CORDUL

- Organ musculo cavitar de forma unui con, cu functie de pompa aspiro respingatoare
- Culoare brun rosiatica, greutate 300 g, volum mediu 5-600 ml, diametru vertical 9,8 cm si
transversal 10 cm.
- Se afla asezat in sacul pericardic din mediastinul mijlociu
- Ca si orientare axul lung este oblic, dinspre post spre ant, de la dreapta la stanga, dispre sup
spre inf
- Baza este orientata posterior la nivel T4-T8
- Varful este ant ajungand in spatiul 5 intercostal stang pe linia medio claviculara

Configuratie externa
- Prezinta varf, baza, trei fete ( sternocostala, pulmonara si diafragmatica), margine dreapta
Varful (apexului) apartine VS

Baza corespunde fetelor superioare ale atriilor, iar aici AD este in raport cu fata mediala a plamanului
drept si AS are raport post cu esofagul toracic
- La nivelul bazei vasele care pornesc /ajung la inima formeaza doi pediculi: arterial format din
aorta ascendenta si trunchiul pulmonar si pedicul venos format de VCS si VCI si cele 4 vene
pulmonare.
Fata sternocostala stabileste raporturi cu sternul, cartilajele costosternale si coastele
- Inferior de coasta 4, pericardul este in raport cu perete ant toracic, aici descriindu-se trigonul
pericardic
- La nivelul fetei strenocostale atriile si ventriculele sunt delimitate de santul coronar
- Pe fata sternocostala a cordului cei doi ventriculi sunt delimitati de santul interventricular
anterior
Fata pulmonara apartine cavitatilor stangi ale inimii, are forma convexa si are raporturi cu fata
mediala a plamanului stang
Fata diafragmatica situata pe centrul tendinos al diafragmei are rapoturi cu lobul stang al ficatului si
fornixul gastric
- In partea post a acestei fete avem segmentul stang al santului coronar, unde se gaseste
sinusul coronar
Marginea dreapta delimiteaza fata sternocostala de cea diafragmatica

Configuratie interna
Atriile :
- Forma cuboidala, pereti mai subtiri decat ai ventriculilor si capatitate mai redusa
- Lipsa mm papilari
Ventriculii:
- Forma de piramida triungiulara, pereti grosi
- Prezenta mm papilari
Atriul drept:
- Peretele superior prezinta ostiul VCS, iar peretele inferior ostiul VCI
- Peretele post (septal), reprezinta peretele ant al atriului stang formand septul interatria si
prezinta in dreptul orificiului de varsare VCI fosa ovala
- Peretele anterior, are structura de mm pectinati, care se termina postero lateral la nivelul
santului terminal

1
 - Peretele lateral are aspect neted, situat intre orificiile celor doua vene cave si aici gasim
tuberculul intervenos
- La nivelul AD se gaseste trigonul lui Koch aceasta zona corespunzand proiectiei nodulului
atrio ventricular
Ventricul drept:
- Forma de piramida triunghiulara cu baza spre ostiul atrio ventricular si varful spre incizura
varfului cordului
- Baza corespunde ostiului atrioventricular, prevazut cu valva atrioventriculara dreapta
(tricuspida),
- cuspidele au forma triunghiulara, cu baza la nivelul inelului fibros al orificiului atrio
ventricular si varful inferior care se prinde de mm papilari
- ms papilar anterior este legat de peretele septal prin trabecula septomarginala care are rolul
de a impedica dilatarea exagerata a ventriculului in momentul diastolei
- trabecula septomarginala imparte ventriculul intr un compartiment inf (de primire) si
superior (de ejectie)
- partea sup a V se continua cu trunchiul pulmonar
- ostiul trunchiului pulmonar este prevazut cu o valvula care prezinta trei valvule semilunare
Atriul stang:
- forma cuboidala dar cu margini mai rotunjite si pereti mai grosi decat in cazul AD
- perete ant. corespunde septului interatrial
- peretele post, prezinta ostiile celor 4 vene pulmonare si peretele medial inferior, prezinta
ostiul atrioventricular stang
Ventriculul stang:
- baza orientata la nivelul ostiului atrioventricular, iar varful va forma varful cordului
- baza corespunde ostiului atrioventricular stang, prevazut cu valva bicuspida sau mitrala
- fiecare cuspida este legata prin cordaje tendinoase de ms papilari
- cuspida ant impreuna cu septul interventricular impart ventriculul intr un compartinement
de primire, situat post si unul de ejectie care se continua cu bulbul aortic
- ostiul aortic prezinta valva aortica prevazute cu trei valve semilunare
- valvulele ant delimiteaza la nivelul bulbului sinusurile aortice valsalva, iar de la nivelul
bulbului pornesc cele doua artere coronare

Structura cordului
- prezinta dispre exterior spre interior trei tunici: epicard, miocard, endocard
Epicardul:
- format de foita viscerala a pericardului seros
Miocardul:
- constituie cea mai mare parte a peretelui cardiac, cel atrial este mai subtire decat cel
ventricular, ele fiind separate prin inelele fibroase atrio ventriculare
Miocardul atrial:
- format din doua straturi musculare suprapuse, superficial si profund
- cea superficiala fiind comuna celor doua atrii, iar cea profunda avand o serie in ingrosari pt
fiecare atriu
- fibrele musculare superficiale sunt asezate orizontal, iar cele prifunde sub forma de anse si
inele
Miocardul ventricular
- mai gros decat cel atrial

2
 - are fibrele dispuse in trei straturi:
superficial: comun celor doi ventriculi
mijlociu cel mai voluminos si proprii fiecarii ventricul
profund (fibre musculare longitudinale)
Endocardul: captuseste cavitatile cordului si se continua la baza acestuia cu tunica intima vasculara

Scheletul fibros al cordului

Aceasta structura este reprezentata de
- portiunea membranoasa a septului interventricular, inele fibroase atrioventriculare drept si
stang, inele fibroase aortice si pulmonare, trigoanele fibroase drept si stang

Tesutul excito-conductor
- Este format din tesut muscular special, care pastreaza caracterul embrionar
- Celulele miocardice sunt de dimensiuni reduse, bagate in sarcoplasma si cu miofribrile mai
putine, asezate neuniform, dispuse la periferie si sunt organizate astfel
Sub forma condensata – nodulii
Sub forma diseminata- fascicule si retele
- Are rol de a genera si transmite stimuli contractili
Nodulul sinoatrial:
- Este asezat subepicardic, cu o lungime de 15-20 mm, grosime de 2 mm si latime de 3 mm
- este format din doua portiuni surerioara ( subepicardica si inferoara subendocardica
- in mod normal imprima frecventa batailor codului, frecventa de descarcare a stimulilor fiind
in acest caz de 60-80 /minut
- Capacitatea nodulului sinoatrial de a genera frecventa fiziologica a cosrdului este
determinata de urmatorii factori:
1.Pozitia inalta pe care o ocupa la nivel cardiac
2. Vascularizatia sa – nodul sinoatrial este traversat de catre o arteriola proprie – a.
nodului sinoatrial (org in 40 % din cazuri din acoronara stanga si in 60 % din a coronara
dreapta)
3. inervatia proprie si raporturile stranse de vecinatate pe care le stabileste cu celulele gg
simpatice precum si sensibilitatea crescuta la catecolamine
Nodulul atrioventricular
- Este situat in partea postero-inferioara a septului interatrial, unde se proiecteaza la nivelul
trigonului lui Koch
- Se gaseste subendocardicsi are lungimea de 8 mm si grosime 1 mm
- Acesta preia impulsurile prin partea sa inf avand o viteza de conducere de 0,2 m/s
Fasciculul atrio ventriculat (HIS)
- Porneste de la nivelul polului antero inferior al nodulului atrio ventricular
- Lungime 7-20 mm, grosime 2 mm
- Traiect descendent si anterior, subendocardic pe fata ant a septului inter atrial
- Se imparte in ramura dreapta si ramura stanga

Vascularizatia cordului
Arteriala:
Artera coronara stanga – originea la nivelul primei portiuni a aortei ascendente (sinusul aortic stang)
- Calibrul mai mare decat cea dreapta deoarece iriga un volum miocardic mai mare

3
 - Lungime de 7-15 mm si diametrul de 36 mm
- Traiect anterior, inferior si la stanga
- Situata intre trunchiul pulmonar si auriculul stang
- Se imparte in artera interventriculara ant si circumflexa coronara
Artera coronara dreapta
- Origine la nivelul sinusului aortic din dreptul valvulei semilunare drepte
- Se afla intre trunchiul pulmonar si varful auricului drept
- Traiect anterior si la dreapta
- La nivelul fetei diafragmatice se continua cu artera interventriculara post
- Ramuri: a conului arterial, ramuri atriale drepte, ramuri septale, ramuri ventriculare ant si
post

- Vascularizatia arteriala a cordului prezinta predominanta coronara stanga cel mai adesea,
astfel limita de demarcatie intre teritoriile celor 2 coronare este reprezentata de un plan care
trece astfel: pe fata sternocostala la un cm lateral dreapta de santul interventricular ant si
intersecteaza marginea dreapta a cordului

- Aproximativ 80 din volumul cordului este tributar arterei coronare stangi, din care peste 50 %
apartine arterei circumflexe coronare

Venele cordului
- Aproximativ 60 % din sangele venos este drenat prin intermediul sinusului coronar
- Acesta este cea mai mare vena a cordului se afla in segmentul stang al santului coronar
- Lungime de 3 cm si mai dilatat in portiunea terminala
- Se deschide la nivelul AD, print un orificiu (valva sinusului coronar)
- La nivelul sinusului coronar se deschid urmatoarele vene: v mare a inimii, v posterioara a
vntriculul stang, v oblica a AS, v medie a cordului, v mica a cordului.
Limfaticele:
- Drenajul limfatic are loc pornind de la nivelul celor trei tunici
- La nivelul ventriculelor vasele limfatice sunt mai numeroase decat la nivel atrial
- Limfaticele atriilor dreneaza spre gg situati in jurul VCI, in gg traheo bronsici si mediastinali
anteriori
- Limfaticele ventriculelor dreneaza in 2-3 colectoare din gg traheobronsici si mediastinali ant

Pericardul

- Aspectul unui sac fibroseros, care acopera cordul si orginea vaselor mari de la baza acesteia
Pericardul fibros:
- Rol de protectie pt cord, aspect de trunchi de con cu baza inferior
- Superior el se continua cu adventicea vaselor mari de la baza cordului
- Ocupa o mare parte a mediastinului inferior si in intregime pe cel mijlociu
- Diametrul vertical de 13 cm, transversal 14 cm
- Este legat de structurile invecinate prin mai multe ligamente: sternopericardice sup si inf,
frenopericardice si vertebropericardice
- Raporturi: anterior – sertnul, coastele, pleura mediastinala si fetele mediale ale celor 2
plamani

4
 posterior – esofagul toracic, aorta descendenta toracica, bronhiile principale
dreapta si stanga
lateral – vasele diafragmatice superioare
inferior- fornixul gastric si lobul stang al ficatului
Pericardul seros:
- Alcatuit din lama viscerala (epicardul), situata la suprafata si lama parietala situata pe fata
interna a pericardului fibros
- Intre cele doua foite se afla o cavitate virtuala, cavitatea pericardica ce contine lichid
pericardic