UNITATILE DE OROGEN DIN ROMANIA

Unitate de relief Subunitate Mod de formare Tipuri de roci Altitudini Fragmentar Tipuri de relief
e
CARPATII ORIENTALI Grupa Nordica V: vulcanice 2303m Mare Glaciar: la peste 2000 m alt
C: metamorfice Vf.Pietrosu ( circuri, vai, morene, lacuri
E: sedimentare ( flis) (Mtii Rodnei) glaciare: Lala si Buhaescu in Mtii
Rodnei
Sunt munti tineri, Vulcanic: format in Neozoic
formati prin incretire ( conuri vulcanice in V)
in orogeneza alpina, Pe argile: alunecari de teren (E)
in Mezozoic. Structural: structura cutata, cu
Unele grupe au si sinclinale si anticlinale
munti formati prin Carstic: Pietrele Doamnei ( Mtii
eruptii vulcanice, in Rarau), Pestera Izvorul
Neozoic ( gr.N, C si Tausoarelor
Apuseni)
Grupa Centrala V: vulcanice 2100 m Mare Glaciar: la peste 2000 m alt
C: metamorfice Vf.Pietrosu ( circuri, vai, morene glaciare)
E: sedimentare ( flis) (Mtii Calimani) Vulcanic: format in Neozoic
( conuri vulcanice in V, lacul
Sf.Ana)
Pe argile: alunecari de teren ( E)
Structural: structura cutata, cu
sinclinale si anticlinale
Carstic: Cheile Bicazului

Grupa Sudica Doar roci sedimentare 1954 m Mare Pe conglomerate: Tigaile Mici si
( de Curbura) Vf.Ciucas Mari din Mtii Ciucas
(Mtii Ciucas) Pe argile: alunecari de teren
Structural: structura cutata, cu
sinclinale si anticlinale

CARPATII Grupa Bucegi Bucegi: conglomerate 2505 m Redusa Glaciar: la peste 2000 m alt
MERIDIONALI Piatra Craiului: calcare Vf. Omu ( circuri, vai, morene)
 UNITATILE DE OROGEN DIN ROMANIA
Leaota: sisturi verzi
( Mtii Bucegi) Pe conglomerate: Babele si Sfinxul
Carstic: pe calcare Cheile
Dambovicioarei, Pestera Ialomitei
Structural: structura cutata, cu
sinclinale si anticlinale

Grupa Fagaras Predomina sisturile 2544 m Redusa Glaciar: la peste 2000 m alt
cristaline Vf.Moldoveanu ( circuri, vai, morene, lacuri:
(Mtii Fagaras) Balea, Capra
Structural: structura cutata, cu
sinclinale si anticlinale

Grupa Parang Predomina sisturile 2519 m Redusa Glaciar: la peste 2000 m alt
cristaline Vf.Parangul Mare ( circuri, vai, morene, lacuri:
(Mtii Parang) Structural: structura cutata, cu
sinclinale si anticlinale
Carstic: pesterile Muierii,
Polovragi+ Cheile Oltetului

Grupa Retezat Predomina sisturile 2509 m Redusa Glaciar: la peste 2000 m alt
cristaline Vf.Peleaga ( circuri, vai, morene, lacuri:
(Mtii Retezat) Bucura, Zanoaga
Structural: structura cutata, cu
sinclinale si anticlinale
Carstic: Cheile Cernei, Pestera
Closani

CARPATII Grupa Banat Mozaic petrografic 1446 m Mare Structural: structura cutata, cu
OCCIDENTALI Vf.Semenic sinclinale si anticlinale
(Mtii Semenic) Carstic: Pestera Comarnic ( Mtii
Aninei), Cheile Nerei, Cheile
Carasului

Masivul Poiana Rusca 1374 m Structural: structura cutata, cu

Vf. Padesu sinclinale si anticlinale
 UNITATILE DE OROGEN DIN ROMANIA
Grupa Apuseni Mozaic petrografic 1849 m Mare Carstic: pestera Ursilor si
Vf.Bihor Scarisoara ( Mtii Bihor) Meziad si
Vantului ( Mtii Padurea Craiului)
+Cheile Turzii
Structural: structura cutata, cu
sinclinale si anticlinale
Vulcanic: Detunatele din Mtii
Metaliferi ( sunt coloane de
bazalt)
Prezinta „ depr golf” pe cele 3
Crisuri, patrunse in munte dinspre
campie

NOTE:
Relieful glaciar se formeaza numai la altitudini de peste 2000 m
Relieful carstic: de suprafata: chei, platouri
de adancime: pesteri

Relief structural:
a. Structura cutata, cu sinclinale si anticlinale: la munte.
b. Structura monoclinala, cu numeroase cueste: la podis
c. Structura tabulara ( orizontala) cu vai simetrice: la campie
Cea mai mare depresiune intramontana din Romania este Depr. Brasov.
 UNITATILE DE OROGEN DIN ROMANIA
Unitate de relief Subunitate Mod de formare Tipuri de roci Altitudini Fragmentare Tipuri de relief
SUBCARPATII 1. MOLDOVEI 911m Mare. Structural: structura
Culmea Plesu Un singur sir de 3 cutata, cu anticlinale
depresiuni, inchise de si sinclinale
dealuri Pe argile: alunecari de
teren
2. DE CURBURA Sedimentare: 996m Mare. Structural: structura
argila, marne, Mg.Odobesti Cel mai complex cutata, cu anticlinale
Prin cutarea sedimentelor din gresii, nisip, sector, fiind alc. din si sinclinale
avanfosa carpatica, la inceputul calcar, doua siruri de Pe argile: alunecari de
Neozoicului. conglomerate depresiuni si dealuri+ teren
pinteni Cute diapire cu sare
montani( Ivanetu, din
flis)
3. GETICI 1218m Un sir de depresiuni, Structural: structura
a. Subcarpatii Dl. Chiciora inchise de dealuri cutata, cu anticlinale
Olteniei ( la V si sinclinale
de Olt- La est de Olt, prezinta
Motru) dealuri pe structura
b. Muscelele monoclinala
Argesului ( la Pe argile: alunecari de
E de Olt- teren
Dambovita)
DEPRESIUNEA 1. Pod.Somesan La sf.Mezozoicului, odata cu Sedimentare: 1080m Mare Structural: pe
COLINARA A 2. C.Trans. inaltarea Carpatilor, in interiorul argila, marne, Dl.Becheci margine este
TRANSILVANIEI 3. Pod.Tarnave acestora s-a produs o gresii, nisip, structura cutata, cu
scufundare pana la 4500m, care calcar, 1.500-650m sinclinale si anticlinale
a fost invadata de apa. Ulterior, conglomerate 2.400-500 m iar in interior este
aici s-au depus sedimente pana 3.500-650 structura
la inceputul Cuaternarului, cand monoclinala, cu
depresiunea a devenit uscat. Pe cueste
marginea depresiunii sarea s-a Pe argile: alunecari de
ridicat la verticala, sub forma de teren
cute diapire. Cute diapire cu sare
 UNITATILE DE OROGEN DIN ROMANIA
Boltiri ale stratelor
sub forma de domuri
( contin gaz metan)

DEALURILE DE VEST 1.Dl.Silvaniei si S-au format prin depuneri de Sedimentare: 597m Mare Structural: structura
Crasnei sedimente aduse de raurile din nisipuri, pietrisuri Magura Simleu cutata
2.DL.Crisene ( la N de Carpati, In Neozoic. Este o Metamorfice (N): Alt. Scad de la
Mures) unitate piemontana, la fel ca sisturi cristaline V spre E.
3.Dl.Banatului ( la S Pod.Getic.
de Mures)
CAMPIA DE VEST Doua tipuri de campii: S-a format prin umplerea Sedimentare: 174m Mare Structura orizontala
-inalte (peste 100m), L.Panonic cu sedimente si nisipuri, pietrisuri C.Vingai Dune de nisip
acoperite cu loess, retragerea s-a spre vest. peste care s-a Alt creste spre ( C.Carei)
ferite de inundatii depus un strat de deal, de la 150 Pe loess: crovuri
Carei, Arad, Vingai loess (V) la sub 100m
-joase(sub100m), (E)
drenate, canalizate si
transf.in terenuri agr.
Somesului, Crisurilor
PODISUL Seamana cu mtii prin S-a format in acelasi timp cu Sisturi cristaline 885m Redusa Carstic: pestera
MEHEDINTI geneza si tiprui de Mtii Mehedinti, ca o treapta mai Calcare Vf.Paharnicul Topolnita
relief si cu dealurile joasa Structura cutata
prin alt si aspect