Zmeura de câmpie

Eugen Simion îl numește pe M.Nedelciu liderul incontestabil al generației textualiste.Romanul

în care se încadrează toate descoperirile și abilitățile textualismului poate da o idee despre
preocupările prozei romănești din anii 80.

Încadrarea în postmodernism

Apărut în 1984 ,Zmeura de câmpie a avut drept referent talentul epic ieșit din comun,voința și
priceperea de a înnoi mijloacele prozei și, nu în ultimul rând, inteligența și tactul lui.

Este unul dintre primele noastre romane postmoderne datorită următoarelor trăsături:

 Aspectul polimorf,experimental;
 Perspectiva multiplă care afectează coerența povestirii;
 Menținerea cititorului în text cu promisiunea descoperirii secretului la final;

Gen și specie:

Un prim argument în favoarea postmodernității este însăși forma romanului care cuprinde mai
multe forme ale discursului epic:

 jurnalul reprezentat de caietul de regie al lui Radu Grințu

 dosarul de documente
 confesiunea
 extrasul din alte texte
 romanul epistolar
 eseul-romanul se încheie cu studiul Este Zare Popescu un personaj în romanul Zmeura
de câmpie
 dicționar
Temele romanului:
 tema identității:Zare Popescu își caută părinții –originea și complexul lui de orfan ,om
fără identitate se manifestă și în vocația lui pentru filologie și istorie,el vrea să ajungă la
originea cuvintelor,la înțelesul lor originar după cum vrea să descopere faptele din trecut
prin studiul numelor și al poveștilor;Grințu vrea să ajungă regizor de film și tema acestora
este tot căutarea identității ;Gelu Popescu, orfan ca și ceilalți începe pe cont propriu o
anchetă genealogică.Se poate afirma că lumea postbelică este o lume orfană care își
caută identitatea
 tema raportului dintre memorie și adevăr,a neputinței recuperării trecutului
autentic:simțea această curiozitate a originilor,de atătea ori reprimată până atunci ,îl
sufocă încetul cu încetul-Grințu
 tema povestirii și a povestitorului-scena cazanului de țuică