COLEGIUL NATIONAL”GHEORGHE SINCAI”

EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE

BRATU CRISTINA MIHAELA

Clasa a XII-a B
 TEMA 1
CANCERUL DE PIELE
Studiile indica in momentul de fata ca expunerea indelungata la soare si vizitele la solar
pot conduce la dezvoltarea celor trei tipuri de cancer de piele.
Un alt factor care poate duce la aparitia acestui tip de cancer il reprezinta fumatul. Alti
factori de risc pentru carcinomul bazocelular il reprezinta contactul la locul de munca cu arsenic,
gudron, smoala, parafina, uleiuri industriale sau cu surse de radiatie.
Probabilitatea de a avea mai multe tipuri de cancer de piele creste la persoanele care au
facut tratamente cu fototerapie sau care si-au administrat medicamente ce reduc imunitatea.

Factori care pot creste riscul aparitiei cancerului de piele

 Zonele cu clima insorita sau aflate la o altitudine inalta - Persoanele care locuiesc in
zonele insorite, calde sunt expuse la soare mai mult decat sunt cele care traiesc in
zonele cu clima rece. Conditiile de viata de la altitudini mai mari, unde lumina soarelui
este puternica inseamna, de asemenea, o expunere mai mare la radiatii. 
 Alunitele - Persoanele care au multe alunite sau alunite anormale prezinta un risc
crescut de a dezvolta cancer de piele.
 Leziuni precanceroase ale pielii. 
 Istoric familial de cancer de piele - Un alt factor important pentru dezvoltarea
melanomului este cel genetic. Aproximativ 10% dintre persoanele cu melanom au o
ruda apropiata (mama, tata, frate, sora, copil) care se confrunta cu aceasta boala.
Cauzele ar putea fi faptul ca familia tinde sa-si petreaca mult timp la soare, ca
membrii familiei au pielea deschisa la culoare, sau chiar ambele.
 Recent, s-au identificat mutatii genetice care predispun la dezvoltarea melanomului,
precum si tratamente care incetinesc progresia bolii prin blocarea acestei mutatii.
Raspunsul la tratamente imunologice poate sugera ca, in dezoltarea melanomului,
sistemul imun joaca si el un rol important.
 Sistem imunitar slabit - Persoanele cu un sistem imunitar slabit au un risc mai mare
de a dezvolta cancer de piele. In aceasta categorie sunt incluse persoanele care au
HIV/SIDA si cele care iau medicamente imunosupresoare dupa un transplant de
organe.
 Arsuri solare repetate in trecut - Persoanele care au suferit arsuri solare in copilarie
sau adolescenta prezinta un risc crescut de a dezvolta cancer de piele la varsta
adulta. Arsurile solare dobandite la maturitate prezinta, de asemenea, un factor de
risc.
 Expunerea excesiva la soare - Orice persoana care petrece mult timp in soare poate
dezvolta cancer de piele, mai ales în cazul în care pielea nu este protejata prin creme
cu un factor SPF adecvat sau imbracaminte. Bronzul, inclusiv expunerea la lampile
de bronzare, de asemenea, ne pun in pericol pielea.
 Contactul cu anumite substante chimice - Contactul cu anumite substante chimice,
spre exemplu la locul de munca, poate creste riscul de cancer de piele. In categoria
de risc intra urmatoarele:
 Gudron de carbune
 Funingine
 Creozot
 Produse petroliere, cum ar fi uleiul mineral sau cel de motor
 Arsenic
 LEUCEMIA
Leucemia este un tip de cancer al sângelui sau al măduvei osoase caracterizată printr-o
creștere anormală a numarului celulelor imature albe din sânge numite blaști (singular blast).

Cauzele bolii
Cauzele degenerării maligne a celulelor sanguine nu au fost stabilite definitiv. Printre cei
mai cunoscuți factori care declanșează procesul patologic se numără efectul radiațiilor
ionizante. Gradul de risc de apariție a leucemiei depinde foarte puțin de doza de radiații și
crește chiar și în cazul iradierii ușoare.
 Dezvoltarea leucemiei poate fi declanșată de utilizarea anumitor medicamente, inclusiv
cele utilizate în chimioterapie. Dintre medicamentele potențial periculoase sunt
antibioticele penicilinice, cloramfenicolul, butadiena. Efectul leucozogenny este dovedit
pentru benzen și un număr de pesticide.
 Mutatia poate fi de asemenea cauzata de o infectie virala. Când este infectat, materialul
genetic al virusului este înglobat în celulele corpului uman. În anumite circumstanțe,
celulele infectate pot degenera în celule maligne. Potrivit statisticilor, cea mai mare
incidență de leucemie apare printre cei infectați cu HIV.
 Unele cazuri de leucemie sunt ereditare. Mecanismul de moștenire nu este pe deplin
înțeles. Ereditatea este una dintre cele mai frecvente cauze ale leucemiei la copii.
 Un risc crescut de leucemie este observat la persoanele cu patologie genetică și la
fumători. În același timp, cauzele multor cazuri de boală rămân neclar.

Factori de risc:
 Fumatul modificabili - 20% din persoanele cu leucemie acuta fumeaza sau folosesc
produse pe baza de tabac
 Expunerea la nivel crescut de radiatii
 Expunerea la substante chimice precum benzenul sau formaldehida
 Radioterapia si chimioterapia utilizate in tratamentul cancerului.

Factori de risc nemodificabili:

 Boli genetice, cum ar fi Sindromul Down
 Infectia cu virusul HIV
 Sindromul mielodisplazic
 Transmiterea genetica, in special in cazul leucemiei cronica mielodoida.

Aparitie si dezvoltare
Datorita expunerii la factorii de risc, ADN-ul unei celule stem este modificat, ducand la aparitia
unei celule anormale, in acest caz limfocite anormale. Aceasta incepe o diviziune aberanta si
transmite mutatia celulelor fiice.
 CANCERUL PULMONAR
Cancerul pulmonar reprezinta o forma de tumora cu origini in diferite celule ale plamanului.

 Fumatul - Reprezinta principala cauza a cancerului de plamani si este forma de cancer

care determina cele mai multe morti in randul barbatilor.
 Tusea - Poate ridica probleme si daca apare brusc la un fumator cronic, dar si daca isi
modifica principalele caracteristici, devenind mai violenta, mai chinuitoare, mai frecventa
si cu o tonalitate mai profunda.

S-a constatat un risc de 2-3 ori mai mare in cazul persoanelor ce au un parinte afectat de
cancer pulmonar. Cu toate acestea, peste 85% din totalitatea cancerelor apar la pacientii cu un
istoric indelungat de fumat. Fumatul pasiv este si el aproape la fel de periculos.

Factori de risc
Anumiti factori pot creste riscul de aparitie a cancerului pulmonar.Unii factori de risc cum
ar fi fumatul pot fi evitati, insa alti factori cum ar fi istoricul familial nu pot fi controlati.
Factorii de risc pentru acest tip de cancer includ:
 Expunerea la fumul de tigara/fumatul pasiv. Chiar daca o persoana nu fumeaza,
expunerea la fumul de tigara creste riscul de dezvoltare a acestui tip de cancer.
 Expunerea la gaz radon. Radonul este un gaz natural radioactiv care se găsește în
scoarța terestră. Radonul face parte dintr-un lanț lung de descompunere radioactivă
care începe cu uraniul, prezent în roci și în sol. In cele din urma face parte din aerul
inhalat. Concentratii mari de radon se pot acumula in orice cladire, inclusiv in case.
 Expunerea la azbest sau alti agenti cancerigeni. Expunerea la locul de munca la
azbest sau alte substante cancerigene cum ar fi arsen, crom si nichel.
 Istoric familial de cancer pulmonar. Persoanele care au parinti, frati sau copii cu
cancer pulmonar prezinta risc mai ridicat de a dezvolta si ei acest tip de cancer.
 CANCERUL DE SÂN
Cauze
Cauza exacta a cancerului de san nu este cunoscuta. Cercetatorii au identificat stilul de
viata, factorii de mediu si hormonali ca fiind factori de risc. Cu toate acestea insa, nu este clar
de ce unele persoane care au risc crescut, nu dezvolta niciodata cancer mamar, in schimb,
persoanele care nu prezinta risc, sufera de aceasta boala.
Cercetatorii sunt de parere ca acest tip de cancer este provocat in urma unei combinatii
complexe de natura genetica si de mediu.
Ce este stiut insa, este ca aceasta boala apare atunci cand celulele incep sa creasca
intr-un ritm anormal. In cazul cancerului de san, celulele de la nivelul sanului incep sa creasca
si sa se multiplice. In urma acestei diviziuni continue si rapide se formeaza un nodul sau o
masa tumorala.Exista multe tipuri de cancer de san.
Cauze ereditare
Medicii sunt de parere ca intre 5%-10% din cazurile de cancer de san sunt asociate cu
mutatii genetice transmise de-a lungul generatiilor, intr-o familie.
Au fost identificate cateva mutatii genetice mostenite care pot creste riscul de dezvoltare
a cancerului de san.
Pentru persoanele care au un istoric familial bogat in cazuri de cancer mamar, doctorul
ar putea cere efectuarea unor analize de sange pentru a identifica mutatii specifice BRCA sau a
altor gene transmise ereditar.
Factori de risc
Un factor de risc inseamna orice amplifica sansele de dezvoltare a cancerului de san. Cu
toate acestea insa, daca o persoana are un factor de risc sau chiar mai multi, acest lucru nu
inseamna ca va dezvolta aceasta boala.
Factorii de risc asociati cu cancerul de san includ:
 Genul - Cancerul de san apare mult mai des la persoanele de gen feminin decat la cele
de gen masculin.
 Inaintarea in varsta
 Istoric personal de conditii la nivelul sanului - Daca in urma unei biopsii s-a gasit
carcinom lobular in situ sau hiperplazie atipica a sanului, acestea pot creste riscul de
aparitie a cancerului de san.
 Istoric personal de cancer mamar - Daca o persoana a avut acest tip de cancer intr-un
san, sansele de a dezvolta boala si in celalalt san sunt mai ridicate.
 Istoric familial de cancer de san. Daca mama, sora sau fiica au fost diagnosticate cu
cancer de san, in special la varste mici, riscul de a dezvolta aceasta boala creste.
 Gene mostenite care cresc riscul de aparitie a cancerului. Anumite mutatii genetice cresc
riscul de dezvoltare a cancerului de san. Cele mai cunoscute sunt BRCA1 si BRCA2.
Aceste gene cresc riscul de cancer mamar si ovarian dar acest lucru nu inseamna ca
aparitia cancerului este inevitabila.
 Expunere la radiatii. Daca o persoana a fost expusa unor terapii cu radiatii in zona
pieptului, in special la o varsta tanara, riscul de dezvoltare a cancerului mamar este mai
crescut.
 Persoanele inalte, supraponderale sau obeze.
 Aparitia ciclului menstrual la o varsa tanara. Persoanele care au prezentat ciclu
menstrual inainte de varsta de 12 ani au risc mai mare de a dezvolta acest tip de cancer.
 Aparitia menopauzei la o varsta mai inaintata. Persoanele care au prezentat menopauza
la varsta mai inaintata, au risc mai ridicat de cancer de san. De regula menopauza se
instaleaza in jurul varstei de 45-55 de ani.
 Femeile care nu au fost insarcinate au risc mai ridicat de a dezvolta cancerul de san
comparativ cu femeile care au fost o data sau de mai multe ori insarcinate.
 Consumul de alcool. Consumul de alcool creste riscul de aparitie a acestui tip de cancer.
 TEMA 2
METODE DE PREVENIRE A UNOR TIPURI DE
CANCER
Metode de prevenire a cancerului generale

Nu fumati
Nu utilizati nicio forma de tutun
Eliminati fumatul acasa
Sprijiniti politicile in favoarea interzicerii fumatului la locul de munca.
Luati masuri pentru a avea o greutate corporala sanatoasa
Fiti activ fizic in viata de zi cu zi
Limitati perioadele de timp petrecute stand asezat.
Adoptati o dieta sanatoasa
 consumati din abundenta cereale integrale, leguminoase, legume si fructe.
 limitati alimentele bogate in calorii (alimente cu continut crescut de grasimi sau zahar) si
evitati bauturile indulcite.
 evitati carnea prelucrata; limitati carnea rosie si alimentele cu un continut ridicat de sare.
In cazul in care consumati alcool de orice fel, limitati-va consumul
Pentru prevenirea cancerului este mai bine sa nu beti alcool deloc.
Evitati expunerea exagerata la soare
 In special in cazul copiilor.
 Utilizati produse de protectie solara.
 Nu utilizati aparate de bronzat.
La locul de munca, respectati instructiunileprivind sanatatea si securitatea in munca pentru
a va proteja de substantele cancerigene.
Aflati daca sunteti expusi iradierilorcu niveluri ridicate de radon natural in locuinta
dumneavoastra.
Luati masuri pentru a reduce nivelurile ridicate de radon.
Pentru femei
 alaptarea reduce riscul de cancer al mamei. Daca puteti alaptati-va copilul
 Terapia hormonala de substitutie (THS) creste riscul aparitiei anumitor tipuri de cancer.
Limitati utilizarea THS.
Asigurati participarea copiilor dumneavoastrala programe de vaccinare pentru:
 hepatita B(pentru nou-nascuti)
 virusul papiloma uman (HPV) (pentru fete)
Participati la programele organizate de screeningpentru cancer:
 corectal (la femei si barbati)
 mamar (la femei)
 de col uterin (la femei).
Metode de prevenire a cancerului de san

Schimbarile produse in stilul de viata pot ajuta in reducerea riscului de aparitie a canceruli
de san.
 Discutarea cu medicul de familie in legatura cu screening-uri pentru cancerul de san.
Acesta poate oferi informatii despre timpul in care sa se inceapa aceste teste, riscul
asociat si poate sugera diferite tipuri de examene, teste si analize.
 Consumul moderat de alcool sau chiar deloc. Daca se doreste consumul de alcool atunci
este recomandat sa nu se consume mai mult de un pahar pe zi.
 Exercitii fizice in majoritatea zilelor din saptamana. Este recomandata efectuarea de
exercitii fizice, cel putin 30 de minute pe zi in majoritatea zilelor din saptamana.
Persoanele care nu au fost active o perioada lunga de timp ar trebui sa se consulte cu
medicul specialist, daca conditia lor permite efectuare exercitiilor fizice.
 Mentinerea unei greutati corporale sanatoase. Persoanele care sunt deja la o greutate
corporala normala trebuie sa efectueze exercitii fizice pentru a se mentine la acea
greutate. Persoanele supraponderale sau obeze ar trebui sa se consulte cu medicul
specialist pentru a efectua un plan de slabire personalizat si sanatos.
 Dieta sanatoasa - alegem grasimile sanatoase, cum ar fi ulei de masline in loc de unt si
peste in loc de carne rosie.

Metode de prevenire a cancerului de piele

In momentul de fata nu exista medicamente sau vaccinuri pe pot preveni acest tip de
cancer, insa exista diferite metode prin care poti reduce riscul aparitiei acestei maladii.
 Expunerea la soare trebuie facuta mereu prin utilizarea unei lotiuni cu protectie ridicata,
cel putin SPF15. Acest lucru trebuie facut zilnic, nu doar atunci cand mergem la plaja
pentru a ne bronza
 Daca ai pe cineva in familie care s-a imbolnavit de cancer de piele, este recomandat sa
mergi la medicul dermatolog pentru o verificare daca acel cancer este unul ereditar sau
nu
 Pana la varsta de 40 de ani, iti recomandam sa mergi o data la trei ani pentru un examen
profilactic. Acelasi examen trebuie facut anual dupa varsta de 40 de ani
 Acoperiti-va capul cu palarie de soare - Specialistii recomanda purtarea de palarii cu
boruri largi care pot proteja nu doar capul, ci si gatul, ochii, urechile si fruntea
 Analizati-va si evaluati-va alunitele cat de des puteti.Verificati in mod regulat
dacaaluniteledumneavoastra si-au modificat forma, marimea, conturul si culoarea. Daca
veti constata modificari ale alunitelor, consultati imediat medicul dermatolog
 Urmati o dieta adecvata, bogata in antioxidanti.Afinele, rodia, murele, dar si alte alimente
sunt bogate in acid elagic si antociani, antioxidanti care lupta impotriva oricarui tip de
cancer
 Consumati alimente care contin vitamina A - cea care poate reduce riscul aparitiei
melanomului.Flavonoidelecare se gasesc in struguri si alte fructe neutralizeaza
activitatea radicalilor liberi care pot deteriora celulele pielii. Cafeaua continecafeinacare
absoarbe lumina ultravioleta si suprima activitatea unei enzime care stimuleaza aparitia
cancerului de piele provocat de razele ultraviolete ale soarelui. In plus, cafeina contribuie
la eliminarea celulelor atipice ale pielii
Metode de prevenire a cancerului pulmonar
Principala preventie - renuntarea la fumat
Renuntarea la fumatare beneficii semnificative pentru sanatate, incluzand imbunatatirea
sperantei de viata, chiar si in cazul celor care au fumat multi ani, fumatorilor in varsta si
fumatorilor care renunta la fumat dupa ce au fost diagnosticati cu cancer.
Renuntarea la fumat in jur de 40-45 de ani imbunatateste semnificativ riscul subsecvent de
cancer pulmonar. Comparativ cu fumatorii activi, in cazul fostilor fumatori riscul de cancer
pulmonary este mai mic, fiind cu atat mai mic cu cat perioada de nefumator este mai mare.
Reducerea numarului de tigari comparativ cu a nu mai fuma deloc nu are beneficii.
Studiile au aratat ca participarea la un program de renuntare la fumat imbunatateste
sansele de a ramane nefumator.

Metode de prevenire a leucemiei

Leucemiaeste un cancer al celulelor sanguine și nu există metode dovedite deprevenire.

Există anumiți factori de risc care pot fi evitați, care pot ajuta la reducerea riscului de leucemie,
dar, din păcate, oamenii de știință încă nu au identificat cauze reale, cunoscute și factori de risc
pentru toate tipurile diferite deleucemie. Majoritatea cazurilor de leucemie nu pot fi prevenite.
Chiar daca nu exista metode de prevenire a leucemiei, cercetatorii sugereaza urmatoarele
recomandari generale pentru prevenirea cancerului, care sunt:
 Renunță la fumat
 Urmați o dietă sănătoasă
 Exercițiu
 Evitați expunerea la anumite substanțe chimice (benzen, fum de țigară, benzină și
evacuare a autovehiculelor și unele cleiuri, produse de curățat, detergenți, materiale de
artă și vopsele)
 Evitați expunerea la radiații
 Obțineți îngrijire medicală regulată
 TEMA 3
NEVOILE ORGANISMULUIIN PERIOADA
ADOLESCENTEI
Faptul că adolescenţii petrec foarte multe ore în afara casei scade drastic şansele de a
avea un control asupra alimentelor pe care le consumăm.
În primul rând, trebuie ţinut cont de faptul că:
 La adolescenţi, metabolismul este intens, iar consumul energetic ridicat
 Arderile rapide din această perioadă nu exclud totuşi acumularea de kilograme în plus
 Încă de acum, anumite greşeli în dietă şi stilul de viaţă pun bazele unor viitoare afecţiuni
din perioada adultă
Câteva principii de bază:
Băieţii au nevoie de mai multe calorii decât fetele
Se recomandă ca un adolescent băiat să consume zilnic în medie 2.500 de calorii, între 11
şi 14 ani, şi în jur de 3.000 de calorii, între 15 şi 19 ani.
Fetele au nevoie de mai puţine calorii, iar necesarul lor rămâne cam de 2.200 în toată
perioada adolescenţei.
Există şi variaţii ale acestui necesar, în funcţie de activităţile tânărului. Dacă acesta
practică, de pildă, un sport solicitant, va avea nevoie de un nivel mult mai mare de calorii decât
cel standard.
Grăsimile trebuie să reprezinte mai puţin de o treime din alimentaţie.
Aportul excesiv de grăsimi este un pericol care planează nu numai asupra adulţilor, ci şi
asupra copiilor. Chiar dacă in adolescenţase arde energie în ritm alert, excedentul de grăsimi
este dăunător.
În mod ideal, ponderea grăsimilor nu ar trebui să depăşească cu mult 30% în alimentaţia
zilnică.Se recomandă ca grăsimile din alimentaţie să fie cât mai naturale.Surse bune de grăsimi
sunt peştele mai gras (macrou, somon, ton, sardine), gălbenuşul de ou, lactatele, avocado,
nuca de cocos, diverse seminţe (de chia, in, dovleac etc), nucile, alunele de pădure, caju etc.
Mai puţini carbohidraţi simpli, cât mai mulţi carboxidraţi complecsi
Carbohidraţii sunt nutrienţi importanţi, deoarece oferă organismului energia de care are
nevoie.Problema cu mult blamaţii carbohidraţi este legată de ponderea acestora în alimentaţie,
dar şi de tipul lor.
Potrivit lucrării „Guidelines for Adolescent Nutrition Services” a autorilor Jamie Stang şi
Mary Story, adolescenţii ar avea nevoie de 130 g de carbohidraţi pe zi. Dar, cel mai probabil,
depăşesc cu mult acest nivel.De vină sunt sucurile îndulcite, diversele dulciuri sau produse de
panificaţie şi alte alimente intens procesate. Toate acestea au un nivel considerabil de
carbohidraţi simpli. Adică acei carbohidraţi care se descompun rapid în zaharuri, fără a da
organismului prea mulţi nutrienţi valoroşi.Opţiunile sunt foartenumeroase.
Proteinele să provină din surse variate şi sănătoase
O bună parte dintre adolescenţi beneficiază de suficiente proteine. Nu întotdeauna, sursa
acestora se înscrie printre cele mai sănătoase.Dacă ne referim la carne, cea mai bogată în
proteine, estede preferat carnea albă şi slabă, de pasăre sau peşte.
Alte alimente cu conţinut ridicat de proteine sunt ouăle şi lactatele (în special, brânza şi
iaurtul). De reţinut că fetele au nevoie de 46 de grame de proteine pe zi, iar băieţii, de 52 de
grame pe zi (cifre indicate de Departamentul de Agricultură al Statelor Unite).
 Necesarul de calciu, fier, zinc şi vitamina D, important de asigurat
Pentru o dezvoltare armonioasă, adolescenţii au absolută nevoie de o dietă bogată în
vitamine și minerale esențiale.Trebuie ştiut faptul că, la această vârstă, există un risc crescut de
deficit de calciu, fier, zinc sau vitamina D.
Fetele sunt expuse cu precădere la anemii sau la alte carenţe de vitamine şi minerale din
cauza debutului menstruaţiei.

Hidratarea optimă este esenţială

Metabolismul rapid la adolescenţa impune şi o bună hidratare. Consumul de apă nu ar
trebui substituit de consumul altor băuturi colorate şi aromate.
Nici sucurile naturale nu sunt o alternativă prea sănătoasă, deoarece abundă în zaharuri şi
au un nivel ridicat de calorii.În cazul în care adolescentul nu obişnuieşte să bea suficientă apă
peste zi, este bine să aibă mereu la îndemână fructele lui preferate.
O porţie de supă de legume sau de pui, reprezintă, de asemenea, o excelentă sursă de
hidratare şi nutrienţi sănătoşi.

Sintetizând, putem spune că este recomandatsa ne ferim organismual de:

 Un aport prea mare de grăsimi, zahăr/zaharuri şi sare;
 Aport insuficient de proteine - poate duce la înălțime și greutate întârziate sau deficitare.
 Mâncăruri gătite prin prăjit şi mese hipercalorice;
 Mese abundente alternate cu pauze mari în care consumăm nimic; să ne obişnuim trei
mese regulate pe zi;
 Mâncatul pe fugă;
 Cure drastice de slăbire;
 Ignorarea igienei alimentare - să îi reamintim mereu cât de mult contează: spălatul pe
mâini înainte de masă, spălarea fructelor și legumelor înainte de consum, evitarea
mâncatului cu aceleași tacâmuri sau din aceeași veselă cu alți prieteni și colegi etc.

Ar mai fi de subliniat că adolescenţa este o perioadă delicata.Dincolo de alimentaţia

echilibrată, avem nevoie acum, mai mult ca oricând, de sprijinul, afecţiunea şi înţelegerea
părinţilor.
 TEMA 4
EXERCITIUL FIZIC CONTRA STRESULUI SI
ANXIETATII
Stresul a fost intodeauna o parte a vietii omului, insa lumea moderna pare a fi intr-o
permanenta criza de timp, intr-o stare cronica de urgenta, aspecte care fac existenta mai greu
de suportat si ne pun in periocol sanatatea.
Stresul si depresia au cateva simptome comune, cum ar fi insomnia, anxietatea si senzatia
ca esti depasit de probleme.Ambele stari trebuiesc luate foarte in serios, iar depresia fiind o
boala poate necesita asistenta medicala.
Multi oameni trec pe parcursul vietii lor printr-o stare moderata de depresie, care le
consuma energia vitala, le "fura" placerea de a trai si le afecteaza capacitatea de a se hrani
sanatos, de a dormi cum trebuie, de a se concentra la serviciu sau in viata de zi cu zi.
Stresul ne afecteaza si in alte feluri: stare de slabiciune, energie redusa, scaderea
apetitului, iritabilitate.
Excercitiile fizice pot reprezenta ajutoare importante in lupta cu stresul si depresia.S-a
descoperit ca miscarea reduce anxietatea cu 20%, fiind mai sigura decat majoritatea
medicamentelor, care au efecte secundare. Durata ideala de exercitiu fizic este de 30 de
minute.
Activitatea fizica ne ofera numeroase beneficii. Cateva exemple:
 reducerea trigliceridelor
 reducerea LDL - colesterol rau
 cresterea HDL - colesterol bun
 pierderea in greutate
 reducerea rezistentei la insulina
 reducerea tensiunii arteriale
 reducerea depresiei si anxietatii.
Cum ne ajuta sportul sa scapam de stres si anxietate?
In timp ce facem sport, nivelul cortizolului - hormonul de stres - creste. Si, cu toate
acestea,exercitiile fizice si sportulne ajuta sa ne eliberam de stres.
Astfel, persoanele care facactivitatifizice - fie ca este vorba de alergat, mers pe bicicleta
sauo simpla plimbare pe jos - isipot reduce rapid cantitatea de stres acumulata.
In plus, prin sport iti potiimbunatatisimemoria, crescandu-ti, in acelasi timp, nivelul de
energie si diminuand anxietatea.
 Exercitiile ritmice, ca alergatul sau sarit coarda s-a constatat ca maresc activitatea
undelor alfa la nivelul creierului, ceea ce produce o stare de relaxare similara cu cea
indusa de meditatie.
 Exercitiile iti elibereaza mintea de ganduri negative. Sporturile de viteza, care
necesita concentrare (cum ar fi tenisul) sunt utile in acest sens.
 Alergatul, ciclismul, patinajul, deci forme de exercitiu solitar va ofera timp sa va
eliberati de resentimente si agresivitate sau pur si simplu va ofera sansa sa nu va
ganditi la nimic special.
 Sporturile de echipa au un avantaj special: satisfac nevoia de companie si reduc
starea de depresie indusa de izolare.
 Efortul fizic din sport va ajuta sa fiti mai creativi si va "improspateaza" starea de spirit.
 Exercitiul fizic este o eliberare: va oboseste in sensul bun al cuvantului, reduce
tensiunea musculara, calmeaza si ofera sansa unui somn de calitate.
 Exercitiile stimuleaza secretia de serotonina in creier, o substanta care contribuie la
inducerea unei senzatii de relaxare si satisfactie.
Efortul fizic efectuat zilnic are o multime de beneficii pe plan fizic si psihic si ne poate
scoate din starea de stres si depresie.