Tema 8 : Statutul juridic al autorităţilor publice locale

1. Consiliul local - autoritate reprezentativă şi deliberativă a populaţiei unităţii

administrativ-teritoriale
Autorităţile administraţiei publice locale activează în scopul satisfacerii intereselor generale
ale populaţiei care i-a ales, totodată, fiind învestite cu puterea de a decide în domeniile proprii de
competenţă. în acest scop, dispoziţiile legale determină drepturi şi obligaţii pentru autorităţile
publice locale şi acestea luate în ansamblu alcătuiesc statutul juridic al acestor autorităţi.
a) Modalitatea formării consiliului local
După ce au fost numărate voturile şi totalizate rezultatele alegerilor, biroul electoral al secţiei
de votare întocmeşte un proces-verbal, care în decurs de 18 ore după expirarea timpului rezervat
votării se prezintă consiliului electoral de circumscripţie. Consiliile electorale de circumscripţie
în condiţiile art.133 din Codul, electoral al RM atribuie mandatele de consilier pentru consiliile
raionale, orăşeneşti municipale) şi săteşti (comunale).
Procesul-verbal şi raportul cu privire la rezultatul alegerilor sunt prezentate şi judecătoriilor
de sector sau municipale respective. în termen de 10 zile de ia data primirii rapoartelor, instanţa
de judecată confirmă sau infirmă printr-o hotărâre legalitatea alegerilor locale şi concomitent
validează mandatele aleşilor locali, precum şi lista candidaţilor supleanţi.
In cazul când se constată că nu s-au respectat condiţiile de eligibilitate sau alegerea
consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, atunci instanţa de judecată invalidează alegerea
consilierului respectiv.
Dacă consilierul ales renunţă 1a mandat înainte de validare sau după ce a fost validat mandatul,
atunci se supune validării mandatul primului supleant înscris în listă.
In cazurile când locurile vacante nu pot fi completate cu supleanţi, iar numărul consilierilor
se reduce sub 2/3, atunci Comisia Electorală Centrală va fixa în termen de două săptămâni
alegeri repetate parţiale într-o singură sau mai multe circumscripţii.
b) Componenţa şi constituirea consiliului local
Consiliile locale sunt constituite în unităţile administrativ-teritoriale ca autorităţi pluri-
personale ale administraţiei publice locale şi reprezintă expresia realizării practice a principiului
autonomiei locale.
Această autoritate se bucură de statut autonom potrivit căruia deliberează asupra intereselor
specifice colectivităţilor locale şi hotărăşte asupra modului lor de realizare, fară amestecul altor
autorităţi publice.
Consiliile locale sunt compuse din consilierii aleşi, numărul cărora se stabileşte în funcţie de
numărul de locuitori ai unei unităţi administrativ-teritoriale la data de 1 ianuarie a anului în care
au avut loc alegerile, conform datelor statistice.
Conform art.l 1 din Legea nr.436, dacă numărul de locuitori ai unei unităţi administrativ-
teritoriale este până la 1.500, atunci în componenţa consiliului local vor fi 9 consilieri, ulterior în
dependenţă de numărul de locuitori consilierii în consiliile locale nu depăşesc numărul de 43, cu
excepţia numărului de consilieri în consiliul municipiului Chişinău, care, potrivit art.56 din legea
menţionată, este de 51 consilieri.
Consiliul local este legal constituit, dacă sunt validate mandatele a cel puţin 2/3 din numărul
de consilieri aleşi. Se întruneşte în prima şedinţă în termen de 20 de zile calendaristice de la data
validării mandatelor de consilier.
Consilierii din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul întâi se convoacă în prima şedinţă
prin hotărârea consiliului electoral de circumscripţie, iar consilierii din unităţile administrativ-
teritoriale de nivelul doi - prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale.
Şedinţa de constituire este deliberativă, dacă la ea participă cel puţin 2/3 din numărul
consilierilor aleşi. In cazul în care nu poate fi asigurată această majoritate, şedinţa se va ţine
peste trei zile calendaristice respectându-se aceleaşi condiţii. Dacă nici la a doua convocare
şedinţa nu este deliberativă, se va proceda la o nouă convocare peste trei zile calendaristice. La
a treia convocare şedinţa va fi deliberativă, dacă se va asigura prezenţa majorităţii consilierilor
aleşi. în situaţia în care din cauza absenţei nemotivate a consilierilor consiliul nu se va putea
întruni nici la ultima convocare, atunci se consideră dizolvat de drept.
La prima şedinţă a consiliului participă şi reprezentantul consiliului electoral de
circumscripţie sau respectiv al Comisiei Electorale Centrale, care aduce la cunoştinţa

1
consilierilor hotărârea instanţei de judecată privind legalitatea alegerilor din circumscripţia
respectivă, rezultatele validării mandatelor consilierilor şi le înmânează legitimaţiile.
Lucrările primei şedinţe sunt conduse de cel mai în vârstă consilier dintre cei prezenţi şi care
este asistat de doi dintre cei mai tineri consilieri prezenţi.
După constituirea legală a consiliului local, consilierii formează organele sale de lucru -
fracţiuni, alianţe, blocuri.
De regulă, fracţiunile se organizează la şedinţa de constituire şi se consemnează într-un
proces-verbal care se transmite preşedintelui şedinţei pentru a fi anexat la procesul-verbal al
şedinţei consiliului.
Fracţiunea constă din cel puţin trei consilieri în baza de liste a partidelor, a organizaţiilor
social-politice şi blocurilor electorale.
După constituire, consiliul local îşi organizează comisiile consultative de specialitate pentru
principalele domenii de activitate. Pot fi membri ai comisiilor respective numai consilierii, iar
activitatea în cadrul comisiilor nu este remunerată.
Domeniile de activitate în care se formează comisii de specialitate şi numărul de membri se
stabilesc de către consiliul local, în funcţie de specificul şi necesităţile unităţii teritorial-
administrative respective ca, de exemplu:
- agricultură şi industrie;
- activităţi economico-financiare;
- activităţi social-culturale, turism şi alte culte;
- protecţia mediului, amenajarea teritoriului;
- învăţământ, protecţie socială, sănătate publică, muncă;
- drept şi disciplină ş.a.
Fiind structuri de lucru consultative ale consiliilor locale, comisiile de specialitate sunt
menite să asigure eficienţa activităţilor lor. în dependenţă de numărul membrilor consiliului şi
numărului comisiilor de specialitate, un consilier poate face parte din 1-3 comisii, dintre care una
este comisia de bază a acestuia, iar la nominalizarea consilierului se ia în vedere pregătirea
profesională.
c) Mandatul şi statutul consiliului local
Mandatul consiliului local începe efectiv din momentul validării şi, respectiv, de îa data
declarării ca legal constituit şi durează până la data constituirii legale a consiliului nou-ales sau
până la data când intervin anumite condiţii legale pentru încetarea înainte de termen. Legea
nr.436 reglementează în art.15 alin. (3) că mandatul consiliului local poate fi prelungit prin lege
organică doar în caz de război sau catastrofa.
Consilierii precum şi primarii au statut de ales local care este determinat şi, respectiv, cade
sub incidenţa Legii nr.768-XIV privind statutul alesului local.
În unitatea administrativ-teritorială, consilierul, având statut de ales local şi fiind
reprezentantul autorităţii deliberative, este totodată şi persoana oficială care se află în serviciul
colectivităţii respective.
Dispoziţiile legale reglementează expres că orice mandat imperativ este nul, iar exercitarea
mandatului se efectuează personal, adică nu poate fi transmis unei alte persoane.
Legiuitorul a stabilit un şir de incompatibilităţi pentru funcţia de ales local, astfel în
conformitate cu art.7 din Legea privind statutul alesului local, mandatul alesului local este
incompatibil cu:
a) calitatea de deputat în Parlament;
b) funcţia de membru al Guvernului;
c) calitatea de funcţionar public în cadrul oficiului teritorial al Cancelariei de Stat;
d) calitatea de funcţionar public în aparatul preşedintelui raionului respectiv, în direcţiile,
secţiile şi alte subdiviziuni din subordinea consiliului respectiv, în primărie (pretură).
De asemenea, mandatul consilierului este incompatibil cu calitatea de consilier al unui
consiliu de aceiaşi nivel sau de consilier al consiliului de orice nivel din alte unităţi
administrativ-teritoriale.
Atunci când alesul local se află în unul din cazurile de incompatibilitate menţionate, în
decurs de 30 de zile va demisiona din funcţia incompatibilă cu mandatul deţinut sau îşi va
depune mandatul.
În exercitarea mandatului, consilierul dispune de un şir de drepturi şi de obligaţii legale.
Astfel, consilierul local beneficiază de următoarele drepturi:
2
 - să aleagă şi să fie numit în organele consiliului;
- să facă propuneri în scris pentru a fi examinate de consiliu;
- să lanseze iniţiative privind examinarea în şedinţele consiliului a dărilor de seama ori a
informaţiilor prezentate de orice organ şi persoană cu funcţie de răspundere subordonate
consiliului;
- să propună amendamente la proiectele deciziilor şi ale altor acte prezentate spre aprobare
consiliului;
- să participe cu drept de vot consultativ la examinarea de către autorităţile centrale de
specialitate a oricăror chestiuni ce vizează colectivitatea pe care o reprezintă;
Legislaţia în vigoare stipulează că în exercitarea mandatului consilierul alături de faptul că
trebuie să onoreze obligaţiile civice este obligat:
- să participe la şedinţele consiliului local şi a organelor lui de lucru;
- să examineze, în modul stabilit de legislaţie, petiţiile care îi sunt adresate şi să ia măsuri
pentru soluţionarea lor;
- să contribuie la implementarea programelor şi planurilor naţionale şi locale în toate
domeniile de activitate social-economică;
- să fie demn de încrederea alegătorilor şi să contribuie prin exemplu personal la
consolidarea autorităţii publice locale pe care o reprezintă s.a.
în mod general, mandatul consiliului local este de patru ani şi acest termen este stabilit de
prevederile Codului electoral.
Mandatul consilierului poate înceta înainte de termen în caz de:
a) absenţa fără motive întemeiate de la 3 şedinţe consecutive ale consiliului sau ale comisiei
din care face parte;
b) încălcare de către consilier a Constituţiei, fapt confirmat prin hotărâre judecătorească
definitivă;
c) incompatibilitate a funcţiei;
d) intrare în vigoare a sentinţei de condamnare la privaţiune de libertate sau a sentinţei prin
care se interzice de a ocupa funcţia de consilier;
e) demisie;
f) deces.
În unele cazuri, consiliul local poate fi dizolvat de drept de către Parlament la propunerea
motivată a primarului, a preşedintelui raionului sau a Guvernului, în emeiul unei hotărâri
judecătoreşti definitive, dacă: acesta a adoptat în mod deliberat decizii repetate în aceeaşi
materie, care au fost anulate de către instanţa de contencios administrativ prin hotărâri definitive;
dacă numărul consilierilor s-a redus sub jumătate din numărul consilierilor aleşi sau dacă nu a
adoptat nici o decizie :imp de 6 luni consecutiv, indiferent de numărul şedinţelor care au avut
loc.
Dizolvarea de drept a consiliului local se constată de către primar/preşedintele raionului şi se
notifică în scris, în cel mult 10 zile de la data dizolvării Comisiei Electorale Centrale, care
stabileşte data desfăşurării alegerilor locale noi. Până la constituirea unui nou consiliu,
problemele curente ale unităţii administrativ- teritoriale vor fi soluţionate de primar/preşedintele
de raion.
Pentru asigurarea realizării competenţelor, consilierii locali beneficiază de proteţie socială
legală. Astfel, în exercitarea mandatului, alesul local are dreptul ca în -aza unităţii administrativ-
teritoriale respective să călătorească gratuit în transportul public terestru, cu excepţia
taximetrelor şi a transportului public privat. Cheltuielile egate de deplasarea alesului local sunt
suportate de bugetul local respectiv.
d)Atribuțiile consiliului local
Pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale stabilite în
art.4 din Legea nr.435, competenţele consiliilor locale pot fi grupate în funcţie de specificul
activităţii la care se referă, în următoarele categorii:
1) atribuţii de natură organizatorică internă:
- aprobă statutul satului (comunei), oraşului (municipiului), regulamentul consiliului local
şi alte regulamente şi reguli prevăzute de lege;
- alege 1a propunerea primarului viceprimarul;
- aprobă organigrama şi stateie primăriei, ale structurilor serviciilor publice din subordine,
precum şi schema de salarizare a personalului acestora;

3
 2) atribuţii privind administrarea finanţelor publice:
- aprobă bugetul local, modul de utilizare a fondului de rezervă, precum şi a fondurilor
speciale;
- aprobă împrumuturile şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
- stabileşte taxele şi impozitele locale, modul şi termenul de plată a acestora ş.a.
3) atribuţii privind activitatea economico-socială locală şi de apărare a drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor:
- aprobă studii, prognoze şi programe de dezvoltare social-economică;
- aprobă planuri urbanistice ale localităţilor, precum şi planurile de amenajare a
teritoriului;
- administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale unităţilor administrativ-
teritoriale respective;
- decide înfiinţarea instituţiilor publice de interes local;
- organizează serviciile publice de gospodărie comunală;
- înfiinţează şi organizează târguri şi pieţe, parcuri şi locuri de distracţie şi agrement;
- contribuie la asigurarea ordinii publice;
- contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială;
- asigură protecţia drepturilor copilului;
4) atribuţii privind asocierea, colaborarea, cooperarea şi înfrăţirile:
- decide asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, inclusiv din străinătate
în scopul promovării unor interese comune, de a colabora şi de a coopera cu agenţi economici şi
asociaţii obşteşti din ţară şi din străinătate;
- decide stabilirea de legături de colaborare, inclusiv transfrontalieră şi de înfrăţire cu
localităţi din străinătate.
Consiliul local realizează şi alte competenţe stabilite prin lege, prin statutul satului
(comunei), oraşului (municipiului) ori prin regulamentul consiliului.
Competenţele consiliului raional sunt determinate prin lege potrivit necesităţilor şi
intereselor populaţiei din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Conform art.43 din Legea nr.436, consiliul raional realizează următoarele competenţe de
bază:
- aprobă regulamentul consiliului raional;
- alege din rândul consilierilor preşedintele raionului;
- alege la propunerea preşedintelui raionului vicepreşedinţii raionului;
- aprobă organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, ale
direcţiilor şi altor subdiviziuni subordonate consiliului raional;
- aprobă bugetul raional, contul de încheiere a exerciţiului bugetar, precum şi modul de
utilizare a fondurilor speciale;
- decide darea în administrare, concesionarea, darea în arendă ori locaţiune a bunurilor
domeniului public al raionului, precum şi a serviciilor publice de interes raional;
- decide sau propune înfiinţarea de instituţii publice şi întreprinderi de interes raional,
precum şi participarea la fondarea societăţilor comerciale;
- aprobă strategii, prognoze, planuri şi programe de dezvoltare social- economică a
raionului, programe de utilizare a forţei de muncă în teritoriu;
- desemnează, pe bază de concurs, secretarul consiliului raional ş.a.
Consiliul raional realizează şi alte competenţe în condiţiile legii, cu condiţia asigurării
surselor de finanţare pentru acoperirea integrală a costului realizării lor.
e) Funcţionarea consiliului local
Consiliul local activează în cadrul şedinţelor şi se întrunesc în şedinţe ordinare o dată la 3
luni la convocarea primarului sau după caz a preşedintelui raionului.
Consiliul local se poate întruni în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar la cererea
primarului, sau cel puţin 1/3 din numărul consilierilor aleşi. Cei care convoacă şedinţa
extraordinară propun şi ordinea de zi a şedinţei.
Convocarea consiliului se face prin dispoziţia primarului sau, după caz, a preşedintelui
raionului cu cel puţin 5 zile şi, respectiv, 10 zile înainte de şedinţa ordinară şi cu cel puţin 3 zile
înainte de şedinţa extraordinară.

4
 în cazuri de maximă urgenţă, determinată de interesele locuitorilor unităţii administrativ-
teritoriale, convocarea consiliului local se poate face imediat.
În cazurile când primarul/preşedintele raionului se află în imposibilitatea de a convoca
consiliul local sau refuză convocarea, acesta poate fi convocat de viceprimar/vicepreşedinte al
raionului sau de cel puţin 1/3 dintre consilierii aleşi.
Proiectul ordinii de zi al şedinţei se întocmeşte la propunerea primarului, preşedintelui raionului
sau a consilierilor care au solicitat convocarea consiliului. Fiecărui consilier îi este expediată câte
o înştiinţare în care se indică ordinea de zi, data, ora şi locul desfăşurării şedinţei, de asemenea,
ordinea de zi se aduce la cunoştinţa locuitorilor prin presa locală ori prin alte mijloace de
informare.
Consiliul local/raional alege prin vot deschis cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, pentru
durata unei şedinţe, un preşedinte care o precizează şi care este csistat de secretarul consiliului
local.
Şedinţa consiliului local este deliberativă, dacă sunt prezenţi majoritatea consilierilor aleşi. în
cazul în care consilierul este în imposibilitate de a participa la şedinţa respectivă, el comunică
despre aceasta, după caz, primarului/preşedintelui raionlului, cu indicarea motivelor absenţei.
Consilierii sunt în drept sa facă propuneri şi observaţii privind ordinea de zi a şedinţei
consiliului şi modul în care se vor examina chestiunile puse în discuţie. însă problemele înscrise
în ordinea de zi nu pot fi examinate dacă nu sunt însoţite de avizul sau raportul comisiei de
specialitate a consiliului şi, după caz, de raportul sau avizul primăriei sau al subdiviziunii de
resort a serviciului descentralizat sau a celui déconcentrât.
Aceste avize şi rapoarte nu sunt obligatorii în cazul când şedinţele consiliului local sunt
extraordinare sau sunt determinate de forţe majore.
Dezbaterea problemelor se face în ordinea strictă în care acestea sunt înscrise în ordinea de zi
aprobată de consilieri. Problema se prezintă succint de către raportor, care, de regulă, este
iniţiatorul proiectului respectiv.
Preşedintele şedinţei oferă consilierilor cuvântul, iar aceştia pot să-şi exprime opinia referitor
exclusiv la problema care formează obiectul dezbaterii. Consilierul care nu a luat cuvântul în
dezbateri este în drept să transmită preşedintelui şedinţei textul cuvântării, propunerile si
observaţiile sale asupra chestiunii examinate de către consiliu. Textul respectiv se anexează la
procesul-verbal al şedinţei şi la solicitarea consilierului se publică în organul de presă al
consiliului. în generai, propunerile şi observaţiile făcute de consilieri la şedinţă trebuie
examinate, în mod obligatoriu, în procesul de definitivare a proiectelor de decizii.
Şedinţele consiliului local sunt publice şi se desfăşoară în limba de stat sau în altă limbă
utilizată pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective.
în cadrul şedinţei se interzice dialogul dintre cei prezenţi la şedinţe şi consilieri. în cazul în
care desfăşurarea şedinţei este perturbată, preşedintele şedinţei poate să întrerupă dezbaterile şi
să ceară respectarea regulamentului fiind în drept:
- să cheme la ordine;
- să retragă cuvântul;
- să dispună eliminarea din sală a persoanelor care împiedică desfăşurarea şedinţei, altele
decât consilierii.
Consiliul poate decide faţă de consilieri, cu votul majorităţii consilierilor aleşi aplicând
următoarele sancţiuni:
- avertisment;
- eliberarea din sala de şedinţe.
Aceste măsuri se întreprind pentru asigurarea unei activităţi constructive în cadrul şedinţelor
consiliului local, dar totodată asigurând şi posibilitatea efectivă de participare a cetăţenilor
interesaţi fără compromiterea procesului decizional.
f) Actele consiliului local
în realizarea competenţelor legale, consiliul local adoptă decizii, care pot fi cu caracter
normativ sau caracter individual.
Proiectele de decizii pot fi iniţiate de consilieri, de primar şi, respectiv, de preşedintele
raionului. Ele trebuie să fie însoţite de nota informativă şi se redactează în conformitate cu
normele de tehnică legislativă. Proiectele de decizii se transmit spre avizare comisiilor de
specialitate ale consiliilor locale sau compartimentelor de resort ale primăriei şi, respectiv, ale
aparatului de lucru al preşedintelui raionului, serviciilor publice descentralizate şi deconcentrate.
5
 Proiectul de decizie poate fi retras de către iniţiator numai până la înscrierea în ordinea de zi.
Consilierul care participă la şedinţa respectivă dispune de dreptul de un vot deliberativ asupra
tuturor chestiunilor examinate la şedinţa consiliului.
Deciziile consiliului se adoptă cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, dar cu excepţia în
care legea sau regulamentul cere un număr mai mare de voturi.
Astfel, deciziile privind aprobarea bugetului local, administrarea bunurilor proprietate a
unităţii administrativ-teritoriale, stabilirea cuantumului taxelor şi impozitelor locale, planificarea
dezvoltării localităţii şi amenajării teritoriului, asocierea cu alte consilii, instituţii publice, se
adoptă cu votul majorităţii consilierilor aleşi.
Deciziile privind iniţierea revocării primarului se adoptă cu votul a 2/3 din numărul
consilierilor aleşi. Consilierii realizează dreptul de vot pronunţându-se „pentru" sau „contra", ori
abţinându-se de 1a luarea deciziei. Consiliul local poate stabili adoptarea unor decizii prin vot
secret sau prin vot nominal.
Consilierii nu au dreptul să participe la adoptarea deciziilor (sunt limitaţi în dreptul de a vota)
în condiţiile existenţei unui conflict de interese, atunci când:
- el personal sau şotia/şotul, copiii sau părinţii săi au un interes patrimonial în problema
supusă dezbaterii;
- este conducător sau membru al organelor de conducere ale întreprinderii, instituţiei sau
filialelor şi reprezentanţelor acestora în a căror privinţă se adoptă decizia; se află în situaţiile de
incompatibilitate care durează mai mult de 30 zile de la data apariţiei. în cazul când consilierul se
află în una din situaţiile expuse, dar a participat la adoptarea deciziilor, acestea sunt declarate
nule, în condiţiile legii, de către instanţa de contencios administrativ.
- Deciziile consiliului local se semnează în cel mult 5 zile de la data desfăşurării şedinţei de
către preşedintele acesteia şi se contrasemnează de secretarul consiliului local. In cazul când
secretarul consiliului consideră că decizia consiliului local este ilegală, el este în drept să nu o
contrasemneze şi să solicite reexaminarea acestei decizii.
- Deciziile cu caracter normativ intră în vigoare la data aducerii la cunoştinţa publică, prin
publicarea sau prin afişarea în locurile publice, iar cele cu caracter individual la data comunicării
persoanelor vizate.
2. Primarul - autoritate reprezentativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale şi
executivă a consiliului local
a) Mandatul şi statutul primarului şi viceprimarului
După confirmarea legalităţii alegerii primarului şi validarea mandatului de către instanţa de
judecată, unul dintre judecători prezintă persoana care a fost aleasă în calitate de primar la prima
şedinţă a consiliului local, ori după caz la o şedinţă extraordinară. Validarea sau invalidarea
mandatului se aduce la cunoştinţa publică prin presa locală sau prin alte mijloace de informare şi
se comunică oficiului teritorial al Cancelariei de Stat. în caz de invalidare a mandatului de
primar, se organizează alegeri noi în condiţiile Codului electoral RM.
Exercitarea efectivă a mandatului de primar începe din momentul vaîidării acestuia şi
durează până la data vaîidării următorului mandat de primar, cu excepţia cazurilor când intervin
anumite condiţii legale pentru încetarea mandatului înainte de termen. Durata mandatului este de
patru ani şi poate fi prelungit numai în caz de război sau catastrofă prin lege organică.
în exercitarea mandatului primarul are statut de ales local şi, respectiv, cade sub incidenţa
Legii nr.768-XIV din 02.02.2000.
Legea nr.436 în art.26 alin.(l) stipulează că primarul este şeful administraţiei publice locale şi
în exercitarea mandatului participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să se pronunţe
asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii. Prin calitatea sa de ales local şi de reprezentant al
unităţii administrativ-teritoriale, primarul este obligat să fie în serviciul colectivităţii care 1-a
ales.
Calitatea primarului de autoritate executivă a consiliului local nu semnifică că este amplasat
pe scară de subordonare în raport cu consiliul local, dar derivă din faptul că el este cel ce
răspunde de ducerea la îndeplinire a deciziilor consiliului local, în condiţiile legii.
Exercitându-şi mandatul de ales local, primarul nu poate fi supus persecuţiilor sau tras la
răspundere contravenţională sau penală pentru opiniile politice exprimate.
în conformitate cu prevederile art.28 (2) din Legea nr.436 şi art.5 alin.(4) din Legea nr.768,
mandatul primarului încetează înainte de termen în caz de:
a) demisie;
6
 b) incompatibilitate a funcţiei;
c) imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile pe o perioadă mai mare de patru luni
consecutive, inclusiv pe motiv de boală;
d) intrarea în vigoare a sentinţei de condamnare;
e) demisie;
f) deces.
Mandatul primarului poate înceta înainte de termen şi prin revocare pe cale de referendum
local, în condiţiile Codului electoral. Atunci când se află într-o stare de incompatibilitate
prevăzută de lege, primarul este revocat fără efectuarea unui referendum local, în baza hotărârii
judecătoreşti definitive. Conform prevederilor art.8 alin.(3) din Legea nr.768, această procedură
de revocare este iniţiată de către oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, din proprie iniţiativă sau
la cererea persoanelor interesate, inclusiv la sesizarea Comisiei Naţionale de Integritate.
De asemenea, primarul poate fi suspendat din funcţie în cazul când a fost deferit justiţiei
pentru săvârşirea unei infracţiuni. Durata suspendării nu poate fi expres determinată, deci
mandatul este suspendat până la soluţionarea definitivă a cauzei. Suspendarea poate fi dispusă
numai de către instanţa de judecată, în condiţiile legii.
În cazul încetării înainte de termen a mandatului, a suspendării sau în căzul imposibilităţii
primarului de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de drept de către un viceprimar.
Dacă acest interimat nu este posibil din motive obiective, atunci consiliul local împuterniceşte în
timp de 5 zile o altă persoană să exercite temporar atribuţiile primarului.
În caz de absenţă temporară, primarul poate delega, sub proprie răspundere, exercitarea
atribuţiilor sale viceprimarului sau, după caz, secretarului consiliului local pe întreaga durată a
absenţei sale. în exercitarea temporară a atribuţiilor de primar, secretarul consiliului nu este
exonerat de exercitarea atribuţiilor de bază.
În activitatea sa primaruî poate fi asistat de viceprimari, care sunt aleşi la propunerea
primarului prin votul majorităţii consilierilor aleşi. în funcţia de viceprimar poate fi aleasă orice
persoană, inclusiv din rândul consilierilor. Atunci când candidatura propusă nu întruneşte
numărul necesar de voturi la două şedinţe consecutive, primarul propune consiliului o altă
candidatură.
Viceprimarii, ca şi primarul, cad sub incidenţa Legii privind statutul alesului local.
Sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin decizie a consiliului local la propunerea primarului şi
exercită atribuţiile stabilite de primar, iar răspunderea juridică o poartă în conformitate cu
legislaţia în vigoare. Mandatul viceprimarului poate înceta înainte de termen în aceleaşi situaţii
în care încetează mandatul primarului, inclusiv prin decizia consiliului local, în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
b) Atribuţiile primarului
Primarul exercită activităţi în numele colectivităţii care 1-a ales în funcţie de domeniile
proprii de activitate ale autorităţilor publice locale stabilite în art.4 din Legea nr.435. In
exercitarea mandatului primarul nu este în drept să desfăşoare orice altă activitate remunerată, cu
excepţia activităţilor didactice şi ştiinţifice. Atribuţiile de bază ale primarului sunt reglementate
în art.29 din Legea nr.436 şi acestea pot fi grupate în următoarele categorii:
1. în domeniul asigurării ordinii de drept:
- asigură executarea deciziilor consiliului local;
- exercită supravegherea activităţilor din târguri, pieţe, oboare, parcuri, spaţii • erzi, locuri
de distracţie şi agrement şi ia măsuri operative pentru buna lor funcţionare;
- eliberează autorizaţiile şi licenţele prevăzute de lege;
- asigură securitatea traficului rutier şi pietonal prin organizarea circulaţiei ransportului şi
prin întreţinerea drumurilor, podurilor şi instalarea semnelor rutiere in raza teritoriului
administrat;
- înregistrează asociaţiile obşteşti care intenţionează să activeze în unitatea idministrativ-
teritorială respectivă;
- constată încălcările legislaţiei în vigoare comise de către persoane fizice şi iridice în
teritoriul administrat, ia măsuri pentru înlăturarea lor şi, după caz, sesizează organele de drept;
- ia măsuri de interzicere şi de suspendare a spectacolelor sau altor manifestări publice
care contravin ordinii de drept sau bunelor moravuri, care atentează la rrdinea şi liniştea publică;
- propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum în problemele de interes
deosebit, ia măsuri pentru organizarea acestor consultări;
7
 2. în domeniul economic şifinanciar-bugetar:
- asigură elaborarea proiectului de buget local al unităţii administrativ- teritoriale pe
următorul an bugetar, a contului de încheiere a exerciţiului bugetar şi e prezintă spre aprobare
consiliului local;
- exercită funcţia de ordonator principal de credite al satului (comunei), oralului
(municipiului) şi verifică din oficiu sau la cerere încasarea şi cheltuirea mijloacelor de la bugetul
local şi informează consiliul local despre situaţia existentă;
- răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor domeniului public şi celui privat ale
unităţii administrativ-teritoriale respective, în limitele competenţei sale;
3. în domeniul politicii de cadre:
- propune, în condiţiile legii, organigrama şi statele primăriei, schema de salarizare a
personalului acesteia şi le propune aprobării consiliului local;
- stabileşte atribuţiile viceprimarilor;
- numeşte, stabileşte atribuţiile şi încetează raporturile de serviciu cu şefii de subdiviziuni,
de servicii, de întreprinderi municipale din subordinea administraţiei publice locale respective,
cu personalul primăriei, conduce şi controlează activitatea acestora, contribuie la reciclarea
profesională;
4. în domeniul social, cultural şi urbanistic:
- propune consiliului local schema de organizare şi condiţiile de prestare a serviciilor
publice de gospodărie comunală, ia măsuri pentru buna lor funcţionare;
- conduce, coordonează şi controlează activitatea serviciilor publice locale, asigură
funcţionarea serviciilor de stare civilă, a autorităţii tutelare;
- exercită în numele consiliului local, funcţiile de autoritate tutelară, supraveghează
activitatea tutorilor şi curatorilor;
Primarul exercită şi alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare sau încredinţate de
consiliul local.
în exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii cu caracter normativ şi individual.
Dispoziţiile cu caracter normativ intră în vigoare la momentul aducerii la cunoştinţa publică, iar
dispoziţiile cu caracter individual devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţa persoanelor
vizate.
Pe durata mandatului, primarul şi viceprimarul (cu excepţia viceprimarului care activează pe
baze obşteşti) beneficiază de anumite garanţii sociale de exercitare a mandatului alesului local,
cum ar fi:
- călătorie gratuită în transportul public terestru în raza unităţii administrativ- teritoriale
respective (cu excepţia taximetrelor şi a transportului privat);
la expirarea mandatului i se acordă o indemnizaţie unică egală cu salariul mediu lunar pe
economia naţională pentru anul precedent (dacă a activat cel puţin doi ani în această calitate).

3. Preşedintele raionului
a) Mandatul şi statutul preşedintelui raionului
Preşedintele raionului este autoritatea publică executivă a consiliului raional şi este ales cu
votul majorităţii consilierilor aleşi, la propunerea a cel puţin 1/3 din consilierii respectivului
consiliu.
În cazul când candidatura propusă nu întruneşte acest număr de voturi, atunci în termen de 8
zile se convoacă o nouă şedinţă pentru efectuarea votării repetate. Dacă şi după votarea repetată
niciuna din candidaturile propuse nu întruneşte votul majorităţii consilierilor aleşi, în termen de 3
zile se organizează o votare suplimentară, în urma căreia se consideră ales candidatul care
întruneşte cel mai mare număr de voturi. în exercitarea mandatului, preşedintele raionului este
asistat de vicepreşedinţi, numărul cărora se stabileşte de către consiliul raional.
Vicepreşedinţii raionului se aleg la propunerea preşedintelui raionului, iar procedura de
alegere este similară cu procedura de alegere a preşedintelui raionului. In funcţia de
vicepreşedinte poate fi aleasă orice persoană, inclusiv din rândul consilierilor.
Durata mandatului preşedintelui şi al vicepreşedintelui raionului este de patru ani şi încetează
odată cu mandatul consiliului raional.
Poate înceta înainte de termen în următoarele cazuri:

8
 a) preşedintele raionului poate fi eliberat din funcţie de către consiliul raional cu votul a 2/3
din consilierii aleşi la propunerea a cel puţin 1/3 din numărul acestora;
b) vicepreşedintele raionului poate fi eliberat din funcţie înainte de termen cu otul majorităţii
consilierilor aleşi la propunerea preşedintelui raionului sau a 1/3
din consilierii aleşi;
c) atunci când mandatul consiliului raional încetează înainte de termen;
d) incompatibilitate a funcţiei;
e) imposibilitatea de a exercita funcţia pe o perioadă mai mare de 4 luni consecutive,
inclusiv pe motive de boală;
f) eliberarea din funcţie de către consiliul respectiv, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
g) intrarea în vigoare a sentinţei de condamnare a acestora;
h) demisie;
i) deces.
Preşedintele şi vicepreşedintele raionului îşi prezintă demisia în faţa consiliului raional.
În cazul când mandatul consiliului raional încetează înainte de termen, preşedintele şi
vicepreşedintele raionului îşi exercită atribuţiile şi soluţionează problemele curente ale raionului
până la alegerea de către consiliul raional nou-constituit a unui alt preşedinte al raionului. Atunci
când mandatul consiliului local este prelungit în condiţiile legii, mandatul preşedintelui şi al
vicepreşedintelui raionului, de asemenea, este prelungit de drept. În exercitarea mandatului
preşedintele şi vicepreşedintele raionului cad sub incidenţa Legii nr.768 privind statutul alesului
local şi, respectiv, au statut de aleşi locali. Referitor la statutul juridic al preşedintelui şi
vicepreşedintelui raionului, menţionăm că acestea cad şi sub incidenţa Legii nr.199 cu privire la
statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică în partea în care statutul acestora nu este re-
glementat de lege specială, adică Legea nr.768 privind statutul alesului local. în cazul în care
soluţiile juridice prevăzute de Legea nr.199 şi de Legea nr.768 care reglementează activitatea
demnitarului respectiv diferă, se aplică prevederile legii speciale corespunzătoare.
b) Atribuţiile preşedintelui raionului
Preşedintele raionului exercită conducerea generală a treburilor publice locale din raion în
domeniile de activitate stabilite prin lege.
Preşedintele raionului reprezintă raionul în raporturile cu Guvernul şi cu alte autorităţi
publice centrale, cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în instanţe
judecătoreşti.
Pornind de la competenţele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi reglementate în
art.4 alin.(2) din Legea nr.435, preşedintele raionului îndeplineşte în teritoriul administrat
următoarele atribuţii de bază:
- asigură executarea deciziilor consiliului raional;
- convoacă şedinţele consiliului raional şi asigură prezenţa consilierilor;
- contribuie la menţinerea ordinii publice, asigurarea securităţii şi apărarea drepturilor
cetăţenilor;
- semnează actele şi contractele încheiate în numele raionului;
- asigură elaborarea proiectului bugetului raional şi a contului de încheiere a exerciţiului
bugetar şi le supune aprobării consiliului raional;
- exercită funcţia de ordonator principal de credite al raionului;
- verifică, din oficiu, sau cere încasarea mijloacelor la bugetul raional şi cheltuirea lor şi
informează consiliul raional despre situaţia existentă;
- coordonează şi controlează activitatea serviciilor publice descentralizate, propune soluţii
pentru îmbunătăţirea activităţii acestora;
- exercită atribuţiile de preşedinte al comisiei pentru situaţii excepţionale, contribuie la
realizarea măsurilor de protecţie a populaţiei din raion în caz de calamităţi naturale şi tehnogene,
de catastrofe, incendii, epidemii, epifitoţii, epizootii, ia măsuri de prevenire a situaţiilor
excepţionale, de reducere a prejudiciului şi de lichidare a consecinţelor;
- propune consiliului raional să consulte prin referendum populaţia în problemele locale de
interes deosebit şi ia măsuri în vederea organizării referendumului;
- contribuie la desfăşurarea pe teritoriul raionului, în conformitate cu legislaţia electorală, a
alegerilor locale;
- asigură colaborarea raionului cu alte unităţi administrativ-teritoriale, inclusiv din alte ţări;

9
 În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele raionului emite dispoziţii cu caracter normativ şi
individual. Dispoziţiile preşedintelui raionului şi, după caz, ale vicepreşedintelui raionului se
consemnează într-un registru special.
4.Secretarul consiliului local, primăria şi aparatul preşedintelui raionului
a) Secretarul consiliului local
Secretarul consiliului local este şi secretar al satului (comunei), oraşului (municipiului), se
bucură de stabilitate în funcţie, are statut de funcţionar public de conducere, şi cade sub incidenţa
Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
Candidatul la funcţia de secretar se va selecta pe bază de concurs. Concursul pentru ocuparea
funcţiei de secretar al consiliului local se organizează numai în cazul când funcţia devine
vacantă.
Persoana care candidează la funcţia de secretar trebuie să fie licenţiată a unei facultăţi de
drept sau de administraţie publică. Dacă nu au parvenit solicitări de la persoane cu studii
respective, la concurs poate fi admis un absolvent al unei alte facultăţi (secţii) sau o persoană
care urmează studiile superioare.
Procedura concursului este declanşată de consiliul local/raional, astfel cu cel puţin 20 de zile
până la desfăşurarea concursului se anunţă public despre vacanţa funcţiei de secretar şi
exigenţele înaintate faţă de persoanele care pretind la ocuparea acestei funcţii. Respectiv, se
creează comisia de concurs, care de regulă este compusă din:
- vicepreşedintele raionului/viceprimar;
- 2-3 consilieri din consiliul raional/local;
- 2-3 funcţionari publici din aparatul preşedintelui raionului/primărie sau din serviciile
descentralizate;
- pot fi invitaţi şi reprezentanţi ai Cancelariei de Stat, precum şi alţi membri specialişti în
domeniul ce ţine de competenţele funcţiei vacante.
În procedura de organizare şi desfăşurare a concursului trebuie să fie respectate principiile
publicităţii, obiectivitătii, alegerii după merit şi transparenţei.
Numirea în funcţie a învingătorului concursului, pentru ocuparea funcţiei de secretar, se face
la prima şedinţă a consiliului local, după anunţarea rezultatelor alegerilor.
Sub autoritatea preşedintelui raionului/primarului, secretarul îndeplineşte următoarele
atribuţii de bază:
- asigură înştiinţarea convocării consiliului local;
- participă la şedinţele consiliului local;
- avizează proiectele de decizii ale consiliului local şi contrasemnează deciziile (cu
excepţia deciziei de numire în funcţie a secretarului consiliului);
- asigură buna funcţionare a primăriei;
- asigură efectuarea lucrărilor de secretariat;
- pregăteşte materialele pe marginea problemelor care urmează să fie supuse dezbaterii în
consiliul local;
- asigură consultarea publică a proiectelor de decizii ale consiliului local şi de dispoziţii
normative ale primarului;
- comunică şi remite în termen de 5 zile, dacă legea nu prevede altfel, autorităţilor şi
persoanelor interesate actele emise de consiliul local sau de primar;
- primeşte, distribuie şi întreţine corespondenţa;
- eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara celor care
conţin informaţii secrete, potrivit legii, precum şi extrase şi copii de pe actele de stare civilă;
- organizează, coordonează şi poartă răspundere pentru activitatea serviciilor de stare civilă
şi de protecţie socială;
- ţine evidenţa gospodăriilor ţărăneşti şi a asociaţiilor acestora;
- păstrează şi aplică, după caz, sigiliul;
- administrează sediul primăriei şi bunurile ei;
- eliberează certificate de proprietate privată, conform legii;
- îndeplineşte acte notariale conform Legii cu privire la notariat;
- înregistrează contractele de locaţiune şi contractele de arendă a bunurilor imobile pe un
termen mai mic de 3 ani;
- asigură întocmirea procesului-verbal al şedinţei consiliului local.
10
În exercitarea atribuţiilor, secretarul poartă răspundere juridică conform legislaţiei în vigoare.
Pentru abateri disciplinare, secretarul consiliului local poate fi sancţionat de către primar, de
preşedintele raionului sau de către consiliul local (raional), în condiţiile Legii cu privire la
funcţia publică şi statutul funcţionarului public, sau în modul stabilit de legislaţia muncii.
Consiliul local este în drept să modifice, să suspende sau să înceteze prin decizie raporturile de
serviciu ale secretarului consiliului local, în condiţiile legii.
b) Primăria şi statutul personalului primăriei
Primăria este o structură funcţională din cadrul administraţiei publice locale, care asistă atât
primarul, cât şi consiliile locale în exercitarea atribuţiilor de bază.
Primăria se organizează şi funcţionează în baza unui regulament aprobat de consiliul local.
Primarul propune spre aprobare consiliului local organigrama şi statele de personal ale primăriei,
ţinându-se cont de statele-tip aprobate prin hotărâre de Guvern, propune şi schema de salarizare a
acestora. Personalul primăriei este numit şi eliberat din funcţie prin dispoziţia primarului, în
condiţiile legii.
În calitate de aparat de lucru al primarului, primăria este formată din primar, viceprimar
(viceprimari), secretar al consiliului local, contabil-şef, contabil-şef adjunct şi alţi membri care
sunt specialişti în: problemele planificării; perceperii fiscale; reglementarea regimului funciar;
problemele tineretului şi sportului; domeniul relaţiilor cu publicul; problemele recrutării şi
incorporării; gospodărie comunală şi drumuri; învăţământ; asistenţă socială şi protecţia familiei;
serviciul uridic; secretar-dactilograf ş.a.
Pentru a activa în diverse domenii, personalul primăriei trebuie să dispună de competenţe
profesionale, iar primarul, în condiţiile legii, trebuie să contribuie la formarea şi reciclarea
profesională a acestora. Conducerea generală şi controlul asupra activităţii primăriei sunt
exercitate, de asemenea, de către primar.
Ca structură funcţională, primăria are următoarele atribuţii:
- întocmeşte proiecte de decizii ale consiliului local şi proiecte de dispoziţii ale primarului;
- aduce la cunoştinţa publică deciziile consiliului şi dispoziţiile normative ale primarului;
- contribuie la elaborarea proiectului de buget al unităţii administrativ- teritoriale pentru
următorul an bugetar;
- asigură executarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale, în conformiste cu deciziile
consiliului local şi respectarea prevederilor legale;
- întocmeşte modul de încheiere a exerciţiului bugetar al unităţii administrativ-teritoriale;
- colectează şi prezintă primarului informaţii pentru raportul anual privind starea
economică şi socială a satului (comunei), oraşului (municipiului);
- prezintă primarului, de comun acord cu serviciile publice, informaţii despre funcţionarea
acestora, precum şi a întreprinderilor municipale constituite de consiliul local;
- supraveghează executarea măsurilor dispuse de primar;
- asistă secretarul consiliului local la îndeplinirea atribuţiilor, în condiţiile legii.
Personalul primăriei (anexa nr.l din Legea nr.158) cade sub incidenţa Legii cu privire la
funcţia publică şi statutul funcţionatului public, respectiv au statut de funcţionari publici de
execuţie şi se bucură de garanţiile sociale prevăzute în legea menţionată.
Pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu, a normelor de conduită şi pentru alte fapte ilegale
săvârşite în timpul serviciului sau în legătură cu executarea atribuţiilor de serviciu, personalul
primăriei poartă răspundere disciplinară, civilă şi penală, după caz.
c) Aparatul preşedintelui raionului
Aparatul preşedintelui raionului este structura funcţională care asistă preşedintele raionului în
activitatea sa.
Organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului sunt aprobate de
consiliul raional la propunerea preşedintelui raionului, în funcţie de necesităţile şi priorităţile de
dezvoltare social-economică ale raionului, ţinându-se cont de organigrama şi statele-tip
recomandate de Guvern.
Această structură se organizează şi funcţionează în baza unui regulament aprobat de consiliul
raional. Din componenţa aparatului preşedintelui raionului fac parte:
- preşedintele raionului; vicepreşedinţii raionului; secretarul consiliului raional; contabilul-
şef, contabilul-şef adjunct şi alţi membri care activează în subdiviziunile: secţia administraţie
publică; secţia administrativ-financiară; serviciul juridic; serviciul arhivă, serviciul relaţii
11
funciare şi cadastru; secţia economie; direcţia generală învăţământ, tineret şi sport; secţia
asistenţă socială şi protecţie a familiei; secţia construcţii, gospodărie comunală şi drumuri;
direcţia agricultură şi alimentaţie; direcţia generală finanţe ş.a.
Ca structură funcţională, aparatul preşedintelui raionului exercită atribuţii similare cu cele ale
primăriei (aparatul de lucra al primarului), dar menţionăm că atribuţiile sunt exercitate pentru
satisfacerea intereselor populaţiei raionului respectiv.
Personalul din aparatul preşedintelui raionului care au statut de funcţionari publici cad sub
incidenţa Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionatului public şi, respectiv, în
exercitarea atribuţiilor dispun de garanţiile sociale reglementate în această lege.
Funcţionarii publici din această structură sunt angajaţi în câmpul muncii, de regulă, prin
concurs, iar procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte de Guvern.
Preşedintele raionului numeşte în funcţii publice, modifică, suspendă şi încetează, în
condiţiile legii, raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici din aparatul său de lucru, încheie
şi reziliază contracte individuale de muncă cu personalul aparatului care nu au statut de
funcţionari publici, promovează şi supraveghează cadrele şi stabileşte atribuţiile acestora. De
asemenea, preşedintele raionului ia măsuri pentru buna funcţionare şi este responsabil pentru
instruirea şi pregătirea profesională a funcţionarilor din aparatul său.
Pentru nerespectarea îndatoririlor de serviciu, angajaţii sunt sancţionaţi conform normelor
stabilite de legislaţia în vigoare şi de regulamentul aprobat de consiliul raional.

12