Traumatologia – ramură a medicinii care se ocupă cu studiul traumatismelor.

• Traumatologia medico-legală – studiază mecanismele de producere şi caracterul leziunilor,

metodele de cercetare şi criteriile de apreciere medico-legală a leziunilor mecanice.

Traumă - rană, leziune

Traumatism – totalitatea leziunilor asemănătoare, obţinute în condiţii similare de producere la

o

anumită categorie a populației

• de muncă (industrial, de construcţie, agrar)

• de transport (terestru, subteran, aerian, naval)

• sportiv

• casnic (habitual)

• militar

Traumatologia medico-legală – studiază  mecanismele de producere şi caracterul

leziunilor,  metodele de cercetare şi criteriile de apreciere  medico-legală a leziunilor
mecanice

Leziune corporală dereglarea integrităţii anatomice și/sau funcţionale  a ţesuturilor sau a

organelor în rezultatul acţiunii  factorilor mediului ambiant (factori vulneranți sau 
traumatici) 
Factorii vulneranţi (traumatici) 
• Mecanici – corpuri contondente, obiecte ascuţite,  arme de foc şi dispozitive explozibile 
• Fizici – temperatură înaltă sau scăzută, curent  electric, radiaţie ionizantă 
• Chimici – substanţe toxice 
• Biologici – bacterii, viruşi, etc. 
• Psihici – traumă psihică.
Acţiunea factorilor vulneranţi 
• După suprafața acțiunii 
– locală 
– generală 
– combinată 
• După timpul acțiunii 
– scurtă durată 
– lungă durată.
 Schema descrierii leziunilor corporale

1. localizarea leziunii (regiunea anatomică şi suprafaţa ei,  distanţa de la

punctele de reper) 

2. tipul leziunii (echimoză, excoriaţie, plagă, fractură etc.)

3. forma leziunii (se compară cu figurile geometrice, dacă forma  nu poate fi

comparată, se indică formă neregulată) 
4. orientarea leziunii faţă de linia mediană a corpului  (organului, osului) 
5. dimensiunile leziunii (lungimea, lăţimea, profunzimea) în  centimetri 
6. culoarea leziunii şi a regiunilor adiacente.
7. caracterul suprafeţei leziunii (relieful, culoarea)
8. caracterul marginilor, pereţilor, capetelor, fundului plăgilor
9. prezenţa depunerilor sau impurităţilor eterogene (în cadrul  leziunii sau în jurul
acesteia) 
10. starea ţesuturilor adiacente
11. prezenţa sau absenţa hemoragiei în ţesuturile lezate
12. prezenţa sau absenţa semnelor de regenerare a leziunii
Pentru identificarea obiectului vulnerant se indică acele  semne şi particularităţi
morfologice ale leziunilor, care  reflectă forma, caracterul suprafeţei şi alte
caractere  importante ale obiectului.

Cauzele morții în traumele mecanice:

Şocul traumatic 
• Hemoragia acută (şocul hipovolemic) 
• Aspiraţia sângelui 
• Comprimări de organe 
• Stopul cardiac reflector 
• Embolia gazoasă, lipidică, tisulară 
• Trombembolia 
• Toxicoza posttraumatică 
• Insuficienţa respiratorie 
• Complicaţiile infecţioase 
11
 Leziuni produse prin obiecte  contondente 
Obiect contondent – corp ce produce leziuni prin  suprafaţa sa de
interacţiune.
• După consistență: 
– dure 
– moi 
• După suprafață: 
– limitată (< 16cm2) – ciocan, piatră, pumn, etc
– nelimitată (> 16cm2) – scândură, sol, vehicule 

Mecanismele de formare a leziunilor prin  obiecte contondente 

• Lovirea - acţiune centripetă, de scurtă durată a obiectului  contondent aflat în mişcare

asupra corpului (0,1-0,2  secunde) 

• Compresiunea - acţiune centripetă dintre două obiecte  contondente şi corpul uman 

• Extensiunea - interacţiune centrifugă dintre două obiecte  orientate în direcţii diametral

opuse şi corpul uman 

• Fricţiunea - interacţiune superficială şi tangenţială dintre  obiectul contondent şi corpul

uman 
13
Leziuni produse prin obiecte  contondente:
Lovirea; Compresiunea; Extensiunea; Frictiunea.

Leziuni produse prin obiecte contondente:

• Revărsatele sanguine 
– superficiale (echimoze) 
– profunde (hematoame) 
– foarte profunde (hemoragii în cavități) 15

Echimoza - Revărsat sangvin cauzat de ruperea vaselor din grosimea tegumentelor sau a

mucoaselor şi din stratul subcutanat (submucos).

 Mecanisme de formare 
- lovire 
- compresiune 
- extensiune 

Semnificaţia echimozelor 

- atestă  aplicarea forţei fizice și numărul loviturilor

- de regulă  indică locul acţiunii agentului traumatic. 

Semnificaţia echimozelor 
• Arată vechimea traumei  

Modificarea culorii echimozelor începe de la periferie  spre centru, fapt

datorat grosimii neuniforme a  revărsatelor sangvine, care la periferie este
mai mică 

• echimoza proaspătă – roşie-purpurie 

• peste câteva ore – albastră-roşietică 
• 3-4 zile – pe margini de culoare verzuie 
• 7-9 zile – şi culoare gălbuie (aspect tricolor – în centru violacee, la mijloc –
verzuie, la periferie – galben-brună) 

Semnificaţiile echimozelor :

- permit uneori restabilirea proprietăţilor obiectului vulnerant

21
Leziuni produse prin obiecte  contondente 

Hematomul 
– superficial (țesuturile moi) 
– profund (organele interne) 
– clinic - formațiune 
– tumorală, fluctuentă 
 22

Excoriațiile 

Dereglare a integrităţii epidermului sau epiteliului  mucoasei 

Mecanisme de formare 
– fricţiune 
– lovire 
– compresiune 
– asociere 

Evoluţia excoriaţiilor 

1. Stadiul incipient (minute – 24 ore), suprafaţa umedă,  apoi uscată, localizată sub
nivelul tegumentelor. 

2. Stadiul de formare a crustei (12-24 ore – 3-4 zile) crusta  la nivelul tegumentelor
intacte, apoi – ridicarea ei.

3. Stadiul de epitelizare sub crustă (4-6 zile – 7-12 zile)  iniţial decolarea marginală a
crustei, apoi căderea ei 
4. Stadiul urmei excoriaţiei (peste 9-15 zile) sector  neted, fin, culoare roză. 

Semnificaţiile excoriaţiilor 
• Atestă aplicarea forţei fizice 
• Indică locul acţiunii agentului traumatic 
• Arată vechimea traumei 
• Permit uneori restabilirea proprietăţilor obiectului  vulnerant.
 
Plaga contuză 

Dereglarea integrităţii anatomice a tegumentelor sau a  mucoaselor.

Mecanisme de formare 
– lovirea 
– comprimarea 
– extensiunea 

Plaga contuză 
– diversitate a formelor 
– punţi tisulare 
– margini neregulate, 
– strivite, excoriate 
– profunzime mică 
– sângerare neînsemnată 
– capete obtuze sau ascuţite .

• Luxaţie – dislocare reciprocă a suprafeţelor articulare  ale unei articulaţii cu modificarea

raportului anatomic 

• Fractură osoasă – dereglare a integrităţii anatomice a  osului sub acţiune traumatică

mecanică cu formarea  suprafeţelor care se deplasează reciproc.

Oasele plate ale craniului se fracturează  prin: 

1. Deformare locală – obiecte contondente cu suprafaţa limitată 

2. Deformare generală – obiecte contondente cu suprafața nelimitată

Mecanismele de producere a fracturilor oaselor tubulare lungi: 

1. Dislocarea 
2. Îndoirea 
3. Flexiunea 
4. Extensiunea  
5. Compresiunea 
6. Torsiunea 
 35
Leziuni produse prin obiecte ascuţite 
Obiectele ascuţite pot produce leziuni acţionând cu 
vârful, cu lama ascuţită sau cu ambele concomitent
Cu mecanism simplu de acțiune: 
1. Înţepătoare (sulă, cuie, ace) 
2. Tăietoare (cuţitul, briciul, lama) 
3. Despicătoare (topor, sapă, hârleţ, sabie) 

Cu mecanism combinat de acțiune: 

1. Înţepător-tăietoare (pumnal, cuţit) 
2. Înţepător-despicătoare (baioneta) 
3. Tăietor-despicătoare.  

Obiectele înţepătoare – vârf ascuţit 

• Mecanism de acţiune: 
penetrarea şi îndepărtarea ţesuturilor în sens excentric
• Caracteristici ale plăgii înţepate: 
– orificiu de intrare 
– canal de rănire 
– orificiu de ieşire (rareori) 

• Particularităţi morfologice – orificiu de intrare  plagă înțepată: 

– formă rotundă, ovală, fusiformă (pentru obiecte cu vârf  conic sau cilindric) 
– forma depinde de forma secţiunii transversale a  obiectului înţepător 
– rupturi marginale (instrumente cu muchii) 
– excoriaţie circulară pe margini (instrumente cu mâner)

• Obiectele tăietoare – lamă ascuţită 

• Mecanism de acţiune: 
secţionarea ţesuturilor cu lama ascuţită.
• Plaga tăiată – particularități morfologice – formă de fus 

– direcţie liniară 
– lungimea plăgii prevalează de obicei asupra lăţimii şi  profunzimii 

Leziuni produse prin 

obiecte ascuţite 

• Plaga tăiată – particularități morfologice – capetele au

forma unui unghi ascuţit 
– margini regulate 
– fundul este neted, fără punţi tisulare 
– iniţial plaga este mai profundă, la fine – o incizie  superficială (codiţă de
şoricel) 
48
Leziuni produse prin 
obiecte ascuţite 

• Obiectele înțepător-tăietoare – lamă și vârf  ascuţit 

• Mecanism de acţiune: 

pătrunderea vârfului ascuțit, cu îndepărtarea  excentrică şi secţionarea

concomitentă a  ţesuturilor cu tăişul lamei.

• Plaga înțepat-tăiată – particularități morfologice – formă liniară, triunghiular-alungită,

fusiformă 
– instrumentele cu mai multe tăişuri produc leziuni de  formă similară secţiunii lor
transversale 
– plaga produsă printr-un obiect cu două tăişuri – ambele  capete ascuţite 
50

Leziuni produse prin 

obiecte ascuţite 
• Plaga înțepat-tăiată – particularități morfologice – plaga produsă de un instrument cu
un singur tăiş – un  capăt ascuţit, celălalt obtuz; 
– capătul obtuz poate fi rotunjit, dreptunghiular (П), poate  avea forma “M”; 
– margini de obicei regulate şi netede 

Leziuni produse prin 

obiecte ascuţite 

• Particularităţi morfologice – canalul de rănire: – profunzimea canalului de rănire poate

fi mai mică,  egală sau mai mare decât lungimea lamei 
– particularităţile instrumentului vulnerant sunt reflectate  relativ mai bine de canalului de
rănire care trece prin  ţesuturi mai dure 

• Particularităţi morfologice – orificiul de ieşire: – se formează rar 

– apar mai frecvent la traumatizarea membrelor 52

Leziuni produse prin 

obiecte ascuţite 

• Obiectele despicătoare – greutate mai mare, mâner  mai lung, lamă cu o secţiune
transversală în formă de  pană 

• Mecanism de acţiune: disecarea ţesuturilor, inclusiv  cele osoase, cu o

ulterioară înlăturare a lor 

• Caracterul lezional depinde de: 

– gradul ascuţirii lamei 
– dimensiunile tăişului 
– forţa şi unghiul loviturii 
– regiunea traumatizată