Sunteți pe pagina 1din 3

Xenofobia

Xenofobia este frica sau ura fata de straini si de necunoscut. Nu se refera numai la
nesuferirea unei etnii, a unei culturi sau unei religii diferite, dar si la frica de oameni
necunoscuti si de concepte necunoscute.
Unele forme ale xenofobiei pot include rasismul sau homofobia. Daca xenofobia este ura fata
de straini, rasismul este convingerea ca oamenii sunt inegali in functie de etnia careia ii
apartin sau de culoarea pielii.

Xenofobia este adesea provocata si intetita de inegalitatile sociale si mai ales atunci cand se
cupleaza cu diferente de etnie sau de religie. In Europa, apare intre etnii (populatiile de romi
si populatiile sedentare), sau intre populatiile de religii diferite (de exemplu, intre crestini si
evrei). In Statele Unite, apare intre americanii albi, afroamericani si hispanici.
Cel mai adesea, in trecut, xenofobia avea o baza religioasa: credinciosii unei religii se
temeau de oricine nu le impartasea credinta. In Antichitate, avea o baza culturala: Grecii si
Romanii ii socoteau barbari pe toti cei care nu le impartaseau limba, religia si forma de
civilizatie.
Diferentele culturale si lingvistice
Desi exista aproape 200 de tari pe Pamant, numarul limbilor vorbite si a culturilor diferite este
mult mai mare. Si asta, pentru ca anumite regiuni ale unor tari au evoluat separat.
In prezent, pe Terra, sunt vorbite aproape 7000 de limbi distincte, iar acestea sunt doar o
mica parte din limbile vorbite de-a lungul timpului. Din cele 7000 de limbi, 15 sunt vorbite de
aproximativ 40% din populatia globului. Oamenii s-au raspandit si au ocupat noi teritorii, iar
grupurile izolate au inceput sa se diferentieze si sa prezinte o atitudine ostila fata de alte
grupuri. Dar de unde aceasta ostilitate?

Un raspuns la aceasta intrebare ar putea proveni din intelegerea faptului ca istoria umana a
fost caracterizata de lupte continue. Inca de cand stramosii nostri au parasit Africa, incepand
cu 60.000 de ani in urma, oamenii s-au aflat intr-un conflict in ceea ce priveste teritoriul si
resursele.
In cartea “Wired for Culture”, Mark Pagel descrie modul in care noi, ca o consecinta, am
dobandit o serie de aptitudini care ajuta propriul nostru grup in a le depasi pe celelalte. Doua
aptitudini care ies in evidenta sunt “gruparea” – afilierea cu oameni cu care avem in comun o
identitate distincta – si xenofobia, demonizarea celor din exteriorul grupului tau si pastrarea
unor viziuni inguste despre ei.
Rasismul nu este o problema a trecutului. Ascunsi in spatele unui ecran de calculator,
xenofobia se gaseste din abundenta pe Internet, indiferent ca se indreapta asupra
persoanelor de culoare, a evreilor, a persoanelor dintr-o anumita regiune sau unor minoritati
ale unor tari.
Chiar si oamenii inteligenti fac decizii inconstiente bazate pe rasa unei persoane. Sau mai
mult, in functie de regiunea in care s-au nascut. Probabil vi se pare ridicol ca o persoana
afirma lucruri negative despre o alta pe care n-o cunoaste, doar pentru ca s-a nascut in alt
oras. De exemplu, unii bucuresteni n-au o parere buna despre cei din provincie, sau ardelenii
fata de moldoveni sau olteni etc. Este o eroare de logica si nu este rational sa caracterizezi o
persoana dupa locul, sau orasul / regiunea in care s-a nascut.
Homofobia
Homofobia este o fobie care se manifesta printr-o discriminare sau ura fata de persoanele cu
o orientare sexuala alta decat cea heterosexuala, in principal fata de homosexuali.
Homofobia este o atitudine discriminatorie care nu se limiteaza la o aversiune afisata fata de
homosexuali. Persoanele homofobe, sunt in general, si mai agresive decat celelalte fata de
homosexuali. Psihanalistii au considerat multa vreme ca homofobia, adica aversiunea si
ostilitatea fata de homosexuali, este rezultatul unei homosexualitati reprimate, adica
homofobii sunt homosexuali care isi ignora aceasta natura.

La 18 ianuarie 2006, Parlamentul European a adoptat cu majoritate de voturi o rezolutie


referitoare la homofobie. Aceasta defineste homofobia ca fiind “teama irationala si
aversiunea fata de homosexualitate si fata de homosexuali, lesbiene, bisexuali si
transsexuali, pe baza unor prejudecati, fiind similara cu rasismul, xenofobia, antisemitismul si
sexismul”.
Nationalismul extrem, crestinismul si xenofobia
Valorile curentelor extremismului de dreapta pot corespunde unui nationalism afirmat si
uneori unui traditionalism religios hotarat. Organizatia Noua Dreapta este un astfel de
exemplu, iar in ideologia lor gasim din abundenta xenofobie, belicism (o atitudine sau
doctrina a celor care preconizeaza folosirea fortei) si rasism.
Noua Dreapta este o organizatie crestina, nationalista, rasista, xenofoba si homofoba.
Membrii acestei organizatii prezinta o ura fata de anumite etnii (ex. maghiari, tigani, evrei etc)
si fata de homosexuali.
„Camarazii” acestei organizatii ii venereaza pe Corneliu Zelea Codreanu si Horia Sima,
conducatorii „Garzii de Fier” din perioada 1930-1940, promotorii atitudinii antisemite.
Acestia ar trebui sa-si aduca aminte ca libertatile sunt universale si apartin tuturor fiintelor
umane, iar persoanele gay ar trebui sa aiba aceleasi drepturi precum avem si noi.
Teatrul pentru Copii şi Tineret ”Gong” prezintă sâmbătă, 29 februarie, la ora 18, spectacolul ”Wanda”. Pe scenă vor
urca Anton Balint, Lucia Barbu, Paul Bondane, Gabriela Mitrea, Barbara Crişan, Sebastian Gîlcă, Raluca Pavel,
Adrian Prohaska şi Alexandra Ioana Şerban.

„O familie monoparentală de emigranţi polonezi se stabileşte în Chicago, în anii crizei economice premergătoare celui de-al
Doilea Război Mondial. Doi copii, Wanda şi Olek, frate şi soră, se confruntă cu problemele adaptării într-un spaţiu nou, într-o
cultură nouă şi încearcă să-şi reinventeze sentimentul de 'acasă'. Wanda are încredere în vorbele lăsate-n mintea ei ca
moştenire: 'desenează Wanda şi lumea întreagă va încăpea în dulapul tău' până într-o zi când, obosită şi speriată de
glumele proaste, răutăţile şi agresivităţile colegilor săi, cu singura rochie ruptă de aceştia, îi cere tatălui să îi înţeleagă pe ea
şi pe Olek şi să se întoarcă în ţara lor. Un spectacol despre discriminare, hărţuire, stigmatul sărăciei şi xenofobie văzute prin
ochii unor copii de şcoală gimnazială. Departe de a învinovăţi pe cineva, ci mai degrabă pentru a sublinia limita fină a
responsabilităţii, spectacolul iniţiază un discurs despre felul în care tinerii îşi pierd naivitatea şi compasiunea, urmând
exemplul adulţilor, în timp ce adulţii nici nu îşi dau seama de acest lucru", spun organizatorii

S-ar putea să vă placă și