI TABEL IN MS EXCEL

Tabelul 1

S-ar putea să vă placă și