MODEL DE ACŢIUNE DE PARTAJ SUCCESORAL

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul (sau, după caz, subsemnaţii) [2]_, domiciliat în _, în calitate de reclamant, chem în judecată
pe [3]_, domiciliat în_, şi pe_, domiciliat în_, în calitate de pârâţi, pentru ca prin hotărârea ce o veţi
pronunţa să dispuneţi

Ieşirea din indiviziune [4]

asupra bunurilor aflate în masa de împărţit a defunctului_, decedat la data de_şi atribuirea acestora către
copărtaşi, în funcţie de cotele succesorale.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]: învederez instanţei că la data de_

a decedat numitul_, cu ultimul domiciliu în_, lăsând

ca urmaşi pe_

Temeiul de drept [6]: Invoc dispoziţiile art. 728 C. civ. şi ale art. 6731 - 6732 C. proc. civ.

Probe [7]: Solicit încuviinţarea următoarelor probe_

Anexez: înscrisuri, respectiv_ chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de_lei, timbrul
judiciar mobil în valoare de lei. [8]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei [9]

Explicaţii teoretice
[1] Natura juridică. Partajul este operaţiunea juridică ce pune capăt stării de indiviziune (coproprietate)
prin împărţirea în natură şi/sau prin echivalent a bunurilor aflate în indiviziune, având ca efect înlocuirea
cu efect retroactiv a cotei-părţi indivize ideale şi abstracte asupra bunurilor supuse partajului cu drepturi
exclusive ale fiecăruia dintre coindivizari asupra acestor bunuri (valori), determinate în materialitatea lor.
Acţiunea de partaj succesoral este o acţiune reală, cu caracter patrimonial.

[2] Calitate procesuală activă să formuleze cererea o au copărtaşii (respectiv moştenitorii legali şi
testamentari, universali sau cu titlu universal), succesorii în drepturi ai copărtaşilor, precum şi creditorii
personali ai copărtaşilor, însă aceştia din urmă numai pe calea acţiunii oblice.

Acţiunea de partaj fiind asimilată unui act de dispoziţie, toate părţile trebuie să aibă capacitate deplină de
exerciţiu. în cazul celor lipsiţi de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, aceştia
trebuie reprezentaţi, respectiv asistaţi de ocrotitorul legal.

1/4
MODEL DE ACŢIUNE DE PARTAJ SUCCESORAL

In caz de contrarietate de interese între ocrotitor şi cel ocrotit, este necesară numirea unui curator special,
potrivit prevederilor art. 105 şi art. 132 C. fam.

în cazul stingerii litigiului prin tranzacţie, este nevoie de încuviinţarea prealabilă a autorităţii tutelare
pentru cei lipsiţi de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă.

[3] Calitate procesuală pasivă au ceilalţi copărtaşi care nu au cerut ieşirea din indiviziune. Atunci când se
formulează cererea de chemare în judecată trebuie introduşi în cauză toţi moştenitorii, pentru ca hotărârea
pronunţată să le fie opozabilă.

[4] Obiectul partajului îl constituie, de regulă, numai bunurile asupra cărora poartă drepturile reale3) ale
defunctului transmise asupra moştenitorilor. în practică, o dată cu cererea de partaj se formulează şi cereri
cu privire la lichidarea pasivului succesoral, atunci când moştenitorii nu se înţeleg, însă cauza juridică41 a
acestei cereri este diferită, fiind o acţiune în regres, întemeiată fie pe o gestiune de afaceri, fie pe o
subrogaţie reală.

în cadrul partajului se pot formula şi alte cereri, cum ar fi reducţiunea liberalităţilor excesive, raportul
donaţiilor, acţiunea în anularea testamentului sau a certificatului de moştenitor etc. Aceste cereri vor fi
tratate separat în prezenta lucrare, însă este indicat ca toate aceste tipuri de cereri, în măsura în care ele
sunt oportune şi există interesul părţilor, să fie formulate în cadrul acţiunii de partaj succesoral, pentru
rezolvarea unitară a cauzei şi pentru lichidarea tuturor pretenţiilor reciproce cu privire la averea
succesorală.

[5] Motivele de fapt Potrivit dispoziţiilor art. 6732C. proc. civ., în cererea de partaj se vor menţiona
obligatoriu persoanele între care urmează a avea loc împărţeala, titlul pe baza căruia se cere împărţeala,
toate bunurile supuse împărţelii, evaluarea lor, locul unde acestea se află, precum şi persoana care le deţine
sau le administrează. Astfel:
a) se vor indica persoanele între care urmează să aibă loc împărţeala. Se va învedera instanţei cine şi în ce
calitate vine la moştenire, indicându-se gradul de rudenie al reclamantului şi al pârâţilor cu autorul sau
calitatea de legatar. Părţile vin la succesiune în ordinea claselor de moştenitori, iar soţul supravieţuitor vine
în concurs cu toate clasele de moştenitori, potrivit art. 1 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de
moştenire al soţului supravieţuitor;

b) obligatoriu se va menţiona data decesului şi ultimul domiciliu al defunctului, pentru a se putea

determina data deschiderii succesiunii, precum şi competenţa teritorială a instanţei;

c) se va face vorbire despre acceptarea succesiunii, atât de către reclamanţi, cât şi de pârâţi;

d) se vor menţiona bunurile care intră în masa succesorală şi modul de dobândire a acestora de către
defunct (cumpărare, donaţie, accesiune etc.). în acţiunea de partaj se va indica obligatoriu locul unde se
află bunurile şi în posesia sau administrarea cui se află;

e) se va menţiona valoarea masei succesorale pentru stabilirea timbrajului în cazul contestării bunurilor,
dar şi pentru efectuarea calculelor necesare, de pildă pentru reducţiunea liberalităţilor excesive sau pentru
raportul donaţiilor;

2/4
MODEL DE ACŢIUNE DE PARTAJ SUCCESORAL

f) se va menţiona faptul că moştenirea este legală şi/sau testamentară (acesta fiind titlul împărţelii, potrivit
dispoziţiilor art. 6732C. proc. civ.), dacă testamentul cuprinde legate universale, cu titlu universal sau cu
titlu particular, precum şi cotele ce se cuvin moştenitorilor legali şi testamentari;

g) dacă se dezbat mai multe succesiuni, acestea vor fi expuse în mod cronologic, fiecare autor cu
moştenitorii săi, cu cotele respective, făcându-se vorbire de bunurile aflate în masa succesorală a fiecărui
autor.

Dacă alături de cererea de partaj succesoral se formulează şi alte cereri, de exemplu de anulare a
certificatului de moştenitor sau de reducţiune a liberalităţilor excesive, motivarea acţiunii va avea în vedere
şi regimului juridic al acestora, indicându-se motivul de nulitate şi interesul în formularea unei asemenea
acţiuni.

[6] Temeiul de drept material îl constituie dispoziţiile art. 728 C. civ., iar temeiul de drept procedural îl
constituie art. 673'-673M C. proc. civ.

în măsura în care alături de cererea de partaj succesoral vor fi formulate şi alte cereri, cum ar fi cererea de
raport al donaţiilor sau de anulare a certificatului de moştenitor, vor fi indicate dispoziţiile legale
corespunzătoare (art. 751 C. civ. şi art. 3 din Legea nr. 319/1944, respectiv art. 88 din Legea notarilor
publici nr. 36/1995).

[7] Probe:

a) înscrisuri. Vor fi înfăţişate:

certificatul de moştenitor sau de legatar, dacă a fost emis, în caz contrar vor fi depuse certificatul
de deces şi actele de stare civilă ale părţilor pentru a dovedi gradul de rudenie cu defunctul sau
copia testamentului pentru a se stabili calitatea de legatar;
acte care dovedesc exercitarea dreptului de opţiune succesorală, de pildă declaraţia de acceptare
sau de renunţare autentificată de notar;
titlurile de proprietate pentru bunurile care fac parte din masa succesorală, de pildă contracte
autentice de vânzare-cumpărare, titlul de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991 etc.;

b) interogatoriul - pentru a se stabili acceptarea tacită a succesiunii, bunurile mobile dobândite de autor,
bunurile însuşite de copărtaşi, locul unde se află bunurile şi în posesia sau administrarea cui se află acestea,
îmbunătăţirile aduse bunurilor succesorale;

c) martori - pe aceleaşi aspecte ca şi interogatoriul;

d) expertiza tehnică - pentru identificarea şi preţuirea bunurilor, precum şi pentru formarea de loturi
pentru coindivizari.

[8] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru se stabileşte potrivit dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr.
146/1997,cu modificările şi completările ulterioare, şi este de 183.000 lei (la nivelul anului 2005). Separat
de această taxă, dacă părţile contestă bunurile de împărţit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea
drepturilor coproprietarilor în cadrul cererii de partaj, taxa judiciară de timbru se datorează de către

3/4
 MODEL DE ACŢIUNE DE PARTAJ SUCCESORAL

titularul cererii a valoarea contestată, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/19978).

Timbrul judiciar se stabileşte conform dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 32/1995, cu
modificările şi completările ulterioare.

Cererile incidentale, cum ar fi cea de anulare a testamentului sau de raport al donaţiilor, se vor timbra
distinct, întrucât îmbracă forma unor adevărate cereri de chemare în judecată.

[9] Instanţa competentă:

a) teritorial - este competentă instanţa de la ultimul domiciliu al defunctului, potrivit art. 14 C. proc. civ.
(competenţa teritorială absolută);

b) material - instanţa competentă va fi judecătoria10', potrivit art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., raportat la
art. 1 pct. 1 C. proc. civ.

Dacă alături de capătul de cerere privind partajul sunt formulate şi alte cereri, cum ar fi reducţiunea
liberalităţilor excesive sau revocarea legatului pentru ingratitudine, în virtutea dispoziţiilor art. 14 raportat
la art. 17 C. proc. civ., instanţa competentă să judece cererea de partaj este competentă să judece şi
cererile incidentale, cu excepţia situaţiei în care aceste cereri sunt formulate pe cale separată.

LegeAZ.net

4/4

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)