Metode de cercetare științifică Alexandra Predoiu

Seminar 1

Dezvoltarea sportului, ca arie de interes academic, a stimulat o intensă cercetare

în numeroase domenii acoperite de termenul studii sportive (Jones, 2015), după cum
se poate observa din creșterea numărului de cărți și publicații în jurnalele științifice,
din ultimii ani.
Cercetarea științifică este activitatea intelectuală, ce Noțiunea de cercetare
conduce la progrese în toate domeniile, fiind responsabilă este corelată celei de
știință, fiindcă aceasta din
de apariția de noi concepte, produse, date, protocoale și
urmă nu se poate realiza în
strategii de acțiune, dar și de corectarea unor greșeli afara cercetării.
actuale sau eliminarea concepțiilor greșite existente, (Niculescu, 2002)
îmbunătățind astfel, calitatea vieții.

Cercetarea știintifică poate fi privită drept o investigație controlată,

sistematică, empirică și critică, a unor prezumții ipotetice, referitoare la posibile
relații între anumite fenomene, caracteristici, produse, rezultate etc.

Cercetarea este științifică dacă folosește ipoteze explicite, procedee

repetabile, tehnici precise de observare și măsurare și metode matematice de
prelucrare și interpretare a rezultatelor obținute prin observare și măsurare.
Câteva atribute definitorii ale cercetării sunt ilustrate în figura de mai jos:

se sprijină pe generează noi poate fi

munca altor
cercetători probleme/ idei generalizată

se dezvoltă
poate fi replicată (reprodusă)
continuu

se bazează pe raționamente și e strâns unită cu teoria

Figura 1.1. Ce este cercetarea? (adaptare după Salkind, 2011)

1
Metode de cercetare științifică Alexandra Predoiu

Calitățile cercetătorului sunt, în viziunea lui Janesick (2004), creativitatea

(invenția), pasiunea pentru adevăr, spiritul științific (calități intelectuale, spirit
viguros și precis, profunzime în gândire etc), la care putem adăuga perseverența,
minuțiozitatea, capacitatea de sistematizare și organizare.
Să fii cercetător înseamnă, deopotrivă, să realizezi o muncă practică, dar și să fii
competent din punct de vedere academic. Identificarea unui subiect de cercetare,
găsirea, colectarea de date și analizarea acestora prezintă o serie de probleme
practice ce trebuie rezolvate. De-a lungul a sute de ani au fost dezvoltate numeroase
și variate tehnici sau metode care să poată oferi soluții pertinente la aceste probleme
și să contribuie la dezvoltarea cunoașterii umane.

Walliman (2011) și Gray

Caracteristicile cercetării (2020), subliniază câteva dintre
caracteristicile cercetării și anume:

 Este generată de o întrebare specifică, problemă (ipoteză);

 Urmează un plan bine pus la punct – proiectul de cercetare;
 Are scopul de a spori cunoașterea prin interpretarea faptelor și elaborarea
concluziilor bazate pe faptele respective;
 Necesită argumente logice, raționale, coerente, clare pentru a susține
concluziile;
 Este reiterativă – se bazează pe cunoștințe anterioare, urmând să le dezvolte și
chiar să genereze și alte idei/ cercetări.

2
Metode de cercetare științifică Alexandra Predoiu

Pentru a înțelege cum se realizează

Cercetarea științifică în o cercetare în orice domeniu de
kinetoterapie activitate, de departe cel mai eficient
mod, ar fi citirea unei varietăți de
cercetări de actualitate.

În acest context, oferim câteva exemple de jurnale științifice și baze de date

academice:
Jurnale științifice internaționale din domeniul activităților motrice
- Journal of Sport Sciences (Taylor and Francis Online Journal)
- Discobolul - Physical Education, Sports and Kinetotherapy Journal
- International Journal of Physical Education, Sports and Health
- Journal of Athletic Training
- International Journal of Physiotherapy (IJPHY)
- Journal of Sport and Exercise Psychology (Human Kinetics Journals)
- Journal of Physiotherapy (Elsevier)
- Journal of Sport and Social Issues (SAGE Journals)
- European Journal of Sport Science
- Journal of Sport and Health Science
- Medicine and Science in Sports and Exercise
- Journal of Sports Medicine and Physical Fitness
- International Journal of Sports Physiology and Performance
- Science and Sports
- British Journal of Sports Medicine
- Human Movement Science
Baze de date acdemice
- Google Academic
- EBSCO
- ISI Web of Knowledge
- Scopus
- European Reference Index for the Humanities and the Social Sciences (ERIH PLUS)
- Directory of Open Access Journals (DOAJ)
- Science Direct (Procedia - Social and Behavioral Sciences)
- Index Copernicus International (ICI Journals)
- ProQuest
- SportDiscuss
- Pub Med/ Medline
- BioMed Central
- Questia (Online Research Library)

3
Metode de cercetare științifică Alexandra Predoiu

ACTIVITĂȚI
 Accesarea bazelor de date/ platforme, din domeniul educației fizice și
sportului sau al sănătății → introducerea cuvintelelor cheie (descriptori - termeni
care vă ajută să găsiți surse referitoare la un subiect) în spațiile special destinate
pentru a putea identifica cât mai multe articole referitoare la tema cercetată
(introduceți, pe rând, cuvintele cheie din titlul lucrării dvs. de licentă).

De exemplu, accesăm https://www.sciencedirect.com/journal/procedia-social-

and-behavioral-sciences și introducem cuvintele cheie (în limba engleză) în spațiul
unde există spațiul de search (semn lupă):

Jurnalul Discobolul  Accesați: http://discobolulunefs.ro/

4
Metode de cercetare științifică Alexandra Predoiu

Alte exemple (baze de date):

În acest mod, puteți accesa și celelalte jurnale din listă (seminar - pagina 2) →
le luam cu copy & paste, pe Google, apoi cautăm spațiul unde să introducem
cuvintele cheie în limba engleză (subiectele de interes pentru cercetarea dvs.).

TEMĂ

 Familiarizați-vă cu jurnalele academice relevante din zona dumneavoastră

de interes. Accesați diferitele baze de date/ platforme, din domeniul educației fizice
și sportului sau al sănătății  introduceți cuvintele cheie  identificați 5 articole
științifice pe o temă de cercetare, la alegere (tema lucrării de licență).

5
Metode de cercetare științifică Alexandra Predoiu

Pentru fiecare articol menționați: autorul/ autorii, anul, titlul articolului,

jurnalul în care a fost publicat, volumul (vol.), numărul (issue) și paginile (pages),
utilizând exemplul de mai jos.
Exemplu:
Chiesa, M., Hobbs, S. (2008). Making sense of social research: how useful is the
Hawthorne effect? European Journal of Social Psychology, 38(1), 67-74.

Sursele trebuie să provină din bazele de date internaționale prezentate sau

platforme academice cu care v-ați familiarizat în cadrul seminarului.

Informații cu privire la studiile pe care le citiți în literatura de specialitate:

• Formularea problemei de cercetare (și posibil a ipotezelor);

• Caracteristicile participanților în cadrul studiului (număr, vârstă, gen, ramură
de sport practicată, nivel, experiență competițională etc);
• Instrumentele și testele de evaluare/ măsurare;
• Procedurile de testare;
• Variabilele independente (stimul sau o activitate, care este manipulată de către
cercetător pentru a produce un efect asupra variabilei dependente) și
variabilele dependente (rezultatul sau răspunsul, pe care cercetătorul dorește
să îl prezică sau să îl explice; modificările variabilei dependente sunt
presupuse a fi datorate acțiunii variabilei independente);
• Tratamentele aplicate participanților la studiu (dacă este un studiu
experimental);
• Designul studiului și analiza statistică;
• Rezultatele;
• Întrebările ridicate pentru studii ulterioare.

6
Metode de cercetare științifică Alexandra Predoiu

REDACTAREA CORECTĂ A BIBLIOGRAFIEI

 Redactarea corectă a bibliografiei (utilizând stilul APA) → verificați dacă

bibliografia realizată în cadrul lucrării dvs. de licență corespunde cerințelor
standard APA. Consultați exemplele următoare:

 Pentru citarea unui articol dintr-un jurnal cu DOI (DOI = Digital Object Identifier, un
șir de caractere utilizat pentru a identifica în mod unic un document electronic).

Norman, L. (2015). The Coaching Needs of High Performance Female Athletes within the Coach-
Athlete Dyad. International Sport Coaching Journal, 2(1), 15-28. doi.org/10.1123/iscj.2013-
0037
 Pentru citarea unui articol dintr-un jurnal fără DOI

Pânișoară, I-O., Predoiu, A., Mitrache, G., Pânișoară, G., Predoiu, R. (2019). Optimisation of
coach-athlete communication. Discobolul - Physical Education, Sport and Kinetotherapy
Journal, 58, 19-25. Retrieved from
https://discobolulunefs.ro/media/Discobolul%20No.%2058%20-%20December%202019.pdf

 Pentru citarea unei cărți

Predoiu, A. (2020). Metodologia cercetării științifice: Aplicații practice și elemente de statistică
neparametrică. București: Discobolul.
 Pentru citarea unei teze de doctorat
Radu, A. (2013). Optimizarea capacității de performanță prin sistemul comunicațional antrenor-
sportiv la nivelul echipei de handbal junioare, Teză de doctorat, București: UNEFS.
 Pentru citarea unui capitol într-o carte
Wu, W. (2011). Attention as selection for action. În C. M. Mole, D. Smithies, & W. Wu (Eds.),
Attention: Philosophical and Psychological Essay (pp. 97-117). New York: Oxford University
Press.
 Pentru citarea unei enciclopedii/ dicționar
Encyclopedia Britannica (Ed.). (2003). Encyclopædia Britannica: 2001 year in review.
Encyclopedia Britannica.
 Cum se citează un ziar la bibliografie
Meier, B. (2013, Ianuarie22). Energy Drinks Promise Edge, but Experts Say Proof Is Scant. New
York Times, p. 1.

7
 Metode de cercetare științifică Alexandra Predoiu

 Sursă web când nu este trecut autorul (titlul va fi trecut la început, în locul numelui
autorului)

Language Development in Middle Childhood. (2014).

http://www.education.com/reference/article/language-development-middle-childhood/

În timp ce manualele/ cărțile de cercetare științifică vă vor oferi pregătirea

teoretică necesară, Worsley (citat de Gratton și Jones, 2010) observă că ele tind să
“prezinte o relatare ireală și idealizată a cercetării”. El continuă să sugereze că:
Cel mai bun mod de a învăța despre metodele de cercetare, în afară de
efectuarea cercetării sub strictă supervizare, este și cel care, din păcate,
necesită cele mai mari eforturi. Majoritatea studenților ... care citesc o
carte sau un articol științific acordă cea mai mare atenție teoriilor sau
conceptelor folosite, ceva atenție rezultatelor studiilor și foarte puțină
atenție (sau deloc) metodelor de cercetare utilizate. Acest lucru este
valabil, mai ales dacă, rezultatele sunt prelucrate statistic sau prezentate
în formă tabelară. În schimb, dacă pur și simplu, s-ar acorda mai multă
atenție modului în care a fost efectuat un studiu, metodelor de cercetare
și intrumentelor utilizate, asupra rezultatelor substanțiale ale acestuia
și la măsura în care rezultatele studiului sprijină concluziile, s-ar putea
învăța mult mai mult decât din lecturarea unei duzine de texte.

Activitatea sugerată în cadrul acestui seminar implică citirea și evaluarea unor

cercetări în domeniul sportului și kinetoterapiei. Aceasta este o activitate care trebuie
făcută nu numai după ce ați citit acest capitol, ci trebuie să vă asigurați că citirea și
evaluarea cercetărilor din domeniul de activitate se efectuează în mod continuu. Veți
constata că, pe măsură ce cunoștințele dumneavoastră în domeniul cercetării se
extind, veți deveni mai critici în ceea ce privește cercetarea, procedura, metodele de
cercetare și instrumentele adoptate putând identifica mai facil punctele forte și
punctele slabe din cadrul unei cercetări.