866R

Chestionar pentru parohia Cricău din comuna Cricău județul Alba- inferioară.

Ⅰ. Compunerea parohiei
Biserica parohială și filialele:
Numărul și numele lor : Biserica este una sub numirea „ Biserica gr. cat. ”
Hramul: Sf. Nicolae.
2. Insemnări privitoare la istoricul parohiei.
a) Imprejurările in care sa (sic!) inființat parohia: Parohia gr.cat. în Cricău sa (sic!)
inființat la anul 1824 sub preotul Nicolau Anghel trecând dela (sic!) neunire iarăși
la unire. –
b) Modificările aduse parohiei: Alte modificări nu sa (sic!) adus parohiei
3. Descrierea geografică a parohiei.
a) Situațiunea geografică a parohiei. Intinderea parohiei: Parohia să află situată sub
poala muntelui parcurgând prin mijlocul ei o vălicică. Intinderea parohiei este de 2
chilometri.
b) Vecinătățile: Parohia și comuna Cricău este vecină cu comunele Craiva, Tibru,
Galda de jos și Bucerdea vinoasă precum și cu Oieșdea. –
c) Drumurile: Stația de cale ferată cea mai apropiată este comuna Șard la distanță
de 8 klm. Drumul cel mai scurt dela (sic!) stația (sic!) până la parohia (sic!) trece
prin comuna Ighiu. Distanța în kilometri dela (sic!) reședința județului până la
parohia (sic!) este de 22 de klm. –
d) Poștă și telegraf: Oficiu telegrafo-poștal în comună nu este. Oficiu telegrafo
poștal să află în comuna mai apropiată Ighiu la distanță de 8 klm și Teiuș la
distanță de 10 klm. –
4. Bisericile din parohia. (sic!)
Biserica gr. cat. din parohia Cricău este edificată în stil român din material de
cărămidă-zid și să află în stare bună; sa (sic!) edificat la anul 1910 de poporul
credincios gr. cat. din comună. –

866V

Inscripția are și să află așezată afară pe păretele bisericei la intrare care sună așa
„ Această biserică sa (sic!) zidit de poporul gr.cat. din comuna Cricău și mai ales
prin ajutorul lui Simion Todericiu și soția sa Todora, cari au donat suma de 2800
cor. anul 1910. – Chipurile ctitorilor în biserică nu sunt zugrăvite.
5. Averea parohiilor și a bisericilor:
a) Averea imobilă:
Casa parohială cu două încaperi - cabină (?) de iarnă și de vară – grajd pentru
vite, coteț pentru rimători, toate în stare mijlocie – edificate în anul 1898 – 1912
toate pe rind de poporul gr. cat. din Cricău –
Diferite imobile producătoare de venituri: Sunt 2 case adeca (sic!) bordeie în
cari locuiesc neorustici (?) fiind situați la marginea comunei in pădure fiind
inchiriate cu venit anual adeca (sic!) ambele cu chiria de 20 lei. –
Terenul lăsat pentru folosința personalului bisericesc: suprafața lui este
orizontală adeca (sic!) oablă – plană – loc arător de 3 jugăre catastrale, una grădină
cu pomeți și cimiterul in estenziune de 3 ½ jug. catastrale situate in mijlocul
comunei cari fructifică preotului
Diferite alte terenuri: Pădurea bisericei in estenziune de 12 jug. catastrale, via
bisericei care până in prezent na (sic!) fost rigolată în estenziune de 600 [ilizbil] ⸋ -
jug. catastrale toate acestea sunt situate la un loc unde să află pădurea și viile
singuraticilor indivizi proprietari in hotarul comunei Cricău. –
Locul cel arător precum și pădurea sa (sic!) dat și impărțit bisericei cu ocaziunea
comasării din locul proprietarilor, eară (sic!) locul cel de viia (?) a fost cumpărat cu
banii adunați din contribuiri benevole ale credincioșilor Gr. cat. –
 867R

b) Averea mobilă:
Capital in numerar nu să află de oarece( sic!) cu banii gata ce au fost s a
cumpărat altoi de viță. –
Capital în efecte (?) nu este. Capitalul ce să face provine din donațiuni și
contribuiri benevole ale credincioșilor și să păstrează in casa bisericei adeca (sic!)
a epitropiei. –
6. Enoriașii (credincioșii):
a) Numărul familiilor și al sufletelor din parohie: Sunt 66 familii cu 335 suflete. –
b) Impărțirea lor pe biserici: Acestea 66 de familii nu sunt impărțite ci să țin de
parohia gr. cat. din Cricău.
c) Populația de alte confesiunui aflată in comună sau parohia (sic!): mai sunt 998
de suflete gr. ort. de naționalitate români, 78 suflete reformați 2 suflete rom.
catolici și 2 suflete lutherani evanghelici de naționalitate unguri și 7 suflete ebraici
de naționalitate iudaică cari toți in majoritate sunt agricultori de profesiune. –
7. Mișcarea economică in parohia (sic!):
a) Ocupațiunile principale ale enoriașilor este economia.
b) Ocupațiunile accesorii: viticultura și apicultura. –
c) Industria și comerțul precum și industria casnică progresind să desvoaltă (sic!). –
d) Cooperații și institute de credit in parohia și comuna Cricău nu sunt.
e) In viața economică a parohiei preotul are rol de conducere și de frunte.
8. Miscarea culturală in parohie.
a) Școale: In parohia și comuna Cricău este școală primară de stat, altă școală nu
este. –
b) Biblioteci: școlare populare și parohiale in parohie nu sunt.
c) Cercuri culturale preoțești și invățătorești nu sunt. –
d) Alte manifestări culturale: Societăți și căminuri culturale nu sunt. –
867V

e) Alte considerațiuni generale cu privire la starea culturală a parohiei: In ce

privește analfabetismul in parohie și comuna Cricău sunt cam la 60% analfabeți. –
9. Viața morală și socială in parohie.
a) Considerațiuni generale cu privire la moralitatea poporanilor: Moralitatea
credincioșilor a mai scăzut în urma războiului mondial. Viții mai răspândite în
parohie este (sic!) alcoholismul. –
b) Igiena și asistența publică: spitale și infirmerii, farmacii și alte așezăminte
culturale in parohie și comuna Cricău nu sunt. –
c) Enoriașii și legăturile lor cu biserica: Enoriașii cercetează biserica in număr cu
mult mai restrins ca inainte de răsboiul mondial – aceasta provine de o parte din
indiferentismul și neevlavia fățișe pronunțată (sic!) atît a autorităților cât și a
inteliginței locale față de biserică. Legăturile enoriașilor nu sunt așa de strinse cu
biserica ca inainte de resboiu. –
d) Alte diferite secte religioase in parohie nu sunt. –
e) Constiința națională: Enoriașii in viața publică și in adunări naționale sau (sic!)
dovedit de foarte mari naționaliști. Fața de curentele noi sociale sau (sic!) lăsat a fi
seduși mulți.
f) Ce să poate face cu mijloacele locale pentru indreptarea relelor constatate:
Relele să pot indrepta așa ca să să țină prelegeri poporale cât de dese și și domnii
din centru și dela (sic!) județ să vină in atingere cu poporul ca săi (sic!) cunoască
năcazul si durerea. –
10. Factorii conducători ai parohiei.
Fruntașii din parohie sunt: Mihailă Todericiu, Ioan Todericiu, Nicolae Todericiu și
Iuliu Mitrofan, trecerea pe care o au in fața semenilor lor să intemeiază pe cinste pe
muncă pe avuție pe trezvie și caracter nepătat. –
Dacă să vor inființa asoțiații bisericești de educație populară acești fruntași ar putea
fi strânși in jurul bisericei dacă vor figura ca membrii (sic!) activi al acestor
asociații. –
 868R

11. Personalul parohiei.

a) Preotul
Numele și pronumele (sic!): Ioan Bârsan.
Starea civilă: născut in comuna Cricău la 15 februarie 1876.
Căsătoria: la 15 Maiu 1899 cu Valeria Ciortea membră susținătoare de familie.
Copii: Eugen student pe anul I la Universitate in Cluj. -
Silvia absolventă de școala civilă de fete.
Ionel elev pe clasa I liceală in Blaj.
Liviu elev pe clasa a II primară in Teiuș.
Marioara de 5 ani incă nu e de școală.
Teodor - [ilizibil] de 2 ani incă nu e de școală. –
Ștudiile și titlurile preotului:
Ștudiile primare și lea ( sic!) făcut preotul in Alba Iulia.
Ștudii secundare a făcut 2 la liceul din Alba Iulia iară la liceul din Blaj cu notă
generală Suficient. Testimoniul ultim este datat cu dtul (?) Blaj in 27 Iunie 1896
Nr. ( ?) 5 – 1896. Iosif Hasan director gimnazial si Dr. (?) Ambrosiu Chețianu
profesor de clasă. –
Ștudii seminariale: Teologia cursului bienal șa (sic!) făcuto (sic!) preotul in anii
școlastici 1896/97 și 1898/99 primind Absolutoriul teologic sub Nr. (?) 11- 1899
de dtă (?) Blaj in 15 Februarie in 1899. fiind Gavril Pop rector seminarial și Dr. (?)
Ioan Sampalean prof. de Drept și catehet (?) și prefect de ștudii obținând clasa
generală de Suficientu.
Situațiunea in cler: A fost denumit prin decretul de dta (?) 4 Iunie 1899 Nr. (?)
2813 de administrator parohial in Rachiș unde a funcționat până in 31 Decemvrie
1920. Cu dtul (?) de 25 Decemvrie 1920 Nr. (?) 4835 a dost denumit de paroh in
Cricău unde incepând cu 1 Ianuarie 1921 funcționează ca atare și de prezent.
Alte insărcinări: preotul a fost ca invățător și catechet din anul 1904 – 1918 la
școala [ilizibil] din parohia Rachiș, obținând rezultat laudabil și instruând (sic!) și
poporul

868V

incât numărul analfabeților a scăzut la ⅓ parte.

Publicații și alte diferite insemnări privitoare la activitatea preotului nu sunt.
Preotul na (sic!) fost recompensat și na (sic!) fost nice pedepsit nici când. –
b) Cântăreții, paraclisierii și epitropii:
Numele și conumele lor: Nicolae Todericiu și Ioan Todericiu sunt cântăreții. Ioan
[ilizibil] și Augustin Anghel paraclisieri, Mihailă Todericiu, Iuliu Mitrofan,
Alexandru Giurca, Andron Baba, Ioan Rus ardeanul (?), Trofiu (?) Oacșa (?),
George Muntean și Aug. Anghel sunt epitropii. –
12. Bibliografia privitoare la parohie:
Cărți cari sa vorbească despre comuna și parohia Cricău nu sunt – fără comuna ca
atare este insemnată prin faptul că a fost locuința marelui – prefect din 1848 a
inflăcăratului luptător pentru infăptuirea idealului național și desrobirea neamului
românesc din Ardeal alui (sic!) Axente Sever luptând sub umbra steagului său
românii din Cricău și jur. –

Cricău la 29 Aprilie 1921

Mihailă Todericiu Ioan Bârsan
curatorul comitetului parohial – paroh gr.cat. și președintele
comitetului
parohial. –
Niculae Todericiu cântăreț
Alexandru Giurca
Augustin Anghel
Ioan Todericiu cântăreț
epitropi. –
Iuliu Mitrofan
epitrop