Sunteți pe pagina 1din 2

1.

Anatomia aparatului vestibulo-cohlear


Urechea, analizator acustic şi vestibular anatomic şi funcţional este formată din:

 Urechea externă, alcătuită din pavilionul urechii şi conductul auditiv extern; are rolul de
a capta şi conduce undele sonore.
 Urechea mijlocie, aşezată în osul temporal, este formată din cavitatea timpanică şi
oscioarele auditive (ciocanul, nicovala, scăriţa). Este separată separată prin membrana
timpanică de conductul auditiv extern şi comunică cu faringele prin trompa auditivă
(Eustachio). Pe peretele intern prin două orificii, ferestrele ovală şi rotundă comunică cu
urechea internă.
 Urechea internă, săpată în stânca temporalului, conţine receptorii auditiv şi vestibulari.
Este format din părţi complexe interconectate între ele şi anume: labirintul osos şi
labirintul membranos. Ultrafiltratul plasmatic aflat în labirintul osos este perilimfa, iar în
labirintul membranos endolimfa.

Părţile labirintului osos şi membranos sunt:

Vestibulul osos Utricula,sacula


Canalele semicirculare osoase Canalele semicirculare membranoase
Melcul osos Melcul membranos

- Utricula şi sacula se află în vestibulul osos, conţin maculele, pete receptoare, formate din
celule ciliate şi otoliţi, granule de calciu suprapuse cu care se ating în mişcările vibratorii.
- Canalele semicirculare membranoase, aflate în cele osoase sunt dispuse în trei planuri; au
părţi dilatate (ampule) în care se află crestele ampulare, receptori senzitivi formaţi
asemănător maculelor din celule ciliate şi otoliţi suprapuşi.
- Melcul osos sau cohleea are formă de melc, comunicând cu cavitatea timpanică prin
ferestrele acesteia. Conţine melcul membranos sau ductul cohlear, în care se găseşte
receptorul acustic sau organul spiral Corti. Acesta este format din celule receptoare ciliate,
aşezate pe o membrană bazilară vibratorie, deasupra lor având o a doua membrană de
acoperire (membrană tectorie) de care se lovesc cilii în vibraţiile membranei bazilare.

 Calea acustică sau auditivă este formată din:


- Receptorii acustici, aflaţi în organul spiralat Corti, sunt mecanoreceptori ciliaţi şi
percep stimulii auditivi (sunete).
- Neuronii de conexiune sunt aşezaţi ăn axul melcului osos (ganglionul Corti-
protoneuron), în nucleii cohleari din trunchiul cerebral (deutoneuronul), iar în
metatalamus neuronul terţiar.
- Calea acustică este formată din diviziunea cohleară a nervului vestibulo-cohlear
(VIII), din fasciculele de legătură şi radiaţiile acustice proiectate în aria corticală
auditivă.
- Segmentul central cortical este localizat în lobul temporal, în aria auditivă primară,
pentru perceperea sunetelor şi în aria auditivă secundară, cu funcţii asociative, de
diferenţiere şi recunoaştere a sunetelor.
 Calea vestibulară, are următoarele segmente:
- Receptorii vestibulari, mecanoreceptori aflaţi în maculeleutriculare şi saculare şi în
crestele ampulare ale canalelor semicirculare membranoase.
- Conexiunile interneuronale ale căii vestibulare au loc în ganglionul vestibular
(protoneuronul), în nucleii vestibulari din trunchiul cerebral (deutoneuronul) şi
talamus.
- Calea vestibulară este formată din componenta vestibulară a nervului VIII şi
conexiunile talamocorticale destinate segmentului central cortical.
- Aria vestibulară şi perceperea conştientă a echilibrului sunt localizate într-un câmp
temporo-parietal limitrof.
2. Funcţiile acustico-vestibulare
 Funcţia acustică. Vibraţiile sonore perceptibili ai analizatorului acustic au funcţia între
20-20.000 Hz.
- Urechea externă captează şi conduce sunetele la membrana timpanică, aceasta
amplifică vibraţiile şi le transmite prin pârghia oscioarelor auditive, perilimfei
labirintului osos. Undele rezonatorii ale perilimfei sunt transpuse membranei bazilare
a melcului membranos. Receptorii acustici ciliaţi proiectaţi în sus ating membrana
tectorie şi generează stimulii excitatorii şi impulsul nervis acustic.
- Transmiterea sunetelor declanşează reflexe auditive cu rol în localizarea surselor
sonore, a mişcărilor globilor oculari şi ai capului în direcţia sunetelor, reflexele de
orientare acustică.
 Funcţia vestibulară. Poziţia spaţială a receptorilor vestibulari, stimularea celulelor
ciliate prin atingerea otoliţilor sau prin deplasarea endolimfei şi transducţia semnalelor
mecanice în impulsuri nervoase sunt implicate în senzaţiile vestibulare ca detectarea
acceleraţiei liniare, a mişcărilor de rotaţie şi de poziţie a capului, forţa gravitaţională,
simţul echilibrului şi menţinerea poziţiei corpului.

Reflexele vestibulare, conexiunea sistemului vestibular cu cerebelul şi alte structuri motorii


automate au rol în diferitele atitudini posturale, reflexe statice şi statokinetice, mişcări oculare
(nistagmul vestibular) etc.