Întuneric și lumină...

„Totuşi întunericul nu va împărăţi veşnic pe

pământul în care acum este necaz.” (Isaia 9:1)
Despre lumină și întuneric s-au scris multe rânduri de-a lungul timpului, iar aceste
gânduri nu aș vrea să fie doar o altă părere despre ce înseamnă întunericul și lumina. Gândul
meu în acest articol este să transmit un mesaj de speranță într-o lume dominată de frică, de
deznădejde, de boală, de accidente și de tot felul de nenorociri. Toate acestea, într-un fel
sau altul ne afectează pe fiecare dintre noi din punct de vedere fizic, psihic dar și spiritual.
Dacă privim spre contextul în care profetul Isaia scria aceste cuvinte din motto:
„întunericul nu va împărății veșnic pe pământul în care acum este necaz,” vom vedea că
există o serie de caracteristici care determină folosirea acestui termen: întuneric.
În primul rând, era o vreme a decadenței morale. Poporul evreu se depărtase
suficient de mult de Dumnezeu încât să aducă asupra lor pedeapsa divină prin asuprirea
asirienilor. Împărăția întunericului acaparase mare parte din popor și parcă nu mai exista
vreo speranță ca vreodată să se mai ridice ceva bun din Israel. Și totuși în aceasta sumbră
perspectivă profetul vorbește despre venirea lui Mesia.
În al doilea rând era un timp al nenorocirii și al asupririi din partea asirienilor. Tiglad-
Pileser al III-lea invadase țara și cucerise o mulțime de cetăți. Țara era un ținut al groazei, al
mizeriei și al sărăciei. Cu siguranță deznădejdea, nesiguranța, frica au cuprins inimile
multora. Rămânem impresionați că în această realitate nedorită iarăși ne este relatat un
mesaj încrederii, că va veni „lumina”, va răsări „Soarele Dreptății” iar întunericul nu va
împărăți veșnic.
Dacă privim la realitatea din jurul nostru vom obține o perspectivă asemănătoare cu
vremea în care Isaia profețea. Întunericul spiritual în care lumea de azi se complace a atins
cote nemaîntâlnite în istoria civilizației umane. Vezi zice că exagerez, dar Scriptura spune că
în timpul sfârșitului vor fi vremuri grele când păcatul va fi ridicat la rang de virtute. Nu doar
că oamenii trăiesc în păcat dar se și laudă cu asta. Mai mult, se dau decrete care legiferează
păcatele sexuale și nu numai.
Din punct de vedere fizic, de asemenea omenirea este în suferință. Și nu mă refer
doar la criza aceasta sanitară cauzată de acest virus. Vă rog să vă aduceți aminte câți copii în
întreaga lume mor din cauza foamei, câți oameni nu au acces la un sistem de sănătate sau la
medicamente pentru a se trata, câți oameni suferă de cancer, SIDA și alte boli fără leac, și
lista ar putea continua.
Există totuși o speranță? DA, există! Isus Hristos ne-a promis că va reveni să alunge
întunericul, să nimicească lucrările Satanei, să ne aducă bucurie în locul tristeții, dragoste în
locul urii, binecuvântarea în locul blestemului și sfințenie în locul nelegiuirii. Să nu ne
pierdem credința și speranța, pentru că vine ziua când vom beneficia de toate cele amintite
mai sus pentru eternitate. Hristos s-a născut tocmai să aducă în inimile noastre nădejdea
mântuirii. De Crăciun, Lumina cerească să pătrundă în casele noastre!