PROIECT LA ECONOMIE

CRIZA PROVOCATĂ DE PANDEMIA DE CORONAVIRUS ȘI

EFECTELE EI

Profesor: Isabela Panainte

Colegiul Național Gheorghe Șincai

Bratu Cristina Pagina 1/ 6

Clasa a XI-a B
Bratu Cristina Pagina 2/ 6
Clasa a XI-a B
 “Pandemia venită din China va trece, însă va lăsa în urmă o severă criză
economică și importante mutații geopolitice și geoeconomice, o tendință spre de-
globalizare și perspectiva unei extinderi a influenței, oricum majore, a Beijingului pe
plan internațional” avertizează Manuel Castells în „The Power of Identity”.
Aceste evoluții au creat deja numeroase tensiuni și mutații în plan politic,
economic, social, amplificate de crize ca aceea pe care o parcurgem în prezent;
provocări în fața cărora instituții ca ONU sau OMS se dovedesc depășite atunci cînd
trebuie luate decizii majore.
Marile corporațiile occidentale, de la industria electronică la cea farmaceutică, și-
au externalizat masiv producția. Așa s-a ajuns ca marii producători de medicamente să
importe din China majoritatea ingredientelor farmaceutice de bază.
Pandemia va oferi o imagine de ansamblu asupra capacității diferitelor modele
de societate de a gestiona crizele de mari dimensiuni, în plan medical, economic,
social.
Modelul cultural dominant care cultivă respectul pentru autorități și stabilitatea
socială, în care interesele naționale prevalează în fața celor personale, pare să ofere un
avantaj în perioadele de criză. Vedem, la polul opus, ce se întâmplă în Italia, care a
tratat inițial problema cu lejeritate pentru a trece ulterior, atunci când lucrurile au luat-o
razna, la măsuri draconice.
Sub semnul de-globalizării
Foarte probabil vom asista de acum încolo la modificări în peisajul economic
internațional, în parte prin accelerarea unor tendințe deja existente, cum ar fi de-
globalizarea, diminuarea tendinței de recurgere la externalizări, cu un impact important
și în plan geopolitic.
Există tendința care vizează felul în care se va munci în viitor. Forțate de
împrejurări, o serie întreagă de companii, bănci, societăți de asigurări experimentează
astăzi „tele-munca”, adică munca de acasă. Dacă formula se va dovedi viabilă este
foarte posibil ca în viitor să vedem această formulă permanentizată.
Din acest motiv, prețul acțiunilor unor companii ca cele care oferă oferă o
platformă de comunicare internă între angajații unei companii, sau care dezvoltă un
program pentru videoconferințe, vor crește foarte mult, având ca urmare un adevărat
cutremur în zona imobiliară de birouri.
Dacă marile companii multinaționale decid să trimită chiar și doar 15-20 procente
dintre angajați într-o formulă de muncă la domiciliu impactul economic va fi unul
important: pozitiv în unele cazuri (de exemplu, mai puțină aglomerație în trafic), negativ
în altele (cum ar fi zona imobiliară nerezidențială - dezvoltatori care au mizat pe o
creștere semnificativă a necesarului de spații de birouri - sau restaurantele în care
corporatiștii mănâncă la prânz).
Pandemia și economia
În prezent accentul cade în principal pe măsuri de natură epidemiologică luate
pentru a încetini propagarea virusului. Ne vom confrunta foarte repede cu probleme
grave de ordin economic, cu mare impact social. Nu ne vom confrunta cu o criză
financiară obișnuită ci, așa cum scrie istoricul Niall Ferguson în The Sunday Times, cu o
„criză de sănătate publică cu simptome financiare”.

Bratu Cristina Pagina 3/ 6

Clasa a XI-a B
 În majoritatea țărilor occidentale economia se bazează pe consumul intern, așa
că izolarea oamenilor, îndemnul la “distanțare socială”, va avea un impact catastrofal
dacă se prelungește destul de mult timp. Nici țările (ca Germania) în care exporturile au
o pondere importantă nu stau mai bine pentru că piețele lor de export se prăbușesc și
ele.
Inevitabil va fi afectată masiv și România, printre altele și pentru că Italia este
după Germania a doua cea mai importantă piață pentru exporturile României. Suntem
într-un context în care oameni care ar fi fost cuceriți doar cu puțină vreme în urmă de o
reducere de preț de 10-15 procente vor refuza foarte probabil acum să meargă într-o
croazieră chiar dacă ar avea pentru bilet o ofertă de 10 ori mai mică decât tariful
normal. În astfel de momente comportamentul irațional este extrem de greu de stăpânit,
mai ales că mass media întreține această stare de spirit, raportând prompt câți oameni
s-au mai îmbolnăvit și câți au murit.
Există semne de întrebare legate de capacitatea de menținere a aprovizionării
esențiale, precum cele din domeniile produselor alimentare, energiei și medicamentelor.
De exemplu, în America livrările de alimente la domiciliu pe care Amazon le făcea în
mod normal în aceeași zi au ajuns să fie onorate chiar și abia după zece zile.
Dramatică poate fi, mai ales lipsa unor medicamente esențiale pentru bolnavii cu
afecțiuni grave, fie pentru că acestea nu pot fi livrate către farmacii, fie pentru că se
rupe lanțul de aprovizionare cu ingredientele necesare pentru producția acestora, multe
fabricate în China. În acest caz s-ar putea ajunge în situația în care numărul deceselor
provocate de absența acestor medicamente să-l depășească pe cel al deceselor care
sunt rezultatul epidemiei de coronavirus.
Impactul economic negativ generat de pandemie, deja existent sau iminent, este
impresionant. Impactul Covid 19 la nivelul economiei va fi diferit de la ţară la ţară şi va
depinde de gradul de severitate cu care a fost afectată aceasta, de capacitatea
sistemului sanitar şi de pachetul de măsuri adoptate la nivelul statelor pentru a limita
efectele.
Contextul internaţional este afectat, de asemenea, şi de reducerea preţului
petrolului.
Pandemia de coronavirus a redus cererea de petrol și, prin urmare, prețul
barilului de petrol a scăzut semnificativ. Luni, 20 aprilie, cotația petrolului Brent (un
reper important care defineşte preţurile pentru petrol în toate colţurile lumii) de la Londra
mai pierduse 20 de procente. Un baril se tranzacționa cu doar 27 de dolari, cel mai mic
preț din martie 1999 încoace.
În România, luni, 20 aprilie, un litru de benzină standard costa, la stațiile Petrom
din București, în jur de 4,45 de lei. Motorina standard, de asemenea, era în jur de 4 lei
și 70 de bani, în funcție de stația de la care alimentai.

Evoluția prețului benzinei - 2020

Bratu Cristina Pagina 4/ 6

Clasa a XI-a B
De ce a scăzut prețul benzinei și al motorinei
Nu este război, dar statele se confruntă cu o criză a coronavirusului. O criză care
este deocamdată una a ofertei, în sensul că o parte din lanțurile de aprovizionare
mondiale sunt blocate, ceea ce înseamnă că vorbim despre o criză de produse pe piață
și deci o tendință de creștere a prețurilor, nu de prăbușire, așa cum s-a întâmplat cu
țițeiul.
Dar, criza petrolului s-a născut din altceva. Rusia a refuzat cererea țărilor OPEC
de a reduce producția zilnică de țiței. Rezultatul a fost că Arabia Saudită a schimbat
brusc tactica și s-a angajat într-un joc dur.
În sensul că a crescut producția și a încurajat o scădere a prețului provocând, în
același timp, și Rusia, și Statele Unite, cu petrolul de șișt. A fost o tactică inspirată parcă
din luptele de stradă în care regula este: câștigă cel care rămâne în picioare.
Nimeni nu poate extrage țiței la costuri mai mici decât Arabia Saudită. Adică, în
această economie costurile sunt de 2,80 dolari pentru un baril, în timp ce o companie
americană are costuri de 16 dolari, iar o firmă din Rusia de 20 dolari pe baril.
Din cauza coronavirusului din China, a doua mare economie a lumii, există
îngrijorări la nivel mondial că impactul economic va fi unul neașteptat de mare. Cererea
a încetinit pe fondul acestei crize. Totuși, nu e cazul să ne bucurăm, pentru că OPEC -
Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol - nu va sta cu mâinile în sân.
Cât durează perioada de prețuri mici la pompă
Totul depinde însă de evoluția epidemiei din China și de impactul asupra
economiei globale. Dacă situația de criză persistă, atunci orice încercare a OPEC de
duce din nou prețul petrolului în sus ar putea eșua.
Reuters menţionează că preţurile extrem de mari sau de mici sunt instabile din
punct de vedere dinamic, astfel că nu durează niciodată foarte mult, obligând la ajustări
rapide şi substanţiale ale consumului şi/sau producţiei.
Preţurile extrem de ridicate din 2008, 2011 şi 2018, respectiv minimele extreme
din 1986, 1998 şi 2008 au durat puţin, de obicei câteva săptămâni sau luni.
Ce se întâmplă cu benzina și motorina din România
Unul din indicatorii-cheie în dezvoltarea economică a unei țări este consumul de
combustibil, direct corelat cu evoluția industriei transporturilor. Cel puțin asa stau
lucrurile în România.
Răspunsul scurt, oricât de cinic poate suna, este contextul internațional, mai
exact coronavirusul apărut în China. Din cauza acestei crize, a scăzut drastic prețul
petrolului Brent, în funcție de care se calculează și cotațiile din România. În consecință,
și prețurile la pompă în România au scăzut.
În teorie, scăderea prețurilor petrolului este o veste bună pentru consumatori.
Scăderea prețului țiteiului pe plan internațional are impact și asupra economiei
românești, unele efecte sunt pozitive altele sunt negative dacă le putem spune așa.
Cele pozitive, să începem cu ele foarte repede, se văd deja la prețul benzinei la pompă.
Este o scădere a prețului benzinei ceea ce evident că îi bucură și ne bucură pe toți
pentru economie, atât pe transportatori cât și pe cetățenii care utilizează mașinile
personale. De exemplu, în rețeaua Petrom, cea mai extinsă din România, benzina a
scăzut semnificativ sub pragul de un euro pe litru.

Bratu Cristina Pagina 5/ 6

Clasa a XI-a B
 În timp ce foarte mulți români au primit ordin să lucreze de acasă şi să nu
călătorească, cererea de combustibil pentru transport s-a prăbuşit. La aceștia se
adaugă cei care au rămas fără serviciu.
Turismul este în cădere accentuată nu numai la nivel național ci și nivel mondial,
pentru că măsurile de combatere a transmiterii virusului descurajează substanțial
plecările turistice.
Transporturile reprezintă un domeniu afectat considerabil ca urmare a epidemiei
de coronavirus care s-a extins alarmant la nivel global în ultimele săptămâni. Epidemia
de coronavirus schimbă pentru o perioadă regulile de transport, controalele la vamă sau
modul de încărcare a mărfurilor în regiunile atinse de virus.
Deoarece coronavirusul continuă să se răspândească, este foarte posibil ca
perspectivele de aprovizionare să devină şi ele dificile. Impactul preţurilor mai mici ale
carburanţilor este resimţit de la agricultură la minerit, deoarece reduce costurile de
producţie, cu impact asupra cererii de bunuri de consum.
În această perioadă, atât noi, cetățenii, cât și afacerile vor avea de câștigat, dar
bugetul de stat pierde. Rămâne de văzut pe termen lung cât se va menține această
tendință.
În funcţie de procesul tehnologic elementele de cost ale prețurilor bunurilor de
consum de orice natură cuprind, printre altele, costurile cu combustibil și costuri cu
materii prime, energie, etc, care la rândul lor pot fi influențate de prețul combustibilului.
România este producător de petrol și gaze, iar scăderea prețurilor produselor
energetice are două efecte: ele vor topi profiturile companiilor noastre și vor scădea
dramatic, poate până la renunțare, investițiile în explorare pentru a se găsi noi
zăcăminte care să susțină producția națională, aflată oricum în declin. Așadar, la
actualul preț internațional al petrolului, puținii bani care rămân companiilor nu mai permit
investiții în găsirea de noi resurse, lucru vital pentru România din punct de vedere al
locurilor de muncă, deci de venituri ale salariaților și, respective, puterea lor de
cumpărare.
Pentru mine, faptul că prețul petrolului scade nu e neapărat un lucru bun, faptul
că scade prețul la pompă te ajută pe moment, dar nu este un semnal că economia
națională începe să își revină. Cred că un preț corect ne arată că economia
funcționează și toate lucrurile vor reintra în normal.
,,Epidemia de Covid-19 reprezintă un test semnificativ pentru economia mondială. Problemele
tot mai mari de aprovizionare, mai ales din China, principalul exportator al lumii, fluctuaţiile
semnificative ale tarifelor resurselor, precum petrol, gaze, cupru etc., sunt elemente de natură să
genereze perspectivele unei potenţiale crize, accentuată şi de scăderea semnificativă a
consumului la nivel mondial, principalul motor economic”,
afirmă analiştii citați de barometrul Frames (cercetare efectuată de compania de
consultanță Frames).

Bratu Cristina Pagina 6/ 6

Clasa a XI-a B
Bibliografie

www.revista-piata.ro
www.bursa.ro
www.contributors.ro, Manuel Castells
The Sunday Times, Niall Ferguson

Bratu Cristina Pagina 7/ 6

Clasa a XI-a B