Alcătuirea inimii la diferite grupe de

vertebrate

PESTI
Inimile peștilor sunt bicamerale: un atriu și un ventricul.
La pești, sistemul este format dintr-un singur circuit.
Sângele trece prin branhii, apoi în organism, iar apoi
ajunge la inimă. Inima este unicul mușchi care se
contractă ritmic, pe tot parcursul vieții.

Amfibienii și reptilele

Amfibienii și reptilele (exceptând crocodilii) au inimă

tricamerală, în care sângele oxigenat de la plămâni și
cel neoxigenat din organism intră prin atrii separate,
și este trimis prin valva spirală către vasul de sânge
corespunzător - aorta pentru cel oxigenat și artera
pulmonară pentru cel neoxigenat. Valva spirală este
esențială pentru a reduce gradul de amestecare a celor
două tipuri de sânge, permițând astfel animalului o
rată metabolică mai înaltă, o activitate mai intensă
decât altfel.
Crocodilii, păsările și mamiferele dețin inimi cu patru
camere complet separate. Există astfel două „pompe”,
una pentru atrii și una pentru ventricule. Se consideră
că inima tetracamerală a păsărilor a evoluat
independent de cea a mamiferelor
ASEMANARI SI DEOSEBIRI
Amfibienii , pasarile si mamiferele au circulatie dubla
. (ASEMANARE)
La reptile si amfibieni inima este tricamerala in timp
ce la mamifere inima este tetracamerala .
(DEOSEBIRE)
La reptile si amfibieni sangele trece de doua ori prin
inima formand astfel o circulatie dubla in timp ce la
mamifere circulatia este una completa. (DEOSEBIRE)