Alimentatia copilului

Alimentatia naturala
-Alaptarea la san hraneste copilul atat cu principii nutritive cat si cu cele
necesare dezvoltarii armonioase a sufletului
-Aduce copilului toata hrana de care are nevoie: proteine, lipide, glucide,
vitamine, minerale, enzime
-OMS recomanda alaptarea la san in primele 6 luni
Sunt situatii in care mama nu poate alapta datorita unor probleme psihice, HIV,
leziuni de san sau lapte insuficient.
Diversificarea poate incepe de la 4-6 luni ,iar in cazul in care copilul a fost
hranit artificial inca de la inceput, diversificarea poate incepe inca de la 3 luni si
jumatate.
Daca copilul prezinta sdr. diareic sau alta boala diversificarea nu se incepe.
Aceasta se incepe cu lingurita ,se introduce un singur aliment. Daca apar
varsaturi/modificari de scaun ea va fi oprita si se va relua dupa 1-2 saptamani.
Se incepe in general cu sucuri de fructe(mere,portocale).Se dau initial cateva
picaturi,apoi 20-30 ml>>40-60 ml.
Legumele(suc de morcovi)-nu cu biberonul ci cu lingurita,supa de legume
trebuie strecurata,iar legumele pasate.Ulterior se adauga un
fainos(orez,porumb),cel de grau/ secara dupa 2 ani.
Carnea de vita/pasare se dau fierte pasate ,nu mai devreme de 5 luni,fiind
suficiente 20-30 g de carne;se pot da de 3-4 ori /saptamana
De la 6 luni se pot da:ficat,galbenus cantitati mici initial apoi de 3 ori /sapt .
Pana la 1 an nu se dau:
 miere>>botulism
 sare>>rinichii nu sunt pregatiti sa metabolizeze
 capsuni, fragi, zmeura,
 albus de ou>>alergii,
 Prajeli>>cantitate mare de proteine ce suprasolicita ficatul,
 Carnea de porc si oaie se intoroduce dupa 3 ani
Pestele se introduce la 10 luni ,doar cel alb: şalau, crap fiert.
Alimentatia copilului prescolar:
-se respecta orarul meselor
-parintii trebuie sa manace si ei corect
-copiilor nu le va fi permis sa manance in fata TV
-la masa nu se poarta discutii >>aerofagie
-dulciurile sunt restrictionate
-consum de apa cat este necesar
 Ratia energetica

Ratia energetica reprezinta necesarul de energie al organismului pentru desfasurarea si mentinerea unei
stari optime de sanatate.

Ratia energetica depinde mai multi factori: varsta, sex, stare fiziologica, activitate.

Ratia energetica este, in conditii de sanatate, un parametru orientativ, devenind normativ pentru cei care
vor sa piarda in greutate, sa ia in greutate, sau sa monitorizeze alimentatia in colectivitati (scoli, gradinite,
etc.)

NB: S-a efectuat un studiu in Romania pe o populatie de detinuti. Studiul a relevat ca in timpul detentiei
starea lor de sanatate s-a ameliorat. S-a concluzionat ca la aceste rezultate un rol importat l-au avut:

- Un aport caloric de pana in 800 de calorii.

- 3 mese regulate.
- Cel putin o masa calda.
- Mesele nu erau in totalitate variate.

Metoda de calcul a ratiei energetice:

RE = MB+ADS+AF+SF+FM

1. MB:
- Reprezinta Metabolismul Bazal
- Valorile depind de varsta, sex, activitati.
 Barbat:1 calorie/Kgcorp/ora
 Femeie: 0,9 calorie/Kgcorp/ora
 Copii pana in 3ani: 2-2,6 calorii/Kgcorp/ora
 Sportivi: 2-2,5 calorii/Kgcorp/ora
- Conditii standard de determinare a metabolismului bazal: repauz fizic si psihic,temperaturi de 16-
18 grade celsius, lumina redusa, repaus alimentar de peste 8 ore, fara consum de alcool, cafea si
tutun, fara consum de medicamente, fara consum proteic alimentar de 2 zile.
2. ADS:
- Reprezinta activitatea dinamica specifica.
- Reprezinta energia folosita de organism pentru digestia alimentelor inainte ca acestea sa elibereze
caloriile pe care le contin.
- Reprezinta 10% din MB
- ADS proteina= 20-60% din MB ( motivul pentru carele dietele hiperproteice determina slabire)
- ADS glucid= 6-8% din MB
- ADS lipid= 0-3% din MB
 3. AF:
- Reprezinta activitatea fizica
- Pentru Activitati sedentare, AF= 2-10% din MB
- Pentru Activitati fizice usoare, AF= 10-20% din MB
- Pentru Activitati intense, AF= 20-30% din MB
4. SF:
- Reprezinta starea fiziologica, cuprinzand perioada de gestatie si perioada de lactatie.
- Perioada de sarcina= 10-30% din MB
- Perioada de alaptare= 10-15% din MB
- Organismul uman consuma pe zi circa 700 de calorii necesare secretiei lactate, restul luandu-l din
tesutul adipos acumulat in timpul nasterii. Prin alaptare se pierde din greutate.
5. FM:
- Reprezinta factorii de mediu.
- Cel mai important factor de mediu luat in considerare este temperatura.
- Temperatura medie este de 10 grade celsius.
- La fiecare grad peste Tmediu scadem 0,5%din MB
- La fiecare grad sub Tmediu adaugam 0,5% din MB

Principii nutritive:

1. Calorigene: proteine, lipide, glucide.

- 1g proteina= 4, 1calorii
- 1g lipid =9,3 calorii
- 1 g glucid= 4,1 calorii
-
2. Necalorigene :
- Vitamine
- Minerale
 Proteinele din alimentatie
Generalitati:

Proteinele fac parte din cadrul nutrientilor calorigeni.

Proteinele sunt alcatuite din aminoacizi.

Exista 22-23 de aminoacizi, impartiti in 3 categorii: esentiali, semiesentiali, neesentiali.

a. Aminoacizii esentiali nu pot fi sintetizati de catre organism, sursa fiind strict exogena. Sunt in
numar de 8, fiind reprezentati de: valina, leucina, izoleucina, triptofanul, fenilalanina,
metionina, lizina și treonina.
b. Aminoacizii semiesentiali pot fi produsi de catre organism dar in cantitate mica, fiind reprezentati
de: arginine si histidina.
c. Aminoacizii neesentiali sunt produsi de catre organism.

Clasificarea proteinelor:

a. In functie de sursa:
1. Naturale: animale si vegetale
2. Sintetice
b. In functie de calitate:
1. Proteine de calitate superioara (de gradul I):
- Prezinta in structura lor toti aminoacizii esentiali in proportii optime.
- Se gasesc in carne, oua, lapte, peste.
- Coeficientul de utilizare digestiva este intre 80-100%, oul avand cel mai mare coeficient.
2. Proteine de calitate medie (de gradul II):
- Prezinta in structura lor toti aminoacizii esentiali dar in proportii dezechilibrate.
- Se gasesc in ciuperci, mazare, fasole, soia.
- CUD este intre 60-80%
3. Proteine de calitate inferioara (de gradul III):
- Nu prezinta in structura lor toti aminoacizii esentiali.
- Se gasesc in porumb.
- CUD este intre 60-80% dar apropiindu-se spre valoarea minima.

Rolurile proteinelor:

1. Structural: intra in structura membranelor celulare.

2. Transport: transporta gaze, lipide, medicamente, minerale, vitamine.
3. In mentinerea presiunii coloid osmotice.
4. Imunitate: anticorpii sunt proteine.
5. Hemostaza: o serie de factori de coagulare sunt de natura proteica.
6. Rol in sinteza hormonilor: insulina e de natura proteica.
7. Rol in sinteza enzimelor.
 8. Rol in reglarea echilibrului acido-bazic: reprezinta sisteme tampon.
9. Rol energetic: rol secundar, 1gram de proteina generand 4,1 Calorii.

In urma catabolismului a 1g proteina => apa+CO2+4,1Cal+XN(compusi azotati)

XN (Compusii azotati) sunt reprezentati de uree, acid uric, amoniac, creatinina si sunt responsabili
pentru efectele nocive ale consumului exagerat de proteine.
XN rezultati in urma catabolismului a 1g proteina genereaza 1,6 Cal.
Dezechilibrele cantitative:

1. Excesul de proteine:
- Constipatie
- Guta
- Cancer colo-rectal
- Afectare renala (litiaza si altele)
- Litiaza biliara
- Gastrita
- Oboseala
- Modificari in greutate: fie slabire fie crestere
- Alopecie
- Halena
- Carente vitaminice
- Osteoporoza
- Afectare hepatica
2. Carenta de proteine:
- Scaderea in greutate.
- Tulburari enzimatice
- Tulburari de crestere.
- Modificari ale fanerelor: parul rosiatic, koilonichia
- Deficit de vitamine: deficit de Vitamina A care genereaza Keratomalacia.
- Dereglari hormonale.
- Dermatite
- Malnutritie, cu cele 3 forme: Kwashiorkor (glucide crescute, facies in luna plina),
Marasm (glucide si lipide scazute, facies de maimuta), Tipul Mixt.

Necesarul proteic

- Necesarul proteic depinde de sex, varsta, activitate fizica, stari fiziologice, stare de
sanatate.
- Necesarul de proteine de inalta superioritate este de 0,52 g/Kg corp/zi pentru femeie si
0,57 g/Kg corp/zi pentru barbat.
- Este recomandat consumul mixt de proteine (de gradul I, II,III), iar necesarul de proteine
este de 1-1,5 g/kg corp/zi.
- Nevoi crescute: sportivi(2-2,5g/kgcorp/zi), copii(2,5-3g/kgcorp/zi).
- Din ratia energetica, proteinele ar trebui sa reprezinta circa 10-15%.
 Lipidele

Reprezinta o clasa de nutrienti calorigeni.

Clasificare:

1. Dupa origine:
- Naturale: vegetala si animale
- Sintetice
2. Dupa proprietatile chimice:
- Cholesterol
- Acizi grasi: saturati si nesaturati
- Triglyceride
- Lipide hydrogenate
- Lipide sintetice

Rolul lipidelor:

- Structural: intra in structura membrane celulare.

- Energetic: un gram de lipida elibereaza 9,3 Calorii.
- Depozit energetic: prin acumularea si stocarea in cadrul tesutului adipos care devine un
viabil rezervor energetic.
- Protectie termica: testutul adipos.
- Protectie mecanica: testutul adipos.
- Sinteza hormonilor sexuali.
- Absorbtia vitaminelor liposolubile.
- Scad motilitatea gastro-intestinala.
- Protectie cardiovasculara: acizii grasi polinesaturati.
- Sinteza acizilor biliari.
- Sinteza vitminei D.
- Formarea tecii de mielina.
- Dau savoare alimentelor.

1. Colesterolul:
- Se produce in fiecare cellula a organismului, hepatocitul avand productia cea mai mare.
- 60-80% din colesterolul seric este de origine endogena.
2. Acizii grasi:
- Sunt saturati si nesaturati
- Cei nesaturati sunt mononesaturati si polinesaturati.
- Cei mononesaturati se numesc si omega 9 , gasindu-se in uleiuri care devin lichide la
temperatura camerei.
 - Cei polinesaturati sunt omega 3 si omega 6 si sunt esentiali. In alimentatie aportul de omega
3 trebuie sa fie in cantitate mai mare decat omega 6 deoarece omega 6 se gaseste in uleiuri
vegetale pe cand omega 3 in grasimi vegetale dar si in grasimi de origine animala. Omega 6
sunt pro inflamatorii(acidul arahidonic). Omega 3 determina o scadere a RR al cancerului de
san si de colon si al artritelor.
3. Grasimile hydrogenate:
- Le gasim in margarina.
- Prin utilizarea lor produsele se mentin proaspete pentru mai mult timp.
- Nu-s benefice deoarece cresc LDL, TGL.
4. Grasimi sintetice:
- Au fost folosite pentru prima data in chipsurile Pringles.
- Pro inflamatoare la nivel intestinal, perturba metabolism energetic, in final perturba tot
organismul.
- Sunt inodore, incolore, insipide.
- Sunt des utilizate in industria fast food.

Necesarul de lipide depinde de varsta, sex, stare fiziologica, activitati, stare de sanatate:

- Pentru sedentari si varstnici: 0,7-1g/Kgcorp/Zi

- Tineri activ fizic: 1,5-2g/Kgcorp/Zi

Excesul de lipide :

- Creste riscul de cancer de orice fel.

- Obezitate.
- Diabet zaharat de tip II.
- Afectiuni cardiovasculare(ateroscleroza si consecinte).
- Perturbari ale gustului.

Carenta de lipide:

- Tulburari de dezvoltare fizica si nervoasa.

- Carente vitaminice.
- Afectarea aparatului cardiovascular(deficit AG polinesaturati).
- Deficit in sinteza hormonilor sexuali.
- Scaderea capacitatii efortului muscular.
 APA
Roluri:
-Ajuta la imbunătățirea circulatiei sangvine
-fenomene enzimatice
-reduce imbatranirea celulara
-Rol in imunitate

Apa poate fi:

- alcalina
-apa cu continut scazut de deuterium
-apa T/P (sau cum mortii ei se numește)

Organismul are nevoie periodic de cate o “pauza”. Ne recomanda o zi pe săptămâna regim pe

baza de lichide( apa/sucuri naturale/ceai)

Postul:
-post negru
-fara produse de origine animala
-post cu apa ( da rezultate f bune mai ales la slabirea in greutate si la dezintoxicare)

Cica a fost un lake de 40+ ani si vreo 270 + Kg, avea probleme legate de integrarea sociala,
psihicul era flasc, si nu prea putea sa slabeasca. Asa ca a facut ceva drastic: a trecut la regim pe
lichide. In spital, sub supraveghere medicala, in 382 de zile de regim lichid a ajuns la 87 kg. Not
bad! Macar acum incapea pe usa. A avut problemute in urma regimului, dar in 5 ani a reusit sa se
stabilizeze la 89 kg. Și așa e bine, incape pe ușa lejer.

AERUL
-este vital, spre deosebire de alimente
- putem trai 3-5 minute fara aer( Recordul mondial e de vreo 22 min, dar nu stie profa)
- inspiram zilnic aprox 11k-12k litri

Compozitie:
-78.09% N
-20.95% O2
-0.9 % Argon
- 0.03 Co2
-restul pana la 100% sunt alte gaze
-noxe
-microorganisme
-vapori de apa

Noxele in cantitati mari pot avea efecte alergice, iritante, cancerigene, fibrozante.
Calitatea aerului trebuie masurata in:
-cabinete medicale
-spitale
-saloane
-fabrici de medicamente
-spatii alimentare
-in instituțiile unde se găsesc copii

Se foloseste o serie de indicatori microbieni pt a testa calitatea aerului, reprezentata de o serie de

germeni care se dezvolta la 37 de grade.
Germenii care se dezvolta la 37 grade celsius ofera o imagine de ansamblu legata de gradul de
contaminare din incaperea respectiva.

Streptococii ii gasim in caile respiratoare superioare

Stafilococii ii gasim pe tegument sau in caile resp superioare
...sunt prezenti in fecale si prezenta lor in aer semnifica conditii insalubre

Pentru evaluarea calitatii aerului:

-metoda sedimentarii
-metoda aspirarii
-metoda barbotarii
-metoda electroprecipitarii
-metoda prin impact

Metoda sedimentarii este cea mai frecventa. Se folosesc cutii Petri cu diverse medii de cultura,
care se pun in colturile incaperii si una in centru. Daca incaperea are sub 20 m2 , se poate pune
doar o cutie in mijlocul incaperii intre 5-60 min in fct de gradul de contaminare. Apoi va fi pusa
la termostat la 37 grade timp de 24 h. Dupa, medicul studiaza evolutia si stabileste nr de germeni
pe m3 de aer.
Astfel putem testa si calitatea antisepticelor folosite.
Cat se face testul nu deschidem geamul, nu dam drumul la aer conditionat, nu se plimba
personalul medical/pacientii

Pentru testarea suprafetelor folosim inca 2 indicatori: salmonele si enterococi.

Metode de testare a suprafetelor:

-metoda tamponului
-metoda amprentelor
-metoda peliculelor adezive
-metoda spalarii

Cea mai folosita e metoda tamponului, si decurge asa : Cu un tampon de vata steril se sterge o
suprafata de 100cm 2. Tamponul se introduce intr-o eprubeta cu apa sterila. Se trimite la
laborator. Din solutia rezultata se fac insamantari pe medii de cultura si de aici se pune la
termostat la 37 grade celsius timp de 24h.
 Ratia Energetica

Ratia energetica=necesarul de calorii al organismului pt desfasurarea activitatii in bune conditii si mentinerea unei
stari optime de sanatate
Depinde de varsta sex activitate stare fiziologica .Numarul total de calorii este orientativ <2000 cal pt femei
RE=MB(metabolism bazal)+ADS(digestie)+activitate fizica+stare fiziologica+/-FM(factori de mediu)

MB=energia organismului necesar pt functiile bazale;depinde de varsta sex

Barbati:1 cal/kg corp/h
Femei:0,9 cal/kgcorp/h
Sportivi:2-2,5

ADS=activitate dinamica specifica =energia folosita de organism pt digestia alimentelor inainte ca acestea sa
elibereze caloriile pe care le contin
ADS=10% X MB
PN(principii nutritive) --calorigene:proteine 1gP=4,1 cal
lipide 1g L=9,3 cal
glucide 1g G=4,1 cal
--necalorigene :minerale,vitamine
ADS P=20-60%× MB
G=6-8%×MB
L=0,3%×MB

Activitate fizica :sedentarism=2-10%×MB

activ usoare =10-20%×MB
activ intense=20-30%×MB
Stare fiziologica
Sarcina =10-30%×MB
Alaptare=10-15%×MB

Factori de mediu
+0,5%×MB (caldura)
-0,5%×MB (frig)

Proteinele
Sunt formate din AA .Exista 21 -23 AA .Sunt de 3 tipuri esentiali ,semiesentiali ,neesentiali
Cei esentiali ,organismul nu i poate sintetiza,sunt in nujar de 8 .Cei semiesentiali sunt 2 :arginina si histidina
.Acestia pot fi produsi in cantitati mici de organism, iar cei neesentiali organismul ii produce si reprezinta restul de
AA
In strcutura proteinelor se pot gasi 2-sute-mii -milioane de AA.Ei sunt combinati in moduri diferite realizand o
mare diversitate de proteine
Proteinele naturale pot fi animale vegetale

Clasificare in functie de calitate》3 tipuri

▪De calitate superioara sau grad 1 :au toti aa esentiali in proportii optime pt organism.Le gasim in carne ou lapte
etc peste
Coeficientul de utilizare digestiva =80 -100%
▪Gradul 2 sau calitate medie
Au in structura toti aa esentiali dar in proportii dezechilibrate; le gasim in ciuperci ,mazare ,fasole ,soia
Coeficient utilizare digestiva: 60-80%
▪Gradul 3 sau calitate inferioara
Nu au toti aa esentiali in structura ex porumb
Coef =60-80%

Roluri:intra in structura memb celulare ,rol transportor,regleaza presiunea coloid osmotica,imunitate prin formare
Ac ,hemostaza ,intervin in sist tampon ,sinteza de hormoni,si enzime ,echilibru acido bazic ,energetic(secundar,pt
ca in urma digestiei nu furnizeaza toata energia pe care o contin )
1g proteine prin metabolziare =apa +Co2 +4 ,1 cal+compusi azotici (uree acid uric creatinina)

Dezechilibre cantitative
▪Hiperproteinemie:
De obicei prin proteina animala in exces
Efecte:constipatie,guta,cancer,afectare renala(cresc compusii azotati cu suprasolicitare de fct renala,litiaza),litiaza
biliara,gastrita,oboseala cronica,alopecie,halena,osteoporoza,carente vitaminice,modificari ponderale,
▪Carenta
Determina dereglari hormonale, scadere imuntate ,tulburari enzimatice ,de crestere,modificari de culoare ale
parului, unghiilor (parul devine rosiatic,Koilonichie ,unghii fraibile)

Malnutritie -3 tipuri
1.kwashiorkor=la copii ,carenta de proteine si exces de glucide ,facies in luna plina ,dermatite
2.Marasm -pliu cutanat ,facies imbatranit ,defict de vit A ,keratomalacie cauza de orbire,edem ,dermatita

Necesarul:depinde sex varsta activ fizica stare fiziologica ,stare de sanatate,

Pt proteinele de grad 1 necesarul este pt femei :0,52 g / kg corp /zi pt barbat : 0,57
1-1,5 g/kg corp /zi in dieta diversificata
Sportivi :2-2,5 g
Copii 2,5-3g
Din ratia energetica proteinele reprezinta 10-15%
GLUCIDE

Se pot clasifica in functie de structura lor in simple (monozaharide, dizaharide) si complexe

(celuloza, glicogen).
Rolurile glucidelor
- energetic - 1 g de glucide furnizeaza 4.1 cal.
- esentiale pentru buna functionare a creierului, inimii si ficatului.
- glucidele naturale, concentrate sunt o sursa de vitamine si minerale.
- glucidele complexe au mult mai multe roluri: celulozele sunt necesare pentru formarea bolului
fecal si pentru tranzitul intestinal. Substantele peptice cresc biodisponibilitatea vitaminelor din
complexul B, cresc absorbtia vitaminei A, au efecte inhibitorii asupra unor germeni de tipul
Salomonela, E. Coli de aceea pot fi folosite in tratamentul diareei.
- ajuta si la tratarea intoxicatiilor cu Pb, metanol, arsenic.
- ajuta la eliminarea substantelor radioactive din organism.
- ajuta la scaderea nivelului de LDL, TG, dau senzatie de satietate, scad cantitatea de alimente
consumate la o masa.
- ajuta la refacerea structurii tegumentului
Necesarul de glucide
Difera in functie de varsta, activitatea desfasurata, starea de sanatate. El este de 5 g/kg corp/zi. Din
ratia energetica, glucidele trebuie sa reprezinta 50-75% pentru adulti si 40-50% pentru copii.
Glucidele rafinate (facute din zahar alb) trebuie sa reprezinte maxim 10% din ratia energetica.
Mierea
1 lingurita de miere/zi asigura tot necesarul de vitamine ale organismului. Cu cat mierea este mai
inchisa la culoare cu atat continutul energetic este mai mare.
Daca este folosita ca indulcitor pentru lapte sau ceai, acestea nu trebuie sa aiba o temperatura
ridicata. La peste 40 de grade, mierea elibereaza compusi toxici.
Zaharul alb
Este in proportie de 99% calorii goale (puritatea este de 99%). Este bine sa mentinem consumul de
zahar alb cat mai jos astfel incat sa nu fie depasita acea limita de 10%.
Indulcitorii artificiali
Nu sunt recomandati pentru ca au efecte nocive asupra sanatatii. Pot crea tulburari de somn,
caderea parului, stari de agitatie. Pe animale s-a demonstrat ca ar avea efect cancerigen.
Efectele negative ale glucidelor consumate in exces
- crestere in greutate si obezitate
- stare de agitatie
- insomnie
- tulburari de atentie
- creste riscul de aparitie al sindromului ADHD
- dulciurile dau dependenta. Se considera ca dependenta de dulciuri este mult mai grava decat
dependenta de alcool
- creste nivelul colesterolului, creste riscult de aparitie al aterosclerozei
- scade imunitatea
- apare carenta de magneziu, crom si vitamina B1 (sau tiamina)
- scade pH sangelui deci creste riscul de aparitie al osteoporozei
- creste riscul de aparitie al cancerului. Celula canceroasa se hraneste cu glucide.

COMBINATIILE ALIMENTARE
- proteine: carne, oua, peste, lapte, branza, iaurt
- lipide: unt, smantana, uleiurile vegetale, grasimile animale (slanina, untura)
- glucide: paine, produse de patiserie, orez, paste, cartofi, miere
- vegetale: legume
- condimente
Exista 3 categorii de combinatii alimentare:
- corecte: proteine+vegetale, lipide+vegetale, glucide+vegetale, condimente+orice categorie
- incorecte: proteine+lipide, proteine+carbohidrati, proteine+proteine
- neutre: lipide+amidonoase (paine etc), ou+branza,
In cazul combinatiilor alimentare corecte, timpul de digestie este de 2-3h, absorbtia nutrientilor
este optima.
In cazul combinatiilor incorecte, timpul de digestie se poate prelungi pana la 8-12h in
functie de calitatea de alimente consumate. Organismul foloseste multa energie pentru digestie iar
absorbtia nu este optima. Mai poate aparea o crestere a numarului de leucocite care se mentine timp
de 2-4h dupa servirea mesei si pe care specialistii au denumit-o hiperleucocitoza postprandiala.
Dupa o masa cu combinatii incorecte pot aparea o serie de simptome: dureri abdominale, senzatie
de discomfort, eructatii, regurgitatii, zgomote aerice la nivel abdominal, constipatie. In timp,
aceste combinatii incorecte, facute zi de zi, la fiecare masa, duc la o scadere a pH-ului sangelui.
Combinatiile incorecte pot fi facute doar daca cantitatea de alimente ingerate este mica. Legumele
nu trebuie sa lipseasca.
Este foarte important sa respectam pauzele intre mese. Ea depinde de ce am consumat la o masa si
in ce cantitate.
Fructele trebuie consumate singure, pe stomacul gol, fara combinatii cu alte alimente.
Fructele se impart in 3 categorii:
- dulci: curmale, smochine, banane, papaya,
- acide: toate citricele, capsuni, fructe de padure, ananas, kiwi. Nu se recomanda combinarea
fructelor dulci cu acide
- subacide: restul

Exista cateva exceptii in consumul de fructe:

- marul poate fi combinat cu orice leguma
- morcovul poate fi combinat cu orice fruct
- lamaia poate fi combinata cu orice aliment
- pepenele trebuie consumat singur
Vitamine
Tipuri:

Liposolubile(A,E,K,D) si Hidrosolubile(B)

A)Liposolubile

1. Vitamina A-se prezinta sub 2 forme: provitamina(caroten) si retinolul (forma activa)

Carotenii ii gasim in surse vegetale,iar retinolul in cele animale

Roluri:

-antioxidant

-A+C+E+Selen=principalul sistem antioxidant al organismului

-mentinerea structurii tegumentelor si mucoaselor

-numita si bariera protectoare

-folosita ca adjuvant in tratamentul tuturor inflamatiilor

-intra in structura pigmentilor retininei-rodopsina,iodopsina

-rol in imunitate

-cresterea si dezvoltarea organismului

-sinteza hormon sexual

Carenta:

-aport insuficient

-malabsorbtie

-boli cronice hepatice

-cancer

-carenta de proteine si zinc

>>Determinari:

-Incapacitatea de adaptare vizuala la lumina(hemelalopie)

-xeroftalmie

-keratomalacie,ea fiind o cauza de orbire la copii.Pete albe ,opace

-pete Bitot .Datorita imunitatii scazute apar infectii la nivelul ochiului ce determina aceste pete cu
aspect spumos

-hiperkeratoza foliculara sau aspect de piele de gaina.Apare preponderent pe umeri ,fata posterioara
a bratelor ,anterolaterala a coapselor si fese
-acnee

-creste riscul de aparitie cancer

-creste riscul de infectii

Excesul:

-tratament incorect facut

-intoxicatiile apar la adulti cand se iau doze de 100 de ori mai mult,iar la copii de 20 de ori mai mult

-apare carotenodermia in exces

Necesarul

-700 micrograme la femei

-900 la barbati

O gasim in peste ,oua,ficat,lapte,fructe si legume rosii portocali

2. Vitamina D=vitamina soarelui

-poate fi sintetizata sub actiunea razelor UV

-forma activa se produce in organism

Rol:

-absorbtie Ca

-mentinere structura oase

-dezvoltare organism

-favorizeaza absorbtia vitameni A

-mentinerea integritatii tegumentelor si mucoaselor

-rol in imunitate

-tratare infectii respiratorii

-scade riscul aparitiei DZ tip 1 ,scleroza multipla ,cancer de colon

-s au descoperit receptori pt vitamina in organe

Carenta:

-expunere insuficienta la soare

-aport insuficient

-malabsorbtie

-boli cronice(hepatice,renale)

>>Determinari:
-rahitism:transpiratii nocturne in zona cefalica ce determina alopecie,fontanelele se inchid
tarziu,frunte lata,bose frontale proeminente,cranio tabes(moale),matanii costale,bratari
rahitice,abdomen batracian,genu varum si valgum,tulburari de dezvoltare a dintilor,stern
infundat,malformatii de coloana

-la adulti:osteomalacie,osteoporoza,surditate prin afectare urechii medii,risc de fracturi mare

Exces:

-toxica

-tratament incorect

Determinari>>apare poliurie,polidipsie,greata,varsaturi,aritmii

Necesar:

<1 an:10 micrograme /zi

<70 ani:15 micrograme/zi

Surse:

-interne:prin raze UV

-externe:oua, peste, ficat de peste, lactate, polen, legume

3. Vitamina E=tocoferol

-vitamina fertilitatii

Rol:

-antioxidant

-mentinerea integritatii si functionalitatii aparatului reproducator

-scade riscul de avort spontan

-folosita pt tratarea infertilitatii la barbati

-formarea hematiilor

-imunitate

-tratarea leziunilor tegumentare

-reduce spasmul muscular

-tratarea crizelor de parkinson

Carenta:

-aport insuficient

-boli cronice

-boli genetice ce realizeaza proteina transportoare de vitamina E

>>determina infertilitate,creste risc de avort,cancer

Necesar:

4-11mg copii

15 mg la adulti

Surse:Uleiuri obtinute prin lasare la rece,seminte de in,galbenus

4. Vitamina K

-K1-sintetizata de plante

-K2- sintetizata de bacterii(menakinona)

-K3-vitamina sintetica

Rol:

-coagulare

-mineralizare osoasa si tratarea osteoporozei

-mk2-mk14

-mk7 –rol in tratarea osteoporozei.

-sinteza sfingolipidelor, buna functionare a sistemului nervos

Carenta: -hemoragii,tulburari de coagulare

Necesar: 2mg/ zi

Surse: produse vegetale de culoare verde, boabe de mustar, galbenus, lactate

In categoria vit liposolubile: vit F si coenzima Q10, dar nu au fost recunoscute in mod oficial ca
vitamine - rol antioxidant.

Vitamina F

-acid linoleic + linolenic + arahidonic formeaza vit F (acizi grasi polinesaturati)

B)Vitamine hidrosolubile

Vitamina B1

Tiamina/Vitamina performantei intelectualee/vitamina fericirii

 Rol:

-ameliorare dureri postoperatorii/zona zoster

-ajuta la tratarea raului de miscare, de inaltime

-usor rol diuretic

 Carenta:

-exces de glucide

-exces de alcool

-malabsorbtie

-alimentatie dezechilibrata

-daca apare la copii mici inseamna ca mama a avut carenta in timpul sarcinii

-afectiuni cronice hepatice,renale

-frecvent intalnita in tari asiatice datorita consumului de orez alb mult

Boala clasica este Bery Bery si se caracterizeaza prin tulburari nervoase, digestive si CV:

1. Pacientii pot prezenta tulburari de somn, cefalee, stari de agitatie, parestezii, pareze, iar in forme
severe:atrofie musculara>>forma uscata de boala(pacientul este piele si os).

2. Pacientii mai pot prezenta tulburari ritmice,congestie pulmonara,TA scazuta,in forme severe:IC
datorita edemelor cardiace>>forma umeda de boala

Excesul de vit hirdosolubile nu se face, deoarece se elimina usor prin urina

 Necesar:0,6 mg/1000 cal

 Surse:cereale integrale,drojdie de bere,ciuperci,galbenus,peste,carne

Vitamina B2

Riboflavina/lactoflavina/hepatoflavina

 Rol:

-adaptare vizuala la lumina

-mentinerea integritatii tegumentare si a mucoaselor

-ajuta la fixarea Fe in Hb

-este implicata in procesul de respiratie celulara, in metabolismul proteinelor si a glucidelor

-imunitate si proces de crestere

 Carenta:

-apare la sugari daca mama a avut carenta in timpul sarcinii

-in caz de dieta dezechilibrata, malabsorbtie, afectiuni tumorale, boli cronice hepatice si renale

-Determina TRIADA CLASICA DIN B2: fotofobie cu hipervascularizatia ploapelor si conjuctivelor +

Semnul zabalutei/Cheilita angulara( mucoasa linguala este fisurata, sangereaza, la nivelul comisurilor
bucale apar fisuri care sangereaza si se pot infecta usor) + dermatita scrotala/vaginala

La copii: palatoschizis, sindactilie, intarzieri de crestere, sdr, anemic

  Necesar:0,6mg/1000cal
 Surse:galbenus, lactate, ficat, carne, cereale, ciuperci, polen

Vitamina B3

Niacina/vit. PP

 Rol:

-in metabolism glucidic

-scade nivelul de colesterol

-in sinteza hormonilor sexuali

-ajuta la mentinerea integritatii tegumentare

-ajuta la tratarea migrenelor, vertijului ,tulburarilor gastrointestinale, halenei

-rol in metabolismul vit B6

 Carenta:

Cauze:-tulburari de absorbtie, boli cronice hepatice si renale, alimentatie bogata in porumb (el este
sarac in B3 si triptofan, si bogata in leucina,perturbând absorbtia vit B3 si sinteza hepatica )

-Pellagra(boala celor 3D): diaree, dermatita, dementa (sau 4 D la americani +deces)

-leziunile tegumentare apar in zonele expuse solar(fata, decolteu, gamba si maini).Leziunile apar si
se acutizeaza primavara;initial zone eritematoase pe un tegument tumefiat,dupa cateva zile apar
vezicule care se pot infecta ,se pot sparge astfel incat tegumetul ramane aspru,ingrosat,fisurat cu
aspect de piele de crocodil

-limba cu aspect de harta geografica :apar fisuri,depozite albicioase

 Necesar:6,6mg/1000cal
 Surse:cereale integrale,nuci,alune,galbenus

Vitamina B5

Ac pantotemic/vit antistres

 Rol:

-sinteza de h. sexuali

-sinteza de cortizon, insulina, tiroxina

-ajuta la mentinerea strcturii tegumentare si ajuta la o buna hidratare

-mentine structura firului de par si pigmentarea

-implicata in metabolismul glucidic ,lipidic:scade nivelul de colesterol

-rol in formare ce COa

  Carenta:

-rara

-apare la persoane cu boli cronice sau cele cu alimentatia superchimizata

 Surse:pantos=peste tot,avocado -cea mai mare cantitate

 Necesar:10-15mg/zi

Vitamina B6

Piridoxina/adermina

 Rol:

-metabolismul vitB9 si B12

-formare hematii

-impreuna cu B9 ,B12 ajuta la scaderea nivelului de homocisteina

-mentinerea integritatii si functionalitatii tegumentelor

-sinteza insulina,tiroxina,cortizon

-imunitate

-metabolism glucidic

-proces de crestere

 Carenta:

-cefalee,stari de agitatie,furnicaturi,arsuri la extremitati, dermatita seboreica, inapetenta, scadere

randament

 Necesar:

2-4mg/zi

 Surse: la fel ca la B2,B3

Vitamina B7

Se mai numeste vitamina H sau biotina

 Este importanta- pt mentinerea structurii firului de par si a culorii lui

-in metabolismul colesterolului:scade colesterolul din sange atunci când exista

valori crescute

-sustine activitatea sistemului imunitar,metabolismul glucidic,functia sistemului

nervos

 Carenta:
boala albusului de ou se manifesta prin:

-dermatita din jurul ochiului,nasului,gurii

-caderea parului

-albire precoce a parului

-creste nivelul de colesterol

-scade imunitatea

Cauze:aport insuficient,malabsorbtie,consum de ou crud,apa bogata in Cl

Efecte toxice -nu exista

 Necesar zilnic:40 micrograme/zi

 Se gaseste in:galbenus (crud sau preparat moale),ciuperci,nuci,alune,frcute de padure,carne

Vitamina B9

Se mai numeste acid folic pt ca prima data a fost evidentiata in frunzele de spanac

 Roluri:

-dezvoltarea fatului,dezvoltare placenta

-formare ADN SI ARN

-ajuta la formarea eritrocitelor

-impreuna cu vit B6 SI B12 reduce nivelul de homocisteina(AA care atunci când are valori mari duce
la un risc CV)

 Carenta:

-apare in sarcina ,in alimentatie deficitara,malabsorbtie

In caz de carenta la nou nascut duce la malformatii:

-spina bifida

-greutate mica

-palatoschizis

-tulburari de formare si dezvoltare a creierului

Carenta la adulti:

-stari de agitatie,nervozitate,insomnie

-carenta severa apare :depresie,anemia megaloblastica,tulburari de memorie

-este frecvent asociata cu un risc crescut de cancer de colon,san,plaman

 Necesar:0,2-0,4mg/zi
 Surse:legume cu frunze verzi,oua ,peste,cereale integrale,drojdie de bere si polen
Vitamina B12

Se mai numeste cobalamina,vitamina rosie(datorita cobaltului care are culoare rosie)

-in organismul nostru:metilcobalamina

Este necesara pt sinteza ADN,ARN,formarea si maturarea

 Rol:

-detoxifiant pt ca are capacitatea de a lega cantitati mici de cianuri care se elimina din organism
.Cianurile ajung in org. prin fumat

-imunitate

-metabolism glucidic

 Carenta:

-vegetarienii pt ca vit se gaseste in alim de origine animala

-gastrectomii

-tratament indelungat cu antiacide

-boli cronice hepatice(org. Stocheaza vit B12 la nivel hepatic 2-5 mg)

Organismul are putina ...de B12 +rezerva hepatica – sunt suficiente pt 3-5 ani.Semnele de carenta
apar dupa 3-5 ani

Carenta >>Anemia Birmer:tegumente palide,disfagie,tuse

seaca,slabiciune,.....,hepatosplenomegalie,glosita Hunter,faringite

 Necesar:2-2,4 mg/zi
 Surse:branza cu mucegai,peste,oua,proteina animala,patrunjel,varza murat,lapte de
soia,alge,cereale,ciuperci

Colina:

Este o alta vitamina din complexul B

Importanta in sinteza de acetilcolina

Face parte din structura lecitinei

Necesara pt sinteza fosfolipidelor si sfingomielinelor

Intervine in metabolismul proteic,lipidic,

Usor rol antioxidant

Carenta:tulburari de aport,malabsorbtie,boli cronice

Apare:stari de agitatie,insomnie,sindrom anemic,scade imunitatea

Necesar:550 mg/zi -barbati

420 mg/zi femei

Surse:cereale integrale,peste,drojdie de bere

Vitamina B8,B11,B22-tot din complexul vit B dar nu sunt recunoscute oficial

Vitamina B13/acid orotic

Important pt :

-absorbtia Ca ,Mg

-Metabolism B9 si B12

Necesar: nu avem

Surse :ceapa,usturoi,radacinoase,germeni de grau,drojdie de bere

Vitamina B15/acid pangamic

Necesara pt transportul oxigenului la tesuturi,sinteza de ADN,rol antioxidant

Surse:boabe de cacao,ceai verde ,vin rosu

Vitamina B17/amigdalina

Efect antioxidat

Reduce riscul de aparitie cancer

Exista si forme sintetice pt trat cancer

Surse: sambure de caisa,migdale,piersici,prune,mure,pere

Vitamina C
Carenta>>boala numita scorbut
 Rol:
-antioxidant
-scade risc de aparitie cancer
-blocheaza formarea nitrozaminelor
-imunitate
-favorizeaza absorbtia Fe prin transformare fe feros in fe feric
-stimuleaza formarea hematiilor
-cu vitamina P sau C2 creste rezistenta capilarelor
-ajuta la scaderea niv de colesterol si scade riscul de aparitie a aterosclerozei si boli CV
-reduce efectele produse de alergeni
-antistres(B5 e vit antistres)
-favorizeaza asimilarea Ca
-laxativ in doze mari
 Carenta:
-alimentatie scazuta in legume si fructe proaspete,malabsorbtie,boli cronice
-se poate distruge la temperaturi inalte
-risc mare de carenta au fumatorii:tutunul distruge vit C
 Determinari:
Scade imunitatea,risc de aparitie cancer ,osteoporoza ,Alzheimer,Parkinson,mobilitate
dentara,fragilitate capilara>hemoragii,purpure,echimoze, dureri osoase, articulare, musculare, datorita
hemoragiilor si tulburarilor de abs ale Fe si de formare a hematiilor apare sdr anemic,hiperkeratoza
,matanii costale,depresia in carenta severa
Scorbut =boala celor 4 H:modificari hematologice,hipocondrie,hemoragie,hiperkeratoza
 Exces:
-prin exces medicamentos
>>creste riscul aparitiei litiazei
 Necesar:
90 mg :barbati/zi
75 mg :femei
Gravide:80-120 mg/zi
 Surse:fructe,legume:mere patrunjel catina ,citrice

Vitamina P/C2
 Rol:
Antibacterian
Antioxidant
Antiagregare plachetara
Antialergic
Protectie gastrica prin stimulare sinteza de mucus
Cresc imunitatea
Reduc colesterolul
 Carenta:
Scadere imuniatate
Echimoze la traumatisme minore
-Necesar nestabilit
 Surse:legume si fructe,cacao,ceai verde
Calciu
Manifestarile clinice ale carentei de Ca
 Transpiratii
 Cefalee
 Iritabilitate
 Insomnii
 Crize de isterie
 Creste riscul de aparitie al osteoporozei, spasmofilie, rahitismului,
 Decolorari ale unghiilor
Cauze exces calciu:
 tratamente hormonale
 tumori, ca sindrom paraneoplazic
 tratamente incorecte
 consumul excesiv de alimente bogate in calciu
 imobilizarea prelungita
Manifestari clinice ale excesului de calciu:
 litiaze
 depunderi de calciu in tesuturi moi
 depuneri de calciu in vase sangvine
 greturi, varsaturi, constipatii
Necesarul de calciu:
adulti: 1000-1200 mg/zi
Surse de calciu:
 produse lactate
 susan
 smochine (au mai mult calciu decat lactatele)
 coaja de ou
 toate fructele si toate legumele prezinta, dar in proportii diferite
 apa
 peste preparat in sos de tomate

Fosforul
Roluri:
 intra in componenta oaselor
 are rol in sinteza ADN, ARN
 functionarea sistemului nervos
  mentinerea echilibrului acido-bazic
 ajuta la vindecarea leziunilor tegumentare
Cauze de Carenta:
 tulburari de aport
 tulburari de absorbtie
 dezechilibre hormonale
Manifestari clinice ale carentei:
 scade rezistenta oaselor
 scade imunitatea
 scade capacitatea de memorare, concentrare
 parestezii
 dureri osoase, dureri musculare, dureri aticulare
Excesul de fosfor, cauze:
 copii hraniti cu lapte de vaca de la varste fragede
Manifestari clinice:
 hiperreactivitate, crescand riscul de ADHD.
 hipocalcemie cu manifestarile de mai sus.
Necesar: 700 mg/zi, dar poate sa ajunga si la 1200 mg/zi.
Surse de fosfor:
 peste
 produse marine

Magneziu
Numit si mineralul antistres.
Functii:
 intra in structura a peste 300 de enzime.
 antistress
 stimuleaza fagocitoza
 stimuleaza formarea imunoglobulinelor
 are rol antioxidant
 oncoprotector
 scade colesterolul din sange
 influenteaza activitatea inimii
 influenteaza activitatea sistemului nervos
  ajuta la scaderea excitabilitatii neuromusculare, si in combinatie cu calciu e folosit in
tratamentul insomniilor.
 antidot in intoxicatiile cu vitamina D, Pb, digitalice.
Cauze ale carentei:
 apare la persoanele consumatoare de produse rafinate
 consumatorii de cafea
 consumatorii de alcool
Manifestari clinice ale carentei:
 spasme musculare
 insomnii
 iritabilitate
 anxietate
 tulburari de ritm cardiac
 favorizeaza aparitia cancerului
Excesul, cauze:
 in urma tratamentului cu antineoplazice.
Manifestari clinice:
 greturi, varsaturi.
 coma
Necesar: barbati: 400-420 mg/zi
Femei: 300-310 mg/zi
Surse:
 legumele verzi
 fructele verzi
 boabele crude de cafea
 apa, 36-40 mg/l
Sodiu
Roluri:
 stimuleaza activarea amilazei salivare
 controleaza cantitatea dar si calitatea sucurilor digestive
 influenteaza echilibrul acido-bazic
 influenteaza activitatea musculara si nervoasa
Carenta, cauze:
 pierderi prin transpiratii, varsaturi, diaree
Manifestari clinice ale carentei:
 depind de rapiditatea instalarii si de gravitate, putandu-se ajunge pana la coma.
Excesul, manifestari clinice:
 afectarea activitatii cardiace
 afectarea activitatii renale
 edeme
 nu se mai elimina toxinele
 formarea unor compusi cancerigeni la nivelul stomcului
 distrugerea enzimelor, vitaminelor.
 depunerea la nivelul oaselor, articulatiilor,
Surse:
 Sarea de bucatarie e cea mai importanta sursa. Ea trebuie adaugata la sfarsitul prepararii
pentru a evita distrugerea vitaminelor si a enzimelor.
 carne, oua, lactate.
Necesar: maxim 2g sodiu pe zi, dupa OMS. AHS spune ca 1,5g
Produse sarace in sodiu: Fructele.
Fluor

La nivelul dintilor efect antimicrobian

 Carenta :
-prin aport insuficient,apare in zone sarace in acest mineral

-sunt afectate oasele si dintii ,primii afectati sunt dintii >>mici pete alb opace

Carenta >>carii ;excesul>>pete alb opace care cu trecerea timpului vor deveni de culoare neagra sau
maronie

 Excesul apare in ape bogate in fluor sau prin aport mare prin alimentatie sau diverse
produse

Pot sa apara neregularitati,depresiuni,margini cu aspect dantelat,afectarea dentara poarta numele

de fluoroza dentara

Este afectata si structura oaselor numita fluoroza scheletala:risc de fracturi,scaderea rezistentei

osoase,calcificari la nivelul ligamentelor tendoanelor>>osteofluoroza anchilozanta

Diminueaza activitatea enzimatica,reduce activitatea glandei tiroide,scade imunitatea,scade sinteza

de melatonina,perturba ritmul de somn,favorizeaza acumularea de Al la nivelul creierului ,reduce
capacitatea de memorare si concentrare ,scade vointa

Necesar:1 mg/zi peste,produse marine,ceai verde

Siliciu

 Rol:
Are efect antitoxic,antiparazitar,rol in imunitate,in sinteza colagenului,ajuta la mentinerea structurii
tegumentelor,fanerelor,oaselor

Scade riscul de aparitie a aterosclerozei,intervine in procese de crestere si dezvoltare a organismului

 Carenta in tulburari de absorbtie ,de aport

-apare la cei care consuma produse de faina alba si cei care consuma fructe fara coaja
-unghii sfaramicioase =semn precoce
-atrage atentia asupra faptului ca exista si alte carente in organism
-creste riscul de aparitie a osteoporozei,boli CV,parul e friabil
 Excesul-prin tratament medicamentos incorect
-duce la aparitia de calculi

Necesar:5-30mg/zi cereale integrale,frunze verzi,usturoi,fasole verde,ciuperci,polen,coaja

fructelor,struguri

Sulf

 Rol:
-intra in structura vitaminelor biotina si tiamina

-implicata in sinteza insulinei,ajuta la mentinerea structurii cartilajelor,oaselor,tendoanelor,fanerelor

-intervine in metabolismul glucidic,lipidic si protidic

 Carenta: intalnita frecvent la sugari alimentati cu praf
-la copii apar intarzieri de dezvoltare fizica si intelectuala,modificari ale pielii, parului si
unghiilor
-la adulti apare rar,consta in modificari osoase asemanatoare reumatismului
degenerativ,creste riscul de HTA si ateroscleroza
Necesar:1g /zi usturoi,ceapa,spanac,carne de vita, de pui,alune,ciuperci,varza,lapte,fasole

Cobalt
 Rol:
Intra in structura vit B12
Interventie in formarea si maturarea hematiilor
Imunitate
 Carenta:
Legata de B12
Necesar:nu exista ratie oficial; carne de vita,ficat ,cereale,alune,polen,caise

Clorul
 Roluri:
-formarea sucului gastric
-transportul O2 si C02
-fixarea O2 la Hb
-scaderea nivelului de colesterol din sange
-eliminarea acidului uric din organism
-usor efect hipogliceminat
-mentinere echilibru acido-bazic
 Carenta:in cazul in care exista pierderi prin varsaturi,diaree,transport
>>astentie,scadere randament intelectual,cresterea nivelului de colesterol
 Excesul:consum exagerat de sare>>tulburari CV,concentratie crescuta de Na in
organism>>greata varsaturi iritatia mucoasei respiratorii
Necesar:2,3g/zi sare iodata,oua,carne

Aluminiu
Fara functii pt organism
 Surse:80%din organism ,restul din alimentatie,medicamente antiacide,aspirina,lapte
praf,budinca,bomboane colorate,cosmetice,pasta de dinti cu efect de albire
 Excesul:prin administrare patrund 8mg/zi
doza toxica 1mg/kgcorp
>>tegumente uscate la nivelul fetei mai ales,iritata ,constipatie,risc crescut de cancer
mamar,Parkinson,Alzheimer,dereglari glanda tiroida,oboseala cronica,pofta de a manca alim
indigeste

Fier
 Rol:
-formare Hb
-transportul O2 si CO2
-intra in structura unor enzime implicate in reactia de neutralizare a radicalilor liberi >>efect
antioxidant
-in metabolismul vit D
-procese de crestere
-imunitate
-mentinerea structurii tegumentului,fanerelor
 Carenta:
-aport scazut
-pierderi prin hemoragie:anemie hipocroma,microcitara ,paloare,oboseala,depresie,limba
depapilata,disfagie,sdr picioarelornelinistite,par si unghii fragile(struri orizontale si
longitutidinale),koilonikie,pat unghial alb(carenta de proteine),fisuri la nivelul comisurilor
bucale ,pica=pofta de a manca alimente indigeste
 Exces:
In caz de tratament incorect,anemie hemolitica>>culoare aramie a tegumentului,risc crescut
de diabet,hepatotoxicitate,favorizare dezvoltare celule canceroase
Necesar: 8-18 mg/zi carne,spanac,,legume
La femei pot fi necesare 30-35mg/zi

Seleniu
 Roluri:
-intra in structura enzimelor
-implicat in activitatea musculara,sistem imunitar,functionarea gl tiroide
-antioxidant
-ajuta la mentinerea structurii firului de par
-scade risc de aparitie a matretii
-scade nivelul de colesterol din sange
-implicat in procesele de crestere
-formarea spermei
-motilitatea spermatozoizilor
 Carenta:
-boli cronice,malabsorbtie ,pierderi excesive
-se gaseste in zone cu sol sarac in Seleniu:China,Noua Zeelanda
>>scade imunitatea,slabiciune musculara,creste risc de aparitie boli CV,apare
matreata,creste riscul de cancer
-2 afectiuni specifice:boala Kashin>>afectare cardiaca la copii si femei tinere,evolutie spre
IC,este denumita si boala oaselor mari,afecteaza umerii coatele genunchii si gleznele,degete
scurte ,daca apare in copilarie poate det nanism,uscarea tegumentelor
 Excesul:
Rar,det greata,varsaturi,iritabilitate,tulburari nervoase,miros specific de usturoi a
respiratiei,creste risc de cancer
Necesar:55 micrograme/zi usturoi,ceapa,frunze verzi,fructe,cereale integrale,galbenus

Zinc
 Roluri:
-in structura enzimelor
-antioxidant
-imunitate
-structura tegumentelor si mucoaselor,oaselor,dintilor
-ajuta la buna functionare a gl tirode
-mentinerea structurii si functionarii a sist reproducator
-amelioreaza simptomatolgia ADHD
-scade nivelul de colesterol
-sinteza ADN
-procese de crestere
-sensibilitatea gustativa,perceptia mirosului
 Carenta:apare in caz de diete restrictive,pierderi prin diaree,sdr nefrotic,boli
genetice ce perturba absorbtia,boli cronice
Determinari>>perturbari gustative si olfactive, gustul metalic /dulce/sarat in absenta
consumului de alimente poate reprezenta semnal de carenta,pete albe pe unghii, inflamatii
la baza unghiei, acrodermatita enteropatica(debuteaza periorificial se extinde si in alte
regiuni, obrajii frecvent afectati, leziuni exematiforme si apar la nivelul tuberozitatilor
osoase), imunitate scazuta
Triada:dermatita acrala,diaree,alopecie
 Exces:suplimente fara indicatiile specialistului,alimente contaminate
>>Greata, varsaturi, dureri abd ,tulburari metabolsim Fe>anemie
Necesar:8-11mg/zi susan,seminte de dovleac ,usturoi,ciuperci,cereale
integrale,peste,oua,lactate

Crom
Este necesar organismului deoarece ajuta la scaderea glicemiei
Scade nivelul de trigliceride si colesterol total
Creste nivelul de HDL
Rol in sinteza proteinelor si formarea masei musuclare
Ajuta la cresterea capacitatii de efort fizic
 Carenta:
Apare la cei care au sindrom nefrotic sau in episoade diareice
severe,malabsorbtie,vegetarieni
-creste riscul de aparitiea DZ/sau agraveaza simptomatologia DZ
-oboseala
-creste colesterolul
-la nivelul extremitatilor apare senzatie de rece alternând cu cea de cald
 Excesul:
Doar in caz de suplimente alimentare
-tulburari hepatice,renale,efect carcinogenetic
Necesar:20-30 micrograme/zi
Surse:produse de origine animala,de origine marina,ardei iute,ardei
verde,spanac,polen,germeni de grau

Cupru
 Rol:
-antiviral
-antiinflamator
-antioxidant(reduce radicalii liberi)
-formare tesut osos si nervos
-mentine structura tecii de mielina
-sinteza dopamina si histamina
-reduce valoarea TA
-ajuta la sinteza proteinelor complexe
-reduce tendinta de coagulare
-scade nivelul de colesterol
-formarea Hb
-procese de crestere si dezvoltare
-imunitate
-rol in fct glandei tiroide
 Carenta:aport insuficient,malabsorbtie,pierderi excesive,boli genetice(boala P
Debuteaza la 2-3 luni .Copii sunt agitati ,nervosi,pielea este uscata,deshidratata,apare o
decolorare a parului cu tenta gri-alb ca buretele de sarma.Copiii au imunitate scazuta si
tulburari de crestere
La adult apar:
-decolorare par
-aspect de burete de sarma
-dureri articulare si osoase
-anemie hipocroma microcitara ce nu raspunde la terapia cu Fe doar cu Cu
 Exces:anomalii genetice,tratament incorect
-anemie hemolitica
-boala Willson/inel pericornean Kaiser -Fleischer
Necesar:900 micrograme/zi
Surse:mere struguri portocale spanac carne de vita si pui galbenus polen cereale integrale

Iod
 Rol:
-hipotensor,antitoxic,antisclerotic
-previne cariile crescand fluxul salivar
-scade riscul de cancer
-dezvoltare org.
 Carenta:alimentatie saraca in iod,factorii gusogeni:alimentatie bogata in
crucifere,castraveti,ridichii,alune
Carenta de vit A,Fe ,Seleniu
In caz de carenta >>manifestari diferite in fct de varsta momentului aparitiei
-in timpul sarcinii>>nastere prematura,avort spontan,fat cu greutate mica ,probleme de
dezvoltare intelectuala
-la copii>>nanism,cretinism
-adulti>>hipotiroidie,bradipsihie,gusa
 Exces:suplimente alimentare>>favorizeaza aparitia cancerului
Necesar:150 micrograme/zi
Surse:nuci,produse marine,apa
RE – ratia energetica. Reprezinta necesarul de energie al organismului pentru a-si desfasura activitatea si pentru
mentinerea unei stari optime de sanatate. RE = MB + ADS + activ fizica + stare fiziol + FM

MB – metabolismul bazal. Reprezinta energia necesara organismului pentru a intretine functiile vitale.
= 1 cal/kg corp/h barbati; 0,9 cal/kg corp/h femei; 2-2,5 cal/kg corp/h copii si atleti

ADS – activitatea dinamic specifica. Reprezinta energia necesara digerarii alimentelor.

- 1 g glucide = 4,1 cal (6-8% x MB)
- 1 g proteine = 4,1 cal (20-60% x MB)
- 1 g lipide = 9,3 cal (0-3% x MB)

AF – sedentara (2-10% x MB); activ fizica usoara (10-20% x MB); activ fizica intensa (20-30-60% x MB)

SF – sarcina (10-30% x MB); alaptare (10-15% x MB)

FM – factor de mediu (temperatura). Pentru fiecare grad in plus peste 10 grade, se scade 0,5% x MB. Pentru fiecare
grad in minus sub 10 grade, se adauga 0,5% x MB.

Repartitia RE pe mese: D – 25%; G10 – 15%; P – 45%; C – 15%. Caloriile se iau din L, P, G

IMC = greutate (kg)/ inaltime (cm) la patrat. Valori: < 18,4 – subponderal
18,5-24,9 – normoponderal
25-29,9 – supraponderal
30-34,9 – obez grad I; 35-39,9 – obez grad II; > 40 – obez gr III

CARNE
Avantaje Dezavantaje
-Fier - guta
-vitamine din complexul B - obezitate
-Aa esentiali - osteoporoza
- dislipidemie, ateroscleroza
- constipatie, acidoza
- cancer gastric, de colon

LAPTE
Avantaje
-proteine de grad I
- grasimi usor asimilabile
- bogat in Ca
- vitamina B2, B6, K, D3, A
- continut scazut de calorii
- protectie gastrica
- detoxifiere
Dezavantaje
- continut mare de Na
- bogat in colesterol si acizi grasi saturati
- prezenta bacteriilor
- creste productia de mucus pe tractul digestiv si respirator
- continut scazut de calorii

TOXIINFECTIILE ALIMENTARE – boli infectioase produse de ingestia odata cu alimentele a unor microorganisme si/sau
a toxinelor eliberate de acestea. Mecanisme:

a)infectios – produs de ingerarea de germeni. Acestia se multiplica fie in alimente fie in organismul uman.
b)toxic – produs de toxinele germenilor. Toxinele sunt eliberate de germeni numai in alimente.
c) mixt – produs de germeni alaturi de toxinele acestora
Manifestari clinice:
-febra/frison
- greata, varsaturi
-diaree, scaune cu sange sau mucus
- deshidratare, cefalee
- dureri abdominale
- eruptii cutanate

Masuri de preventie:
-respectarea regulilor de igiena personala
- respectarea regulilor de igiena a spatiilor de depozitare
- efectuarea controlului medical la angajarea persoanelor care manevreaza alimentele
- utilizarea unui echipament de protectie de catre personalul care manevreaza alimentele
- pastrarea alimentelor in conditii adecvate
- prepararea corespunzatoare a alimentelor.

AERUL – organismul uman poate rezista 3-5 min fara aer. Compozitia chimica a aerului:
-azot (N) – 78,9%
-oxigen (O2) – 20,95%. Daca oxigenul scade la 15%, apar mecanismele de adaptabilitate. Daca se ajunge la sub 15%,
mecanismele nu mai fac fata si apare hipoxia cerebrala. Sub 10% nu se poate supravietui. Daca concentratia creste,
apare hiperinflatia.
- argon (Ar) – 0,9%
- dioxid de carbon (CO2) – 0,03%
- alte elemente: vapori de apa, noxe, microorganisme.

Determinarea microorganismelor din aer: metoda sedimentarii, aspirarii, barbotarii prin impact si electroprecipitarii.
Cea mai folosita: sedimentarea. Se folosesc cutii Petri cu diverse medii de cultura care se amplaseaza in colturile si
centrul incaperii. Se lasa cutia deschisa intre 5 min – 1h dupa care se inchide si se trimite la laborator unde este pusa la
termostat la 37 grade timp de 24h.

APA – Roluri:
- asigura structura normala a tesuturilor, organelor.
- asigura functionarea metabolismului organismului in conditii normale
- mentinerea EAB
- sursa de minerale
- in termoreglare
- in digestie
- in detoxifiere

Copii au 80% in organism, barbatii au mai multa apa decat femeile datorita masei musculare mai dezvoltate; la fel si
sportivii. Organe:

- creier 85%
- sange 90%
- oase 20%
- smalt dentar 0,2%
- pielea 75%
Necesarul de apa difera in functie de sex, varsta, activitate fizica, stare fiziologica, alimentatie, factori de mediu:

-copii sugari (3 luni) 50 ml/kg corp

- copiii mari si adolescentii 40-60 ml/kg corp
- adulti 35 ml/kg corp

Adultul are nevoie de 1,5-2, l de apa pe zi. Apa ca atare se bea 1-1,5 l, restul provine din alimentatie.

Setea – apare cand se pierde apa in proportie de 1% din greutatea corpului. Poate apare uscaciunea gurii, oboseala,
tulburari de concentrare -> acestea apar cand pierderea este de 2% din greutatea corpului. Cand apare durerea de
cap, se presupune o pierdere a unei cantitati mari de apa. La o pierdere >15% -> apare decesul. Mijloace de pierdere:
-transpiratie
-urina (1,5 l)
- respiratie
- materii fecale (150 ml)

Ca apa sa fie potabila, ea trebuie sa fie incolora, inodora, insipida. Substantele nocive nu trebuie sa se gaseasca in apa,
temperatura apei trebuie sa fie intre 7 si 15 grade (?!).

DEZINFECTIA APEI – procesul prin care se distrug in totalitate germenii patogeni si se reduce numarul germenilor
saprofiti astfel incat sa nu existe riscul de aparitie al unei epidemii hidrice. Metode:

-fizice: fierbere, filtrare, UV, radiatii ionizante, microunde

- chimice: Cl+substante clorigene, I, Ag, Br, KMnO4. Pentru apa potabila se poate folosi si ozon.

Dezinfectia cu Cl
Avantaje Dezavantaje
- ieftina, usor de realizat - perturba absorbtia unor nutrienti (vitamina B7, E)
- cea mai folosita - modifica gustul si mirosul
- persista in apa, actiune bactericida foarte buna - alaturi de subst. organice poate forma produsi cancerigeni
- reduce activitatea pepsinei
- perturba flora intestinala normala

Dezinfectia cu ozon
Avantaje Dezavantaje
- distruge germenii rezistenti la Cl - scump
- distruge germenii in timp mai scurt - nu persista in apa
- nu modifica gustul si mirosul apei - nu se poate stoca
- nu formeaza produsi cancerigeni
- nu perturba flora intestinala normala

Dezinfectia cu UV
Avantaje Dezavantaje
- nu modifica gustul si mirosul apei - nu are remanenta (nu exista garantia ca apa este constant dezinfectata)
- nu formeaza produsi cancerigeni
- cost mediu
- actiune bactericida foarte buna
INTOXICATIA CU NITRITI (METHEMOGLOBINEMIA) – este procesul care se realizeaza in continuu in organism, insa la
persoanele sanatoase, corpul transforma metHb in Hb prin mecanisme enzimatice (metHB-reductaza) si neenzimatice
(vitamina C). Nivelul de metHb trebuie sa fie <1% din Hb totala. Cauze de intoxicatii: consum de nitriti care se gasesc in
apa, alimente, medicamente:
-apa
- mezeluri, carne cruda
- legumele care provin de pe soluri tratate cu ingrasaminte chimice pe baza de N (patrunjel, spanac, salata verde,
morcov, telina, ridichi)
- medicamente: anestezice locale, antineoplazice, analgezice, pentru tratarea insomniilor, antimalarice, nitroglicerina

Manifestari clinice:
-la copii – manifestarile apar la o metHb intre 10-25% din Hb totala: cianoza periorala, perinazala, a extremitatilor,
tahicardie, dispnee, agitatie. Daca concentratie este >50% - cianoza generalizata, aritmii, convulsii, coma.
- la adulti – aritmii, dispnee, cefalee, agitatie, obnubilare

Decesul apare cand concentratia de metHb este >70%.

Tratament: excluderea apei sau a alimentelor din alimentatie, albastru de metilen + vitamina C, oxigenoterapie

ALIMENTATIA COPILULUI

Din luna a 4-a, copilul trebuie sa perceapa gustul alimentelor. Pana la 7-8 luni, are loc o crestere numerica a
preadipocitelor. Daca mama se alimenteaza incorect, numarul preadipocitelor poate creste si mai mult.

Alaptarea naturala (la san) – hraneste copilul cu principii nutritive (proteine, glucide, vitamine, minerale, hormoni,
enzime). Alaptarea se face in primele 6 luni de viata (exclusiv). Beneficiile pentru mama:
-scade riscul de osteoporoza
- scade riscul de cancer la san, col uterin
- prolactina are efect relaxant
- consum crescut de calorii.

Diversificarea alimentatiei – varsta optima 4-6 luni. Depinde de starea de sanatate, alaptarea la san. Reguli:
- trebuie inceputa cand copilul este in perfecta stare de sanatate
- nu se introduc simultan 2 produse
- alimentul introdus va creste gradual in cantitate
- daca copilul refuza alimentul, nu trebuie fortat sa manance
- daca apar semne de intoleranta (varsaturi, diaree), se renunta la aliment si se incearca peste 2-3 saptamani.

Alimente:

- suc de fructe (portocale, mere) – nu trebuie pastrate la frigider, trebuie servite proaspete.
- legume si fructe – sub forma de piure
- grisul se introduce dupa 8 luni.
- branza de vaca de la 5 luni
- ficat de pasare de la 6 luni
- pestele de la 10 luni
Alimente interzise pana la 1 an:
- mierea
- sarea (rinichii nu sunt suficient dezvoltati)
- capsuni, fragi, zmeura (pot fi alergizante)
- albusul de ou (galbunusul da – de la 6 luni)
- laptele de vaca
- prajelile
- carnea de porc si de oaie trebuie evitate pana la 3 ani
 Conferenţiar Universitar Dr Floarea Damaschin

COMPENDIU de NUTRIŢIE

RAŢIA ALIMENTARĂ şi PRINCIPIILE NUTRITIVE

1
 PROTEINELE

În funcţie de calitatea, cantitatea, şi raportul dintre amino acizii (aac) din structură
- proteinele pot avea valoare biologică - fie:
 superioară (grad 1): când conţin toţi aminoacizii esenţiali în proporţii
optime pentru organism (ouă, lapte, carne, peşte). Coeficientul de
utilizare digestivă (CUD) al acestora se apropie de 100%.
 medie (grad 2): când conţin toţi aminoacizii esenţiali, dar în proporţii
dezechilibrate prin insuficienţa unora dintre componente (soia, fasole
albă, mazăre, cereale).
 inferioară (grad 3): când nu au toţi aminoacizii în structură, sunt
dezechilibrate prin lipsă. Coeficientul de utilizare digestivă (CUD)
pentru proteinele de tip 2 şi 3 se situează între 60–80%.

ROLUL PROTEINELOR ÎN ORGANISMUL UMAN

Proteinele reprezintă 16-19% din greutatea unui adult sau 75-78% din substanţa uscată.
Ele îndeplinesc în organism multiple roluri, după cum urmează:
 rol plastic, întrucât constituie componentul principal al protoplasmei celulare;
 asigură troficitatea normală a ţesuturilor şi organelor;
 intră în structura tuturor enzimelor;
 intră în structura unor substanţe active (glutation, hemoglobină, transferină etc),
prin intermediul cărora se produc majoritatea proceselor metabolice;
 intră în structura hormonilor;
 participă la menţinerea echilibrului acid - bază şi la controlul presiunii coloid-
osmotice.
 intră în structura anticorpilor şi deci, participă la apărarea organismului;
 furnizează parteneri de conjugare [fragmente moleculare (haptene) capabile să
lege şi să elimine substanţele toxice, medicamentele etc. din organism];
 au rol de transport al unor substanţe importante pentru viaţă;
 au rol contractil şi de rezistenţă mecanică, de protecţie;
 pot fi folosite ca sursă de energie, 1 g de proteine generând prin ardere 4,1 calorii.

SURSE DE PROTEINE : soia (35%), caşcavalul (30%), fasolea (21%), carnea (20%),
peştele (18%), brânza de vaci (18%), nucile (18%), ouăle (12,7%), pastele făinoase
(11%), pâinea (8%).

RAŢIA DE PROTEINE conform datelor OMS, raţia de proteine variază în funcţie de:
 calitatea proteinelor;
 starea de sănătate;
 vârstă;
 sex;
 efort etc.
Pentru proteinele de gradul 1 plus 2 sau 3 necesarul variază între 1-1,2-1,5 g/kgcorp/zi.

2
Cantitatea cea mai mare de proteine, ele fiind şi de calitate superioară, o necesită sugarii
(până la 2,5–3 g/kgcorp/zi) şi sportivi de performanţă (1,4-2 g/kgcorp/zi).

Lipsa proteinelor în alimentaţie duce la stări de denutriţie cronică, istovirea celulelor

nervoase, oprirea creşterii la copii, reducerea sintezei suprarenalelor, hipofizei, tiroidei,
pancreasului, glandelor sexuale, reducerea masei corpului, anemie, leucopenie,
polihipovitaminoză, hepatoză, pelagră, dereglări ale metabolismului mineral
(osteoporoza); pielea devine uscată, unghiile - fragile, părul cade etc.

Este dăunător pentru organism şi surplusul de proteine.

Excesul lor în raţia alimentară se soldează cu supraîncărcarea organismului cu produsele
metabolismului proteic, cu intensificarea proceselor de putrefacţie în intestine, cu
supraîncărcarea ficatului şi rinichilor, cu afectarea oaselor şi articulaţiilor (guta,
reumatismul degenerativ, HTA etc).

LIPIDELE - lipos – gras (greacă)

ROLUL LIPIDELOR ÎN ORGANISMUL UMAN

- sunt furnizoare de energie pentru că în organism ard complet, eliberând în final H2O,
CO2 şi 9,3 cal/g;
- au rol important în menţinerea constanţei termice;
- contribuie la ameliorarea gustului şi a puterii de saturare a alimentelor sărace
caloric;
- intră în structura hormonilor sexuali, suprarenali, dar şi a colesterolului şi a acizilor
biliari;
- au rol mecanic protector.
- lipidele de constituţie participă la formarea creierului şi a fibrelor nervoase.
- lipidele nesaturate au o mare mobilitate la nivelul membranelor. Gradul de
nesaturare ar reprezenta factorul principal pentru reglarea fluidităţii membranelor şi menţinerea,
astfel, a unui grad ridicat de adaptabilitate a organismului la factorii externi;
- reduc nivelul colesterolului din sânge;
- intervin în reacţiile de oxido-reducere, deci în respiraţia celulară;
- stimulează activitatea unor enzime;
- scad motilitatea stomacului;
- ajută la absorbţia vitaminelor liposolubile;
- sunt cardio – protectoare, cele bogate în acizi graşi nesaturaţi;
- acidul linoleic are un rol definit în prevenirea cancerului

RAŢIA DE LIPIDE
Este determinată de:
 vârstă;
 sex;
 stare fiziologică;
 climă;

3
  activitate fizică etc.
Exprimată în grame raţia de lipide este de:
- 0,7–1g/kgcorp/zi la adulţii sedentari (de 20% din energia consumată de
sedentari, persoanele în vârstă, suferinzi etc);
- 1,5–2g/kgcorp/zi la adolescenţi şi la adulţii care depun o muncă fizică intensă.

EFECTELE CONSUMULUI NEADECVAT DE GRĂSIMI

Lipidele sunt incriminate în mecanismele de malignizare prin intervenţia lor asupra:
- florei intestinale, unde sunt metabolizaţi acizii biliari şi sterolii neutri pe care îi pot
converti în compuşi cancerigeni;
- coeficientului de absorbţie a vitaminelor liposolubile.
- hormonilor steroizi – a căror cantitate o creşte;
- transportului unor substanţe chimice organice sau anorganice cancerogenetice.

GLUCIDELE

Structural glucidele pot fi:

1. Monozaharide
2. Dizaharide
3. Complexe – sunt digerabile, puţin digerabile şi nedigerabile, sunt reprezentate de:
amidon; celuloză; substanţe pectice; glicogen.
Celulozele nu au valoare energetică, dar au efecte biologice importante:
modifică tranzitul intestinal, favorizează formarea bolului fecal, constituie substrat pentru
dezvoltarea florei de putrefacţie.
Substanţele pectice sunt substanţe compuse, cu o largă răspândire în produsele
vegetale:
- au acţiune emolientă şi sunt bine tolerate chiar şi de persoanele care au
sensibilităţi ale tractului gastro - duodenal;
- nu influenţează funcţiile intestinului subţire;
- inhibă flora de putrefacţie
- prezintă o puternică acţiune bactericidă;
- au efecte antiemetice şi detoxifiante;
- cresc biodisponibilitatea vitaminelor din grupul B;
- favorizează absorbţia vitaminei A;
- reduc nivelul colesterolului plasmatic;
- reduc nivelul lipoproteinelor cu densitate mică;
- reduc secreţia dar şi absorbţia acizilor biliari
- previn procesele carcinogenetice
- pectinele dau bune rezultate în intoxicaţiile cu plumb, arsen, metanol care dau
frecvent şi ulceraţii la nivelul gastro-duodeno-intestinal unde ele au efect cicatrizant;
- intervin favorabil în cazul persoanelor care lucrează cu radionuclizi;
SURSELE DE GLUCIDE pot fi: animale (lapte, lactate , cărnuri); vegetale.
RAŢIA DE GLUCIDE - Este apreciată la 5gr/kgc/zi.

4
Cantitatea în exces de glucide alimentare duce la:
 diabet
 sindromul hiperreactiv.
 carii dentare,
 tulburări digestive,
 obezitate,
 reumatism cronic etc.

VITAMINE HIDROSOLUBILE

VITAMINA B1 - vitamină anti-beriberică

Rolul
 Favorizează digestia carbohidraţilor.
 efecte benefice asupra funcţionării sistemului nervos şi asupra stării psihice
 are un uşor efect diuretic, stimulant al apetitului şi peristalticii intestinale;
 asigură funcţionarea în limite normale a muşchilor şi cordului;
 diminuează durerile postoperatorii;
 micşorează şi chiar previne răul de mişcare şi înălţime;
 ca adjuvant în tratamentul Zonei Zooster uşurează suferinţa şi grăbeşte vindecarea
acesteia etc.

Dezechilibre cantitative
Consumul mare de glucide rafinate, alcool, conserve sterilizate, diabet, diuretice,
febră etc. creşte riscul apariţiei semnelor de carenţă B1.
Deficitul clasic, boala Beri-Beri se întâlneşte endemic la populaţia din Asia ca
urmare a consumului de orez decorticat, acesta asigurând 90% din valoarea calorică a
raţiei.
În insuficienţa vitaminei B1:
- este tulburat metabolismul glucidic realizându-se o stare de acidoză cu efecte
negative deosebite pe sistemul nervos şi cardio-vascular întrucât acestea folosesc
glucoza ca unică sursă de energie;
- la adult, simptomele pot fi grupate în:
1. manifestări psiho-nervoase;
2. manifestări cardio-vasculare
3. manifestări digestive .
Cind se consumă preponderent produse rafinate în dauna celor naturale, sunt
descrise forme subclinice de boală denumite şi „Beri-Beri de tip occidental” care apar în
colectivităţi, mai ales infantile, dar şi în rândul adulţilor expuşi permanent stress-ului
vieţii moderne. Acestea se manifestă ca fenomene de masă prin: diminuarea capacităţii de
efort fizic şi intelectual, agravarea maladiilor psihice de tipul neurasteniilor, reducerea
rezistenţei faţă de infecţii, nevralgii, cefalei, insomnii, tahicardii, tulburări gastro-
intestinale etc.

5
Raţia : Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un minim de 0,6 mg vitamină la
1000 de calorii.
Surse
 Flora intestinală
 Embrionii seminţelor de cereale şi carnea de porc au cantităţi mari de vitamină etc.

VITAMINA B2

Rol
 are rol în respiraţia celulară;
 are un rol determinant în fixarea fierului în hemoglobină;
 are rol în metabolismul vitaminelor B6, B12, PP şi fosfaţilor;
 intervine în sintezele proteice care condiţionează o bună dezvoltare
somato-ponderală;
 contribuie la metabolizarea carbohidraţilor, grăsimilor, proteinelor;
 intervine în menţinerea anatomo-fiziologiei normale a tegumentelor şi
mucoaselor, participă la echilibrul intestinal;
 participă la asigurarea funcţionării optime a sistemului imunitar şi
antitoxic;
 are rol în adaptarea vizuală la lumină.

Dezechilibre cantitative
Carenţa de vitamină B2 are o incidenţă mai scăzută întrucât aportul alimentar
asigură nevoile. Se poate întâlni totuşi la sugarii alimentaţi la sân dacă mama este
carenţată, la sugarii alimentaţi exclusiv artificial ca şi la nou-născuţii cu
hiperbilirubinemie supuşi fototerapiei. La adulţi, s-a descris un deficit al vitaminei B2 în
colita de fermentaţie, sarcină, convalescenţă dar şi în denutriţii proteice când este asociată
şi altor carenţe.
Clasic, carenţa de vitamină B2 se manifestă prioritar prin modificări la nivelul:
- ochiului: unde are loc invazia corneei cu vase de sânge, hipervascularizaţia
conjunctivei şi a pleoapei, proliferarea şi îngroşarea vaselor de la nivelul plexului limbic,
ceea ce dezvoltă o fotofobie accentuată;
- tegumentelor şi mucoaselor: unde apar leziuni de dermatită seboreică, mucoasa
linguală este de culoare roşie, fisurată, sângerândă, frecvent este infectată formându-se
ulceraţii şi cruste; cel mai comun semn constă în modificarea troficităţii buzelor - sunt
roşii sângerânde, cu cruste, infectate mai ales la nivelul comisurilor , edeme, unghii
casante, părul este friabil şi cade;
- scheletului: membre scurte, sindactilie, micrognaţie, palatoschizis (când
carenţa apare în sarcină), oprirea creşterii la copiii mici;
- altor organe: anemie macrocitară, enterită, tulburări de resorbţie a grăsimilor,
tulburări la nivelul rinichiului, inimii, pancreasului etc. - unde apar suferinţe greu de
controlat, oboseală, crampe musculare;
- sistemului imunitar: scade rezistenţa şi capacitatea de apărare a organismului
faţă de microorganismele patogene şi faţă de unele substanţe toxice, cât şi faţă de
majoritatea medicamentelor.

6
Raţia 0,6 mg la 1000 calorii.
Surse :flora intestinală endogenă este capabilă să sintetizeze vitamina B2.
Laptele şi brânzeturile, ficatul, ouăle (gălbenuşurile), germenii de cereale, drojdia
de bere sunt surse importante de vitamină B2.
Cantităţi însemnate de vitamină sunt aduse de carne şi preparatele din carne,
rinichi, peşte, pâine intermediară, leguminoase uscate, legume de culoare verde (bogate
în clorofilă), fructe (caise), polen.

VITAMINA PP (VITAMINA B3, NIACINA)

Rolul
- intră în structura unor enzime care participă la multiple reacţii de oxido-
reducere prin transfer de hidrogen de la un substrat la altul.
- prin alcool–dehidrogenază, aldehid-dehidrogenază, malat-dehidrogenază şi alte
enzime cu cofermenţi niacinici în structură, vitamina PP participă la eliberarea energiei
prezente în moleculele de glucide, lipide, proteine şi alcool etilic;
- este o vitamină esenţială în sinteza hormonilor sexuali (estrogeni, progesteron,
testosteron), cortizonului, tiroxinei, insulinei;
- scade nivelul colesterolului şi trigliceridelor;
- intervine în metabolismul normal al ţesutului cardio-vascular şi nervos;
- atenuează tulburările gastro-intestinale, respiraţia rău mirositoare;
- conferă un aspect sănătos tegumentului şi fanerelor;
- ajută la prevenirea şi ameliorarea migrenelor şi a simptomelor de vertigo din
sindromul Meniere;
- intensifică circulaţia sanguină şi scade tensiunea arterială etc.

Dezechilibre cantitative
Carenţa apare epidemic acolo unde consumul de porumb se constituie în
alimentaţia de bază a unei populaţii.
Deficitul mai poate apărea în: alimentaţii parenterale prelungite, în regimuri
vegetariene, în carenţe de vitamine B2, B6 (care măresc consumul de vitamină B3), în
alcoolism, în tratamentul cu izoniazidă (interferează metabolismul vitaminei B3), în
chimioterapia antitumorală, în tulburările de absorbţie intestinală ca şi în afecţiunile
renale cronice.
Carenţa de vitamină PP produce o simptomatologie clinică complexă cunoscută
sub numele de pelagră. Întrucât administrarea de vitamină PP reduce până la dispariţie
simptomele, vitamina s-a mai numit şi vitamina antipelagroasă sau factor pelagro-
preventiv.
După simptomatologia clinică dominantă mai este cunoscută sub numele de
boala celor trei D (dermatită, diaree, demenţă).
Clinic, efectele carenţei pot fi grupate în:
- semne generale de suferinţă: astenie marcată, apatie, scădere în greutate,
subfebrilitate etc;
- manifestări cutanate
- manifestări digestive

7
 - manifestări nervoase –stări delirante, insomnie, agitaţie, depresie, dezorientare,
tulburări de comportament, oboseală, cefalee, anorexie.

Raţia : O.M.S. recomandă 6,6 mg niacină pentru 1000 calorii.

Surse
Ficatul de vită şi porc, rinichii, carnea de pasăre, peştele şi preparatele din carne
şi peşte sunt cele mai bune surse de nicotinamidă.
Laptele, brânzeturile, ouăle şi drojdia de bere sunt bogate în triptofan. Derivatele
cerealiere (germeni de grâu), cu excepţia porumbului, din care nu s-au eliminat excesiv
tărâţele, polenul, leguminoasele uscate (cartofi, soia), legumele şi fructele (alune prăjite,
avocado, curmale, smochine, prune) sunt, de asemenea, surse importante de niacină sub
formă de esteri ai acesteia.

VITAMINA B6

Rolul
Vitamina B6 acţionează cel mai eficient împreună cu vitaminele B1, B2, C, cu acid
pantotenic şi magneziu, devine activă după esterificare cu acid fosforic în prezenţa
zincului, când sub forma de piridox-amin-fosfat formează cofermentul a peste 60 de
enzime care intervin în metabolismul aminoacizilor unde:
 prin transaminare catalizează transferul funcţiei amină de la un aminoacid la
un ceto-acid având ca rezultat formarea unui nou aminoacid neesenţial;
 prin decarboxilarea unor aminoacizi, transsulfurări şi desulfurări formează
acidul delta aminolevulinic care este un produs intermediar în sinteza
porfirinelor;
 favorizează asimilarea amidonului animal (glicogenul) ;
 intervine în formarea globulelor roşii şi este un antioxidant foarte puternic,
ajutând organismul să elimine unele substanţe toxice;
 converteşte triptofanul în niacianamidă ;
 transformă acidul linoleic în acid arahidonic.
 intervine în activitatea unor enzime cu rol în sinteza neurotransmiţătorilor
glutaminergici;
 contribuie la bună asimilare a proteinelor şi grăsimilor;
 participă la metabolismul fierului;
 este indispensabilă pentru bună absorbţie a vitaminei B12;
 previne diverse tulburări nervoase şi dermatologice, este un stimulent
muscular;
 creşte imunitatea celulară şi umorală a organismului, favorizează
proliferarea limfocitelor T şi B;
 acţionează ca factor de creştere;
 este un diuretic natural;
 combate tulburările nervoase şi previne spasmele musculare;
 tratează sindromul premenstrual;
 combate starea de indispoziţie matinală a gravidelor ceea ce demonstrează
creşterea nevoii în sarcină;

8
  ameliorează unele dereglări cum ar fi: congestia glandelor mamare în
perioada premenstruală, depresia, insomnia etc;
 diminuează riscul apariţiei calculilor renali;
 reduce numărul şi intensitatea crizelor la astmatici etc.

Dezechilibre cantitative
La adulţi, mai ales la vârstnici, carenţa vitaminei B6 este frecventă iar
simptomele sunt de o banalitate extremă ceea ce nu atrage atenţia medicului: iritabilitate,
oboseală, vertij, greţuri, piele grasă până la dermatită seboreică, poftă de dulciuri,
insomnie, nervozitate, stări depresive, nevrite, anemie, hipoproteinemie, eriteme, căderea
abundentă a părului, steatoză hepatică etc.
Raţia 2 şi 4 mg/zi, în funcţie de vârstă şi stare fiziologică.

Surse: carnea şi produsele din carne, creierul, ficatul de berbec şi viţel, rinichii, laptele şi
derivatele, tonul, somonul, vegetalele verzi, leguminoasele uscate (soia, fasolea), drojdia
de bere, tărâţele şi germenii de grâu, orezul nedecorticat, porumbul, orzul, ovăzul,
alunele, nucile, ouăle (gălbenuşul), cartoful, varza, mazărea, salata, spanacul, avocado,
pepenele galben, strugurii negri, perele, portocalele, bananele, polenul sunt surse
importante de vitamină B6.

ACIDUL FOLIC (VITAMINA B9)

Rolul:
 Are un rol extrem de important în perioada intrauterină în prevenirea anomaliilor
SNC şi ale coloanei vertebrale (spina bifida).
 participă la transferul grupărilor monocarbonate de la un substrat la altul, fără
modificări sau oxidări;
 este esenţial în sinteza colinei, serinei, histidinei, glicinei, metioninei, creatinei,
nucleului porfirinic şi a bazelor purinice şi pirimidinice.
 Participă la sinteza hemoglobinei şi la maturarea eritrocitelor ca şi la metilarea
dopaminei, serotoninei şi noradrenalinei.

Carenţa, prin aport sau prin absorbţie, prin creşterea nevoii, creşterea excreţiei
ca şi prin blocarea metabolismului duce la apariţia anemiei megaloblastice .
Raţia 0,2-0,4 mg.
Surse- legume frunze (spanac, sparanghel, brocoli), castraveţi, morcovi, varză, fasole
verde, cartofi, ficat, rinichi, muşchi, pâinea neagră, drojdia de bere şi ouă.

VITAMINA B12

Rolul
- are rol important în sinteza proteinelor şi în metabolismul glucidelor şi
lipidelor;
- facilitează eliberarea acidului folic din conjugatele sale şi stimulează
eritropoieza;

9
 - participă la formarea şi transferul grupărilor cu un carbon (radicali metil,
formil), intervine în metabolismul metioninei ajutând transferul grupării metil, dar şi în
metabolismul altor aminoacizi;
- participă la sinteza bazelor purinice şi pirimidinice şi, implicit, la sinteza
acizilor nucleici şi a nucleoproteinelor, la sinteza colinei, serinei din glicocol, a
creatininei etc;
- are rol în fosforilarea oxidativă şi în transformarea creatininei în fibrinogen;
- participă la sinteza factorului III - cu efecte hepatoprotectoare, de prevenire a
cancerului;
- are rol detoxifiant. Hidroxicobalamina are afinitate pentru cianură, acesta pare
să fie mecanismul de detoxifiere a celor expuşi la cantităţi mici şi repetate de cianură,
aflate în alimente sau/şi în fumul de ţigară;
- are rol energizant, revitalizant excelent în combinaţie cu acidul folic,
stimulează creşterea şi pofta de mâncare la copii;
- menţine starea de sănătate a sistemului nervos, scade iritabilitatea, creşte
puterea de concentrare, îmbunătăţind memoria şi echilibrul psihic;
- este coenzimă a mai multor enzime ce intervin în metabolismul aminoacizilor;
- previne steatoza hepatică (rol lipotrop) etc.
Deficitul de vitamină B12: sindromul clinic major este reprezentat de anemia
megaloblastică cu leucopenie şi trombopenie (anemia Biermer). Simptomele apar după 3-
5 ani de la terminarea rezervelor interne de vitamină
Raţia : variază în funcţie de vârstă, sex, stare fiziologică .
Sursele exogene sunt reprezentate prioritar prin alimente naturale de origine animală, iar
sursele endogene sunt reprezentate de sintezele intestinale (unele bacterii din intestin o
sintetizează). Este conţinută în ficat, rinichi, carne de vită, porc, gălbenuş, brânză, lapte,
peşte, alge marine, drojdie.

ACIDUL PANTOTENIC (VITAMINA B5)

Roluri
- produce energie, revigorează organismul şi reduce stresul;
- participă la procesele metabolice: degradarea glucidelor, lipidelor şi a anumitor
acizi aminaţi, dar şi la sinteza colesterolului, a anticorpilor şi a mai multor
hormoni;
- condiţionează buna funcţionare a glandelor producătoare de cortizon;
- combate infecţiile şi atenuează toxicitatea factorilor nocivi.
- asigură sănătatea terminaţiilor nervoase şi a pielii;
- joacă un rol vital în menţinerea sănătăţii aparatului digestiv;
- pe termen lung, este un bun agent de hidratare întrucât îmbunătăţeşte abilitatea
pielii de a menţine apa contribuind astfel la păstrarea elasticităţii ei, la încetinirea
apariţiei ridurilor şi în esenţă a îmbătrânirii dar şi la procesul de vindecare a
rănilor uşoare etc;

Carenţa vitaminei B5 este rară şi asociată de regulă cu alte carenţe specifice grupului de
vitamine B.
Semnele deficitului:

10
 - oboseală cronică, furnicături la nivelul palmelor, senzaţie de arsuri la nivelul
picioarelor, crampe musculare;
- cefalee, depresie, insomnii, alterarea personalităţii, degenerare nervoasă, agitaţie;
- limbă imflamată-încărcată-crăpată, greaţă, vărsături, hipoclorhidrie, colită,
constipaţie, ulcer duodenal;
- instabilitate cardiacă, hTA;
- alergii;
- artrită, gută;
- imunitate scăzută, eczeme, infecţii ale căilor superioare;
- albirea părului etc.

Raţia 10-15 mg.

Surse : drojdia de bere, organele de vită, carnea, cerealele integrale, arahidele şi nucile,
lăptişorul de matcă, somonul, gălbenuşul de ou, ciupercile, conopida, legumele verzi.
Organismul uman, prin microflora intestinală, sintetizează această vitamină.

BIOTINA

Rolul
-este esenţială în metabolismul lipidelor, glucidelor şi proteinelor. Intervine în
sinteza purinelor, pirimidinelor, glicinei, leucinei, ornitinei, metioninei şi citrulinei.
Participă la degranularea leucinei şi izoleucinei. În ciclul Krebs catalizează carboxilarea
acidului piruvic în acid oxal-acetic, convertirea acidului oxal-succinic în acid ceto-
glutaric. Ia parte la carboxilarea acidului propionic în succinic prin intermediul metil-
malonil Co A. Participă la carboxilarea Co A în malonil Co A deci, la sinteza acizilor
graşi. Intervine în procesul de gluconeogeneză;
-este necesară în sinteza acidului ascorbic;
-acţionează sinergic cu vitaminele A, B2, B6, PP, pentru menţinerea stării de
sănătate a mucoaselor, tegumentelor şi fanerelor
-intervine în menţinerea tonusului vascular şi neuronal.

Dezechilibre cantitative
Carenţa în biotină însoţeşte de regulă carenţa polivitaminică de grup B şi apare
în: malnutriţii, alimentaţia parenterală totală, alcoolism, deficitul de zinc, afecţiuni
digestive, consum zilnic de albuş de ou crud sau ou fiert moale, administrarea de
sulfamide şi antibiotice care modifică flora intestinală.
Se manifestă prin:
- tulburări ale metabolismului lipidelor (hipercolesterolemie);
- dureri musculare, hipotonie musculară, hiperestezii, parestezii (fără
modificări de reflexe), ataxie, activitate paroxistică a EEG;
- atrofie papilară linguală, piele uscată cu descuamări, eczeme, alopecie.
- depigmentarea pielii din jurul ochilor sub formă de ochelari şi în jurul
orificiilor oro-nazale;
- pierderea apetitului, greaţă, anorexie, astenie;

11
Raţia- în funcţie de vârstă şi stare fiziologică. Doza zilnică pentru adulţi este de 100-300
µg biotină.
Asimilarea biotinei este împiedicată sau încetinită de albuşul de ou crud, apa
clorinată, sulfamide, antibiotice, estrogeni, tehnici complicate de prelucrare a alimentelor,
alcool, situaţii în care dozele trebuiesc suplimentate.
Surse: ficatul de vită, gălbenuşul de ou, făina de soia, drojdia de bere, arahidele, laptele,
rinichii, muşchii, orezul nedecorticat, legumele (varză, ciuperci, mazăre, morcovi, roşii,
spanac) şi fructele proaspete sunt surse importante, cu conţinut crescut în biotină.

VITAMINA C

Rolul
-participă la procesele eliberatoare de energie, fiind un puternic agent reducător
în organism. Prin această însuşire contribuie la menţinerea în stare redusă a unor
substanţe active precum glutationul;
-previne acumularea de peroxizi şi radicali liberi cu blocarea carcinogenezei;
-favorizează trecerea fierului trivalent în fier bivalent - formă mai uşor
absorbabilă;
-împreună cu acidul folic şi vitamina B12 stimulează maturarea globulelor roşii;
-intervine în activarea acidului folic în acid tetrahidrofolic;
-economiseşte sau protejează vitaminele de grup B şi vitamina E;
-catalizează formarea şi menţinerea colagenului - component de bază al
substanţei fundamentale intercelulare, având astfel rol important în vindecarea rănilor,
arsurilor, gingivitelor, în accelerarea cicatrizării postoperatorii;
-intervine în sinteza proteinelor prin convertirea prolinei în hidroxiprolină,
participă la menţinerea cartilagiului şi sinteza dentinei;
-se găseşte depozitată în cantităţi mari în: hipofiză, suprarenală şi în corpul
galben, având rol în sinteza şi secreţia de hormoni steroizi;
-intervine în sinteza tiroxinei, hormon care reglează metabolismul bazal şi
temperatura corporală;
-împreună cu vitamina P (C2 bioflavonoide) vitamina C creşte rezistenţa
capilară.
-menţine scăzută colesterolemia;
-stimulează sistemul imunitar, prevenind infecţiile virale şi bacteriene;
-oferă protecţie, gastrică şi intestinală, împotriva agenţilor cancerigeni deoarece
împiedică formarea nitrozaminelor;
-vitamina C şi E sunt eficiente în cancerele gastrice şi esofagiene;
-permite fixarea calciului, având acţiune asemănătoare cu cea a vitaminei D;
-este laxativ natural în concentraţie mare peste - 10 g/zi;
-reduce efectele unui număr mare de alergeni;
-creşte eficienţa medicaţiei în tratamentul infecţiilor urinare;
-creşte fertilitatea masculină favorizând menţinerea troficităţii spermatozoizilor;
-are un efect deosebit antistres prin intervenţia în sinteza hormonală tiroidiană,si
suprareneliană etc.
Vitaminele A, E, C ca şi seleniul sunt pricipalii antioxidanţi ai organismului
uman.

12
Dezechilibre cantitative
Raţiile alimentare hiperproteice crează deficit de vitamină C prin utilizarea ei în
reducerea compuşilor fenolici proveniţi din catabolismul acizilor aminaţi aromatici.
Tratamentele termice excesive alături de regimurile alimentare sărace în crudităţi
determină de asemenea, carenţă vitaminică.
La copilul mic, carenţa sau scorbutul infantil, se manifestă după vârsta de 8 luni
prin: inapetenţă, încetinirea dezvoltării staturo-ponderale, paloare, hipotonie musculară,
tulburări de coagulare, dureri osoase care impun poziţii antalgice, tulburări grave ale
metabolismului fierului şi cuprului.
Carenţa vitaminei C este mai frecventă la bărbaţi (au consumul de legume şi
fructe mult mai scăzut) şi duce la apariţia scorbutului, boală ce se manifestă prin:
- scăderea rezistenţei capilarelor datorită tulburării sintezei colagenului. Ca urmare,
apar hemoragii periostale, intramusculare, gingivale, nazale, tegumentare. Pielea
se usucă şi pe trunchi şi membrele inferioare apar echimoze galbene, verzi, roşii;
- scăderea absorbţiei fierului care, alături de pierderile cronice de sânge, duce la
apariţia anemiei;
- degradarea alveolelor dentare, gingiile se retrag, dinţii se mobilizează şi cad,
respiraţia este fetidă;
- perturbarea mineralizării scheletului, extremităţile oaselor sunt moi şi îngroşate
din cauza hemoragiilor subperiostale, fracturile se vindecă cu întârziere,
- cicatrizarea plăgilor se face defectuos;
- reducerea capacităţii de apărare a organismului, anti-corpogeneza, reacţia
leucocitară şi puterea fagocitară a leucocitelor sunt reduse;
- scăderea rezistenţei organismului faţă de toxice şi faţă de unele medicamente.

Excesul de vitamină C se realizează numai medicamentos şi se traduce prin

diaree osmotică, oxalurie, tulburări în absorbţia unor vitamine de grup B.
Raţia 30 mg/zi/1000 calorii în funcţie de vârstă, sex, stare fiziologică.
Surse: legume crude şi fructe

VITAMINE LIPOSOLUBILE

VITAMINA A

Rolul:
- intră în structura celor doi pigmenţi retinieni: iodopsina şi rodopsina - şi intervine în
vederea crepusculară.
- influenţează vederea diurnă
- intervine în linia metabolică de sinteză proteică a: mucopolizaharidelor, hormonilor
sexuali şi steroizi (în special a corticosteronului) şi a colesterolului;
- împreună cu vitamina C, colină, calciu şi fosfor favorizează acţiunea vitaminei D;
- este indispensabilă pentru menţinerea integrităţii celulelor epiteliale tegumentare şi
mucoase, contribuind astfel la menţinerea stării de sănătate a pielii (contribuie la
înlăturarea petelor pigmentare determinate de vârstă), părului, dinţilor, gingiilor şi la

13
creşterea rezistenţei faţă de infecţiile respiratorii – este denumită şi barieră protectoare a
tegumentelor şi mucoaselor;
- contribuie la vindecarea afecţiunilor tegumentare, afecţiunilor inflamatorii şi infecţioase
ale mucoaselor (conjunctive, genitale, intestinale);
- favorizează funcţionarea normală a sistemului imunitar,
- menţine procesul de creştere şi consolidare a oaselor şi cartilagiilor;
- intervine în profilaxia cancerului; etc.

Dezechilibre cantitative
1.Deficitul de vitamină A apare în alimentaţia parenterală prelungită, la dismaturi, la
prematuri, în aportul alimentar deficitar, în colestază prin lipsa sărurilor biliare din
duoden, în malabsorbţia de lipide, în insuficienţa pancreatică, în afecţiunile intestinale
cronice, în nefritele cronice, în TBC, în cancer, în infecţii cronice, în deficitul de zinc , la
fumători şi după consumul cronic de alcool.
În lipsa prelungită a vitaminei:
- epiderma se cheratinizează şi se descuamează.
- modificari oculare si tulburari de vedere
- unghiile se rup uşor, părul se închide la culoare;
- mucoasele tubului digestiv, aparatului respirator, căilor urinare şi căilor
genitale suferă modificări asemănătoare: stomatite, traheobronşite,
enterocolite, pielocistite, vulvovaginite,
- tulburări ale ciclului menstrual,
- migrene, nervozitate;
- carenţa cronică favorizează formarea calculilor biliari sau renali, prin
favorizarea descuamării celulelor epiteliale ce se pot constitui în nuclee de
precipitare a sărurilor minerale etc.
2.Excesul de vitamină A, realizat mai ales iatrogen

Raţia - variază în funcţie de vârstă, greutate şi stare fiziologică.

Surse: Retinolul se găseşte în alimente de origine animală: ficat, lapte nedegresat şi
produse lactate grase (unt, smântână), gălbenuş, peşte gras . Carotenii sunt foarte
răspândiţi în alimentele de origine vegetală, dar cantitatea variază mult de la o specie la
alta, cele mai bogate fiind: morcovii, carotele, frunzele verzi, usturoiul, ceapa, varza,
broccoli, napii, dovleceii, spanacul, urzicile, tomatele, ardeii graşi, cerealele (porumbul,
grâul), sfecla roşie, piersicile, agudele, castanele, bananele, caisele, lămâile, portocalele,
ananasul, coacăzele, zmeura, pepenele galben, oleaginoasele, uleiurile vegetale etc.

VITAMINA D

Rolul:
- favorizează absorbţia calciului din intestin şi fixarea lui în oase şi dinţi;
- la nivelul muşchilor intervine în sinteza proteinelor contractile;
- la nivel tegumentar contribuie la stimularea specifică a creşterii foliculilor piloşi;
-controlează sinteza şi eliberarea parathormonului ca şi sensibilizarea receptorilor
acestuia;

14
- controlează reabsorbţia renală a calciului şi fosforului la nivelul tubilor proximali;
- poate inhiba sinteza colagenului;
- favorizează asimilarea vitaminei A influenţând direct troficitatea tegumentelor, a
mucoaselor dar şi procesul de secreţie al insulinei;
- împreună cu vitaminele A şi C acţionează preventiv în cazul afecţiunilor respiratorii
prin stimularea mecanismelor locale şi generale de creştere a rezistenţei organismului;
- intervine în diferenţierea şi proliferarea celulară.
- forma activă a vitaminei D şi C ar favoriza producerea citochinei, substanţă cu rol
important în stimularea sistemului imunitar şi ar constitui un factor de protecţie faţă de
diabetul zaharat de tip I.

Dezechilibre cantitative
1.Deficitul vitaminei D apare în:
- aport insuficient;
- perturbarea absorbţiei intestinale, enteropatiile cronice;
- colestaza hepatică, hepatita cronică, ciroza hepatică;
- hipoparatiroidita cronică, hipertiroidie;
- aportul deficitar ca şi perturbarea absorbţiei grăsimilor;
- perturbarea metabolismuli hepatic şi renal (dializa renală, sindromul nefrotic, HTA)
când se produce perturbarea activării vitaminei;
- expunerea insuficientă la soare;
- tratamentele anticonvulsivante;
- polispitalizare etc.
Clinic şi paraclinic au loc modificări ale sistemului osos şi ale sistemului neuro-muscular.
Când deficitul apare în perioada infantilă se înregistrează modificări osoase:
craniotabes, închiderea tardivă a fontanelelor, deformări ale osului frontal şi parietal,
mătănii costale, şanţul subcostal, îngroşarea extremităţilor coastelor, escavarea
sternului în porţiunea inferioară, tasarea coloanei vertebrale şi deformări ale acesteia
(cifoze, scolioze, cifo–scolioze), etc.
La adulţi, insuficienţa vitaminei D este frecvent întâlnită la femeile cu sarcini repetate şi
la persoanele în vârstă (osteoporoză senilă), mai ales dacă au o alimentaţie sărăcăcioasă şi
locuiesc în oraşe cu zone industriale poluante unde este afectată cantitatea radiaţiilor
ultraviolete din atmosferă. Rahitismul adulţilor sau osteomalacia se caracterizează prin
cantitatea scăzută a calciului din oase având drept consecinţă oase poroase şi friabile.
2.Excesul vitaminic se realizează frecvent iatrogen.
Simptomatologia excesului de vitamină D este dominată de: migrene, inapetenţă,
vărsături, greaţă, diaree, exoftalmie, prurit, stagnare ponderală, polidipsie, poliurie,
deshidratare, iritabilitate neuro-musculară, calcificări liniare ale diafizelor, depunere de
calciu în ţesuturile moi etc.
Raţia - Nevoia de vitamină D este generată de: vârstă, sex, stare fiziologică.
Sursele sunt de natură endogenă şi exogenă.
Exogen, vitamina D se găseşte în cantităţi mici în alimentele de origine animală, cum ar
fi: ficatul unor peşti (morun), untură de peşte, sardine, heringi, somoni, ton, unele
produse lactate grase (unt, smântână, brânzeturi grase, lapte integral), gălbenuşul de ou,
ciupercile, carnea de porc şi pui, ficatul de animale.

15
VITAMINA E

Rolul:
- în sinteza acizilor nucleici, a proteinelor, în proliferarea celulară, în sinteza hemului şi a
hemoproteinelor, a enzimelor hemice, în transformarea creatininei în fosfagen, în
procesele fosforilării oxidative, în creşterea imunităţii;
-împreună cu vitamina A, C şi seleniu exercită un puternic efect antioxidant;
- previne avorturile;
- acţionează ca anticoagulant, vasodilatator, diuretic şi hipotensiv scăzând riscul
ischemiilor cardiace;
- scade colesterolemia şi LDL-colesterolul prin scăderea sintezei acestuia în hepatocit ca
şi sinteza trigliceridelor şi a fibrinogenului; etc.
Carenţa vitaminei E
- tulburări nervoase;
- tulburări ale vederii;
- anemie hemolitică;
- infertilitate etc.
Raţia 5-10 mg/zi
Surse: uleiurile extrase din seminţele de in, şofrănaş, bumbac, floarea soarelui, germeni
de grâu, porumb, soia, nuci, alune, migdale; lapte, unt, carne, ficat, peşte şi gălbenuş;

VITAMINA K

Rolul
-intervine în coagularea sângelui
- intervine în procesele de oxido-reducere şi de fosforilare oxidativă a ţesuturilor;
- intervine în formarea osului.
Carenţa în vitamina K poate să apară:
- primar - mai frecvent la copii şi foarte rar la adulţi. Acest tip de carenţă este determinat
de calitatea florei microbiene intestinale;
- secundar prin: tulburări ale aportului alimentar şi absorbţiei grăsimilor, sângerări,
tratamente cu antibiotice (mai mult de o săptămână), alimentaţie parenterală prelungită,
afecţiuni hepatice, administrare de antagonişti ai vitaminei K.
Efectele carenţei se traduc prin:
- întârzierea coagulării sângelui şi creşterea riscului apariţiei hemoragiilor;
- steatoree;
- diaree;
- dureri abdominale difuze nespecifice; etc.
Surse: in mod obişnuit bacteriile intestinale sintetizează aproximativ jumătate din nevoia
zilnică a organismului. Sursele animale de vitamină K sunt reprezentate de carne, ficat,
untură de peşte, gălbenuş, iaurt şi lapte însă cantităţile conţinute sunt moderate.
Legumele verzi, algele marine şi brune, lucerna, salata, urzicile, spanacul, loboda, ceapa
verde, mărarul, mazărea, cartoful, roşiile, varza, uleiul de şofran, uleiul de soia sunt foarte
bogate în vitamina K.

16