Proprietatea comună în devălmășie a soților: modalități de partajare

Având în vedere prevederile legislației în vigoare, am putea define dreptul de

proprietate comună in devălmașie ca drept ce aparține concomitent a doua sau mai multe
personae asupra unui bun pe care îl dețin în proprietate, acesta rămănînd nefracționat in
materialitatea sa, nefiind determinate nici cota-parte ideală din dreptul de proprietate. 1

Proprietatea comuna în devălmașie a soților este regrementată în mare parte de Codul Civil si
Codul Familiei. Dacă este să mă refer la proprietatea comună în devălmașie a soților din
perspectiva reglementarilor civile, pot spune că, art. 371 alin. (1) din Codul Civil prevede că
bunurile dobindite de soti in timpul casatoriei sunt proprietatea lor comuna in devalmasie
daca, in conformitate cu legea sau contractual incheiat intre parti, nu este stabilit un alt
regim juridic pentru aceste bunuri. 2 După cum se observă, în cazul bunurilor dobândite de
soți în timpul casătoriei, legiuitorul a instituit o regula conform căreia ele sunt prezumate
proprietate comuna în devalmășie.

Reglementările privind proprietatea comună în devălmașie a soților sunt cuprinse si în Codul

Familiei. Astfel, C.F. stabilește, la art. 19 alin.(1), ca bunurile dobindite de soti in timpul
casatoriei sunt supuse regimului proprietatii in devalmasie. 3 Consfintând această regulă
alin. (1), Codul Familiei prevede, la alin. (2), ca regimul legal al bunurilor soților actionează
în masura în care nu este modificat de contractual matrimonial. C.F. reglementează, la art.
27-32, regimul matrimonial al bunurilor soților. Pentru prima dată acest cod a admis
posibilitatea ca soții să determine regimul juridic al bunurilor dobindite in căsătorie, incheind
un contract matrimonial (art. 27).4

Partajul este operațiunea juridică prin care se pune capat proprietății comune. Aceasta
presupune ca dreptul de proprietate privata are doi sau mai multi titulari. In cazul
coproprietății, prin partaj, bunul sau bunurile stăpânite în comun sunt împarțite
materialmente între copărtasi, fiecare dintre acestia devenind proprietarul exclusiv aspra unui
anume bun sau parți materiale din bun, dintre cele ce formau obiectul coproprietății.
1
Lupescu Dumitru. Dreptul de proprietate comuna a sotilor. Bucuresti 1993

2
CODUL CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA din  06.06.2002

3
CODUL FAMILIEI din 26.10.2000

4
Cojan M.F. Proprietatea comună pe cote-părți în doctrină și jurisprudență. Ed. Universul juridic. București 2013
În cazul incetării devalmașiei (bunul sau bunurile stăpânite in comun de mai multe persoane,
fara ca vreuna dintre acestea sa fie titularul unei cote-parți determinate din dreptul de
proprietate) se poate realiza partajul, astfel încât asupra bunului sau bunurilor va exista un
drept de proprietate exclusiv. In cazul partajului de bunuri comune ale soților, se aplica
regulile speciale referitoare la efectele regimurilor matrimoniale, ale convențiilor
matrimoniale și la efectele divorțului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soți.

Proprietatea comună în devălmașie a soților încetează o data cu desfacerea casătoriei.

Aceasta are ca efect și împartirea bunurilor comune. Împartirea bunurilor comune este
posibilă și în timpul casatoriei: la cererea unuia dintre soți; la cererea creditorilor personali ai
unuia dintre soți; în cazul confiscării averii unuia dintre soți. În timpul casătoriei, la cererea
unuia dintre soți, pot fi imparțite bunurile comune existente la data partajului.

Regula generală care guvernează împartirea bunului proprietate cumună în devălmașie este
cuprinsă în art. 370 din C.C. care prevede că impartirea bunului proprietate comuna in
devalmasie intre coproprietari devalmasi se va face proportional aportului fiecaruia la
dobindirea bunului. Pina la proba contrara, aportul coproprietarilor devalmasi este
prezumat a fie egal.5

Bunurile dobindite de soți după căsătorie se consideră bunuri comune daca soții nu au
incheiat un contract matrimonial. Cotele soților la împartire se consideră egale, dacă
contractual matrimonial nu prevede altfel (Codul Familiei, art.26 alin. (1)). În cazul incetarii
căsătoriei prin divorț, împarțirea bunurilor comune poate avea loc prin învoiala parților sau
prin judecată. Soții pot împarti bunurile comune sau numai o parte din ele. Pentru aceasta, se
stabilește cota fiecăruia și se procedează o împartire in fapt a bunurilor.

În cazul în care nu ajunge la un partaj voluntar al bunurilor comune, se va sesiza instanța de

judecată, fie o data cu acțiunea de divorț, fie dupa desfacerea căsătoriei prin divorț. Așadar,
instanța de judecată stabilește în parte cotele soților, cote care se presupune a fi egale. În
undele cazuri însa, instanța de judecată poate să se abata de la principiul egalității între cotele
soților, având în vedere interesele copiilor minori sau interesele ce merită atenție ale unui soț.
Astfel, art. 26 alin. (2) din Codul Familiei prevede că instanța de judecată este în drept să
diferențieze cotele-parți din proprietatea în devălmașie a soților, ținind cont de interesele
unuia dintre soți și/sau de interesele copiilor.6
5
CODUL CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA din  06.06.2002

6
Cristina Cânj. Partajul 2009
Acțiunea de împărțire a bunurilor care constituie proprietate comună în devălmașie a soților
este prescriptibilă, astfel stabilește C.F. in art. 25 alin. (8).

Decesul unuia dintre soți are ca efect încetarea proprietății comune în devălmașie. În acest
caz, bunurile soțului decedat trec la moștenitori.

În cazul declararii nulității căsătoriei, asupra bunurilor dobândite de la încheierea căsătoriei

pâna la declararea nulității căsătoriei se aplica principiile proprietății comune pe cote-parți,
respective prevederile art. 344-365 din Codul Civil. Aceasta concluzie se deduce din art. 44
alin (2) al Codului Familiei, care prevede că bunurile procurate în comun de către persoanele
a caror căsătorie a fost declarată nula aparțin acestora cu drept de proprietate în diviziune, iar
contractual matrimonial se consideră nul.

În concluzie aș dori să menționez că în prezent se găsesc numeroase litigii legate de tema

proiectului, este cert faptul că partajarea proprietății comune a soților este ceva important și
actual, asta ne demonstrează statistica ligiilor dintre soți în domeniul dat. Soluționarea
spețelor date trebuie realizate cu cercetarea minuțioasă a fiecarui detaliu prezent.

Se pot identifica cazuri când contractual matrimonial rezolvă din start toate conflictele și
stabilește clar proporțiile de partajare a proprietății comune în devălmașie. Dar sunt cu mult
mai curioase cazurile când contractul matrimonial lipsește sau nu cuprinde în deajuns
circumstanțele care poate fi izvor de clarificare în litigiu.

Efectuat: Bazatin Andrei

grupa 1601