Statele Unite ale Americii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Statele Unite ale Americii
United States of America

Stema Statelor Unite ale

Drapelul Statelor Unite ale Americii
Americii

Deviză: In God We Trust (oficial)

E Pluribus Unum latină
Din multe, una

Imn: The Star-Spangled Banner

MENIU

0:00

Localizarea Statelor Unite ale Americii

Geografie
Suprafață  
 - totală 9 629 091 km² (locul 4)
Apă (%) 2,23
Cel mai înalt
Muntele McKinley (6.190 m) 
punct
Cel mai jos
Badwater Basin[*] (−86 m) 
punct
Cel mai mare
New York
oraș
Vecini Mexic
Canada 
Fus orar UTC (UTC-5 la -10)
Ora de vară UTC (UTC-4 la -10)
Populație
Densitate 34,2 loc/km²
 - Estimare 2
▲318 626 220 locuitori[1] (locul 3)
014
 - Estimare 2
328.239.523
019
Limbi Nu este specificată la nivel federal.
oficiale Limbi recunoscute:
engleza
spaniola
hawaiiana
Etnonim (masc.) american, (fem.) americancă, (pl.) ame
ricani
Grupuri După rasă:
etnice 77,1% albi
13,2% negri
5,6% asiatici
2,6% alții/multirasiali
1,2% amerindieni
0,2% australoizi
Etnie:
17,6% hispanici sau latini
82,4% non-hispanici sau non-latini
Guvernare
Sistem politic Republică federală prezidențială
Președinte Joe Biden
Vicepreședin
Kamala Harris
te
Legislativ Congres
Camera
Senat
superioară
Camera
Camera Reprezentanților
inferioară
Capitala Washington, DC
Istorie
Stat independent
Independenț
a față
4 iulie 1776
de Regatul
Unit
Constituția
21 iunie 1788
americană
Economie
 PIB (PPC) 2014
 - Total 17.528.780.100.000 $
 - Pe cap de
54 980 $ (locul 6)
locuitor
PIB (nominal
2014
)
 - Total 17.528.780.110.000 $ (locul 1)
 - Pe cap de
(locul 9)54 981 $
locuitor
Gini (2012) 36,9 % (mediu)
IDU (2013) ▬ 0,914 (foarte ridicat) (locul 5)
Monedă Dolarul american ( USD )
Coduri și identificatori
Cod CIO USA 
Cod mobil 310
311
312
313
316 
Prefix
+1
telefonic
ISO 3166-2 US[3] 
Domeniu
.gov .edu .mil .us .um
Internet
Prezență online
site web oficial
Twitter account
Instagram
Foursquare Labs, Inc.
Modifică date / text 

Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele

Unite sau America (în engleză United States of America respectiv USA, United
States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând
din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica
este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord)
și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Statul Alaska este situat în extremitatea nord-vestică a Americii de Nord,
între Canada la est și strâmtoarea Behring la vest. Statul Hawaii este un arhipelag
din Oceanul Pacific, situat la circa 3.200 km sud-vest față de sud-vestul
statului California. Țara posedă, de asemenea, câteva teritorii în Pacific, respectiv
în Caraibe.
La o suprafață totală de peste 9,83 milioane km2 (sau circa 3,79 milioane mile pătrate),
dintre care circa 85% reprezintă teritoriul Statelor Unite
continentale (în engleză Contiguous United States sau adesea "The Lower 48"),
suprafața Statelor Unite este de aproximativ 40 de ori mai mare decât
suprafața României, ele fiind a treia țară ca mărime din lume (după Rusia și Canada).
Partea sa continentală măsoară peste 5.000 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est)
până la Oceanul Pacific (la vest) și peste 2.000 de kilometri de la granița canadiană (la
nord) până la cea mexicană (la sud).
 Cu o populație de peste 312 milioane de persoane, conform recensământului din anul
2010, Statele Unite mai sunt și a treia țară a lumii, luată după populație. Statele Unite
sunt, în același timp, și una dintre țările lumii cele mai diverse din punct de
vedere etnic și cultural din lume, întrucât oameni din toate țările lumii au emigrat cândva
sau continuă să emigreze în Uniune.[4]
La o valoare a produsului intern brut (cunoscut și sub acronimul PIB) de 15,2 trilioane
de dolari, economia Statelor Unite este cea mai mare a lumii, reprezentând circa 22 %
din PIB-ul nominal global și peste 19 % din PIB-ul nominal global, considerând ajustările
determinate de paritatea puterii de cumpărare.[5][6] Statele Unite este o țară foarte
dezvoltată, ce se poziționează foarte bine în clasamente internaționale
precum dezvoltare umană, PIB pe cap de locuitor, nivelul salariului mediu,
[7]
 productivitatea muncii,[8] cercetare științifică,[9] educație,[10] competitivitate[11] și calitatea
vieții,[12] având, de asemenea, un nivel scăzut de corupție. Deși are doar 4.3% din
populația mondială,[13] SUA deține 33.4% din toată bogăția lumii, cea mai mare pondere
de bogăție concentrată într-o singură țară.[14]

Cuprins

 1Istoria Statelor Unite ale Americii

o 1.1Preistorie
o 1.2Colonizarea europeană
o 1.3Crearea națiunii americane
o 1.4Expansiunea
o 1.5Războiul Civil
o 1.6Secolul XX
o 1.7Secolul XXI
 2Geografie
o 2.1Relief
o 2.2Hidrografie
o 2.3Floră și faună
o 2.4Climă
 3Demografie
o 3.1Religie
o 3.2Limba oficială
o 3.3Educație
o 3.4Aglomerări urbane
 4Politică
o 4.1Guvernul Statelor Unite ale Americii
o 4.2Congresul Statelor Unite ale Americii
o 4.3Justiția în Statele Unite ale Americii
o 4.4Statele Unite ale Americii ca federație
o 4.5Relațiile externe
o 4.6Organizare administrativ-teritorială
o 4.7Armată
 5Economie
o 5.1Agricultură
o 5.2Industrie
o 5.3Servicii
o 5.4Transport
o 5.5Turism
 6Cultură
 o 6.1Bucătăria
o 6.2Literatura, filosofia și artele vizuale
o 6.3Patrimoniu mondial UNESCO
o 6.4Cinematografie
o 6.5Muzică
o 6.6Sport
 7Știință și tehnologie
 8Sănătate
 9Note
 10Vezi și
 11Legături externe

Istoria Statelor Unite ale Americii

Articole principale: Istoria Statelor Unite ale Americii și Cronologia istoriei Statelor Unite
ale Americii.
Preistorie
Istoria Americii a început cu sosirea primilor imigranți din Asia peste strâmtoarea
Bering, cu aproximativ 14.000 de ani în urmă, urmărind turme de animale pentru
vânătoare, în America. Acești indieni americani au lăsat urme ale existenței lor
prin petroglife și alte materiale arheologice. Este estimat că 2,9 milioane de oameni au
locuit pe teritoriul care astăzi aparține Statelor Unite, înainte de diminuarea lor numerică
ca urmare a epidemiilor cauzate de boli infecțioase, care au sosit în America prin
intermediul călătorilor europeni (cu toate că există dubii despre numărul lor exact). Au
existat și societăți avansate, de exemplu Anasazi din sud-vest, sau Indienii de Păduri
(Woodland), care au construit centrul Cahokia, situat lângă St Louis, care a avut o
populație de 40 în anul 1200 î.e.n.
Colonizarea europeană
Vizitatori străini au sosit și în trecut, dar doar după călătoriile lui Cristofor Columb, în
secolele XV și XVI, au început națiunile europene să exploreze și să creeze locuințe
permanente pe acest continent. Vezi Colonizare.
În secolele XVI și XVII, spaniolii au ocupat sud-vestul Statelor Unite și Florida. Prima
colonie engleză care a avut succes a fost Jamestown în Virginia, în 1607. Pe parcursul
următoarelor decenii au apărut unele colonii olandeze, ca New
Amsterdam (predecesorul orașului New York), pe teritoriul ocupat actualmente de New
York și New Jersey. În 1637, suedezii au creat o colonie numită Christina (în Delaware),
dar au trebuit să cedeze colonia, în 1655, Olandei.
Aceste evenimente au fost urmate de colonizarea intensivă a coastei de est de către
Marea Britanie. Colonizatorii din Marea Britanie au fost lăsați în pace de către patria lor
de origine până la Războiul de Șapte Ani, când Franța a cedat Canada și regiunea
Marilor Lacuri Marii Britanii. Atunci metropola (Marea Britanie) a impus impozite asupra
celor 13 colonii pentru a strânge fonduri pentru război. Mulți colonizatori nu au acceptat
impozitele deoarece ei considerau că nu aveau o reprezentare adecvată în Parlament.
Tensiunile între Marea Britanie și colonizatori au crescut și cele 13 colonii au început o
revoluție de eliberare de sub controlul Marii Britanii.
Crearea națiunii americane
Primul președinte al Statelor Unite ale Americii, George Washington, a servit în funcție două mandate,
între 1789 și 1797.

În 1776, cele 13 colonii și-au declarat independența față de Marea Britanie,

izbucnind Revoluția Americană (1775 - 1783) care a creat Statele Unite.
Structura administrativă inițială a țării a fost o confederație, fondată în 1777 (în 1781
fiind ratificată baza sa) - Articles of Confederation. După dezbateri îndelungate, acest
document a fost înlocuit de către Constituția Statelor Unite ale Americii, în 1789, care a
creat un sistem politic mai centralizat.
Expansiunea
Articol principal: Expansiunea teritorială a Statelor Unite ale Americii.

Achiziții teritoriale după dată

Pe parcursul secolului al XIX-lea, națiunea s-a extins rapid, adăugând multe state
noi. Destinul Manifest a fost o filosofie care a încurajat extinderea Statelor Unite înspre
vest: deoarece populația statelor din est creștea și imigranți noi intrau în țară, mulți
oameni se mutau continuu înspre vest.
Ca urmare a acestui proces, SUA a ocupat teritoriile amerindienilor. Aceste acțiuni
continuă să aibă implicații politice astăzi, deoarece unele triburi cer aceste pământuri
înapoi. În unele locuri, populațiile indigene au fost distruse sau grav reduse de boli
infecțioase aduse de către europeni și astfel colonizatorii din SUA au acaparat ușor
aceste teritorii goale. În alte situații, Indienii americani au fost mutați forțat de pe
teritoriile lor tradiționale, unii fiind duși în rezervații. Cu toate că unii declară că Statele
Unite nu a fost o putere colonială până ce a acaparat teritorii străine în Războiul
Spaniol-American, controlul exercitat asupra pământurilor în America de Nord de către
SUA a fost, esențial, de o natură colonială.
Teritoriile unora din statele care intră în componența SUA au fost cumpărate de la
vecini sau de la alte puteri coloniale: Louisiana a fost cumpărată de la Franța în 1803,
Florida de la Spania în 1809, iar Alaska de la Rusia în 1867.
În această perioadă, țara a devenit o mare putere industrială și un centru pentru
inovație și dezvoltare tehnologică.
Războiul Civil

Bătălia de la Fredericksburg, 13 decembrie 1862

Din perioada colonială, a existat un deficit de lucrători, un fapt care a încurajat sclavia.

Până la mijlocul secolului 19, conflictele asupra drepturilor statelor și sclavajului negrilor
au continuat să crească în intensitate și au început să domine politica internă a Statelor
Unite.
Statele nordice au început să se opună sclaviei, însă statele sudice considerau că acest
sistem era necesar pentru continuarea cu succes a agriculturii lor bazate pe bumbac și
doreau să introducă sclavia și în teritoriile de vest. Unele legi federale au fost trecute
prin Congres pentru a atenua conflictul (de exemplu, Compromisul Missouri și
Compromisul din 1850).
Disputa a explodat într-o criză în 1861, când șapte state sudice au părăsit Statele Unite
și au format Statele Confederate ale Americii, o acțiune care s-a terminat cu Războiul
Civil American. Imediat după începutul războiului, încă patru state sudice au intrat în
confederație.
În timpul războiului, Abraham Lincoln a proclamat eliberarea tuturor sclavilor în statele
rebele, prin Proclamația de Emancipare, cu toate că emanciparea completă a sclavilor a
avut loc doar în 1865, după sfârșitul confederației, odată cu adoptarea Amendamentului
al 13-lea al Constituției SUA. Războiul civil a răspuns și la întrebarea despre dreptul
statelor de a părăsi Uniunea și e considerat un moment crucial în istoria țării, când
guvernul național a acaparat puteri noi și extinse.
Secolul XX
Atacul de la Pearl Harbor

Secolul XX a fost, uneori, numit "Secolul American" din cauza influenței exercitate de
către această țară asupra întregii lumi. Influența sa relativă a fost mare, în special
datorită faptului că Europa, care, anterior, a fost cel mai important centru de influență, a
suferit grav în ambele războaie mondiale
Statele Unite a luptat în Primul și Al Doilea Război Mondial de partea Aliaților. În
perioada interbelică, cel mai important eveniment a fost Marea Depresiune (1929 -
1939), efectul căreia a fost intensificat de Dust bowl, o secetă gravă. Ca și restul lumii
dezvoltate, SUA a ieșit din această criză economică în urma mobilizării pentru Al Doilea
Război Mondial.
Războiul a adus pagube enorme majorității participanților la el, însă SUA a suferit relativ
puțin din punct de vedere economic. În 1950, mai mult de jumătate din PIB-ul global
aparținea SUA.
În Războiul Rece, SUA au fost un participant cheie în Războiul din Coreea și Războiul
Vietnamez, și, pe lângă URSS, a fost considerată una din cele
două superputeri. Această perioadă a coincis cu o mare expansiune economică. Odată
cu încetarea existenței Uniunii Sovietice ca entitate juridică, SUA a devenit un centru
mondial economic și militar cu o pondere sporită.
În deceniul 1990 - 2000, Statele Unite au participat la mai multe misiuni de poliție și de
menținere a păcii, așa cum ar fi cele din Kosovo, Haiti, Somalia, Liberia, și Golful
Persic.
Secolul XXI
După atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, executate asupra complexului World
Trade Center și a Pentagon-ului de organizația teroristă, Al-Qaida, condusă de Osama
bin Laden, Statele Unite ale Americii, cu ajutorul altor națiuni, au declarat război contra
terorismului, care a inclus acțiuni militare în Afganistan și Irak.

Geografie
Articol principal: Geografia Statelor Unite ale Americii.

Harta fizică a Statelor Unite

Din punct de vedere geografic, țara se împarte în trei regiuni principale: Munții

Stâncoși (Rocky Mountains) - la vest, zona de podiș și de munte a Apalașilor - la est, și
câmpiile întinse de prerie (Great Plains) - în partea centrală. În secolul 19, preriile
imense au devenit simbolul valorificării de noi teritorii și al vieții în libertate a coloniștilor.
Caracteristice pentru America de Nord sunt și marea diversitate a climei și bogăția lumii
vegetale.
Relief
Relieful Statelor Unite ale Americii este variat, format din munți înalți (ex. Munții
Stâncoși, Munții Coastei, Munții Cascadelor, Munții Alaskăi, Munții Mauna Loa, Munții
Mauna Kea, Munții Apalași etc.) formați prin orogeneză alpină, podișuri (Colorado,
Preriilor, Nevada etc.) și câmpii (Cp. Mississippi).
Hidrografie
Articole principale: Listă de fluvii din SUA și Listă de fluvii din America.
Principala apă curgătoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii este Mississippi, cel
mai mare fluviu, cu cei mai mulți afluenți. În S.U.A. sunt fluvii și lacuri uriașe. Rețeaua
fluvială se numără printre cele mai întinse de pe Glob, fiind alimentată atât de apa
ploilor, cât și de cea a zăpezilor și ghețarilor care acoperă masivele înalte. Scurgerea
râurilor este dirijată de relief, în câteva direcții principale.
        Mississippi este un fluviu uriaș, care, împreună cu Missouri, este de 2 ori și
jumătate mai lung decât Dunărea, având mărimea de 3950 km. Izvorăște la Vest de
Lacul Superior, la 518 m altitudine, străbate tot teritoriul S.U.A. de la Nord la Sud și se
varsă în Golful Mexic printr-o deltă mlăștinoasă. Bazinul fluviului Mississippi cuprinde 55
de afluenți navigabili. Ca volum de apă ocupa locul al III-lea în lume.
Floră și faună
Păduri de foioase, păduri de conifere în zona de munte și în Alaska. Vegetație de stepă
și vegetație mediteraneană - în Florida și California, deșertică - în Nevada, în pădurile
tropicale și Hawaii.
Climă
Clima este predominant temperată (exemplu: temperat oceanică - pe țărmul Oceanului
Atlantic; temperat continentală - în centrul țării; subtropicală - în Florida și California).
În Alaska, clima este rece subpolară, în Nevadaeste temperată și în Hawaii este
tropicală umedă. Temperatura variază în iulie între 18 °C în Seattle și 28 °C în New
Orleans, iar în ianuarie, între -10 °C la Minneapolis și 13 °C la Los Angeles. Cantitatea
de precipitații variază de la peste 100 cm pe coasta de est și de sud, la 50 cm în bazinul
fluviului Mississippi și mai puțin de 25 cm în zonele muntoase din Vest. Precipitațiile
sunt foarte abundente în apropierea coastei de vest, în Washington și Oregon 80 cm în
zonele joase și 100–150 cm în zonele muntoase. Coborând însă spre California,
precipitațiile devin tot mai rare, ajungând la o cantitate medie de 25 cm în Los Angeles.

Demografie
Articol principal: Demografia Statelor Unite ale Americii.

Comitatele americane după prevalența etnică a strămoșilor populației

Statele Unite ale Americii este o țară diversificată rasial și etnic. Sunt recunoscute șase
rase: rasa albă, rasa indiană din America, rasa nativă din Alaska, rasa
asiatică, negrii sau afroamericani, hawaieni nativi și alte rase insulare
din Pacific. Americanii sunt, clasificați ca fiind de origine iberică sau latino-americană și
ne-iberici sau ne-latinoamericani, latino-americanii și ibericii din SUA sunt o etnie
diferită care constituie cel mai mare grup minoritar din această țară.
Americanii Albi (inclusiv ibericii și latino-americanii americani albi) sunt o majoritate
rasială, cu o cotă de 72,4% din populația SUA, în estimările oficiale din Programul de
Estimare a Populației (PEP), sau 75% în Sondajele Comunitații Americane (ACS).
Spaniolii și latino-americanii din SUA (de orice rasă) reprezintă 16,3% din
populație. Afroamericanii sunt cea mai mare minoritate rasială, reprezentând 12,4% din
populație.
Americanii albi sunt majoritari în fiecare regiune, atingând cel mai înalt prag al populației
în centrul, vestul și nordul Statelor Unite: 82% pe PEP, sau 80% pe ACS. 78% din
această regiune central vestică sunt albi, cea mai mare rată de răspândire din toate
regiunile. Cu toate acestea, 35% dintre americanii albi (dacă toți americanii de culoare
albă sau non-hispanici/latini) trăiesc în Sud, mai mult ca în orice regiune. Sudul este, de
asemenea, regiunea unde populația de culoare este cel mai des întâlnită sau afro-
americanii sunt cel mai des întâlniți, cu o proporție de 55%. O pluralitate sau majoritate
a fiecărui grup minoritar rămas rezident în Vest: Regiunea este locul a 42% hispanici și
latini americani, 46% americani asiatici, 48% indieni americani și nativii din Alaska, 68%
nativii hawaieni și alte rase insulare din Pacific, 37% sunt catalogați "Două sau mai
multe rase" populație (Americani multirasiali), și 46% dintre oamenii din "altă rase".
Populația rurală a scăzut în ultimul secol de la 72% în 1910 la 16% în 2010[15].
Religie
Potrivit unui studiu realizat în 2014 de către Pew Research Center, 71% dintre
americani sunt creștini (47% protestanți și 21% catolici), 23% nu au religie și 6%
practică alte religii (iudaism - 1,9%, islam - 0,9% budism - 0,7%, hinduism - 0,7%, alte
religii - 1,8%).[16].
Statistici

 American Religious Identification Survey

 Table 75. Self-Described Religious Identification of Adult Population: 1990, 2001,
and 2008
Limba oficială
Deși Statele Unite ale Americii apar în statistici cu limba engleză ca limbă oficială, în
fapt din cele 50 de state componente, numai 31 au, prin lege, ca limbă oficială engleza
(în paranteze anul legiferării), și anume: [17]
Alabama (1990); Alaska (1998); Arizona (2006); Arkansas (1987); California (198
6); Colorado (1988); Florida (1988); Georgia (1986,
1996); Hawaii (1978); Idaho (2007); Illinois (1969); Indiana (1984); Iowa (2002); 
Kansas (2007); Kentucky (1984); Louisiana (1807); Massachusetts (1975); Missi
ssippi (1987); Missouri (2008), Montana (1995); Nebraska (1920), New
Hampshire (1995); North Carolina (1987); North
Dakota (1987); Oklahoma (2010); South
Carolina (1987); Tennessee (1984); Utah (2000); Virginia (1981,
1996); Wyoming (1996).