Prof, MIRCEA GANGA ANALIZA MATE MATICA pentru clasa a XI-a @) Editura MATHPRESSLucrarea se adreseazi elevilor din ultimul an de liceu care au ca obiect de studiu analiza matematict — calculuf integral. Pentru profesor poate-constitui un sprijin in predarea calculului integral. ° * This work is addressed to high-school pupils in the terminal year who have as an object of study math¢matical analysis — integral calculus. For teachers it may be of real help in teaching integral calculus. * Cet ouvrage est destiné aux éJéves de la derniére année qui. étudient l'analyse mathématique — le calcul intégral. Le manuel peut étre employé comme support dans l'enseignement du calcul integral. Consilier editorial: ION BRAD Consilier de specialitate: prof. DORIN MORARU. Redactor: prof. MIRCEA GANGA Culegere si paginare: ADISAN COMPUTER S.R.L. ! ISBN 973-97040-1-8Prefag’ .. Bibliografie ... 1.3. Propriet&ti generale 1.3.1. Exercitii rezolvate . 1.3.1°, Exercitii propuse . +21 1.3.2. Probleme rezolvate 24 1.3.2, Probleme propuse + 28 1.4, Integrarea prin p&rti ... at 1.4.1, Probleme rezolvate . 38 1.4,1°, Probleme propuse 47 1.5. Alte functii care admit primitive - 54 1.5.1. Probleme rezolvate 54 1.5.1°. Probleme propuse 1.6. Metoda substitutiei .. 1.6.1. Prima metodk de schimbare de variabil&. 1.6.1.1. Probleme rezolvate 1.6r1.1°, Probleme propuse A doua metodi& de schimbare de variabilk. 1.6.2.1. Probleme rezolvate 1.6.2.1°. Probleme propuse 1.7. Integrarea functiilor rationale 1.7.1. Descompunerea fuinctfilor rationale in func! 1. Probleme rezolvate 1.7.1.1°. Probleme propuse 1.7.2. Integrarea functiilor rationale simple 1.7.2.1. Probleme rezolvate 1°, Probleme propuse tegrarea functiilor rationale oarecare 7.3.1. Probleme rezolvate 2°, Probleme propuse 3. Probleme rezolvate 1.7.3.3°. Probleme propuse 1.7.3.4. Probleme rezolvate 4°, Probleme propuse .....1.8. Integrarea functiilor irationale 100, 1.8.1, Probleme rezolvate . + 100 1.8.1°. Probleme propuse . 105 1.9, Integrarea functiilor trigonometrice 108 1.9.1, Probleme rezolvate ..... 1.9.1°. Probleme propuse -.. 2, FUNCT INTEGRABILE RIEMANN 2.1. Diviziuni .. os 119 2.2. Nofiunea de integral definitd a unei func 121 2.3. Formula Leibniz-Newton .. ay 127 2.3.1, Probleme rezolvate . 128 2.3.1°. Probleme propuse 130 2.4. Clase de functii integrabile .. 131 2.4.1, Probleme rezolvate. . 132) 2.4.1°, Probleme propuse . 134 2.5. Propriet&tile functiilor integrabile . 135! 2.5.1. Probleme rezolvate . 139: 2.5.1°. Probleme propuse . 144 2.6. Formula integririi prin p&rti 148, 2.6.1. Probleme rezolvate . 148 2.6.1°. Probleme propuse . 149; 2.7, Metoda substitutie 150 2.7.1, Prima metod& de s« are de varit 2.7.1.1, Probleme rezolvate \........05 2.7.1.1°. Probleme propuse . 154° 2.7.2, A doua metods de schimbare de variabilk. 154: 2.7.2.1. Probleme rezolvate ..... 155! 2.7.2.1°. Probleme propuse . 2.8. Formula de medie 2.8.1. Probleme rezolvate . 2.8.1°. Probleme propuse 3. TEOREMA FUNDAMENTALA . 3.1. Probleme rezolvate 3.1°. Probleme Propuse 4. APLICATII ALE INTEGRALEI DEFINITE 4.1. Limitele unor giruri definite prin sume 4.1.1, Probleme rezolvate ...... 4.1.1°, Probleme propuse 4.2. Aplicaiji in geometria plank . 4.2.1, Calculul ariilor .. 4.2.1.1. Probleme rezolvate 4.2.1.1°, Probleme propuse . 4.2.2. Lungimea graficului unei functii deriyabile cu derivata continud . 4.2.2.1, Probleme rezolvate . .2:2.1°, Probleme propuse . 4.3, Aplicatii in geometria in spatiu 4.3.1. Aria suprafetelor de rotatie . 4.3.1.1, Probleme rezolvate . 4,3.1.1°, Probleme propuse . 4.3.2, Volumul corpurilor de rotati 4.3.2.1. Probleme rezolvate . 4.3.2.1°, Probleme propuse - 5. PROBLEME RECAPITULATIVE 199PREFATA Pentru fiica mea, Isabela, aceasta bijuterie’ matematica. Lucrarea de fafa vine in intimpinarea elevilor clasei a XII-a, care au ca obiect de studiu’ Analiza matematicé - Calcul integral, precum gi a profesorilor de matematica, din invatamintul liceal, de a avea gi alte carti dupa care si se poata ghida in activitatea de la clasa. : Materialul cuprins in carte este cel pe care autorul l-a folosit in expunerile din anii precedenti la clasele a XII-a, material pe care l-a imbogatit si selectat continuu. Sunt rezolvate circa’290 probleme (la probleme rezolvate), iar alte 490 probleme sunt propuse (la probleme ‘propuse).. Manualul se incheie cu circa 150 probleme recapitulative impartite in trei sectiuni: prima parte (+). cuprinde probleme de sinteza, pregatitoare in vederea examenelor de bacalaureat si ad- mitere la facultate, a doua parte (#x) contine probleme date la bacalaureat (partea de analizé matematicd), iar.a.treia sectiune (+ + +) include probleme mai-dificile date la admitere in unele facultati (A.S.E.,.MATEMATICA, PO- LITEHNICA) in ultimii ani, in diferite centre universitare. Am marcat prin Ml incheierea demonstratiei unei teoreme sau proprietati, iar prin O se atentioneaza cititorul ca se incheie o rezolvare a unei probleme (de la probleme rezolvate). Craciunel-Blaj, iulie, 1994 prof. MIRCEA GANGABIBLIOGRAFIE 1. ARAMA, L; MOROZAN, T., ”Probleme de calcul diferenfial si integral”, Editura Tehnica, Bucuregti, 1978. 2. BATINETU, D.M.; MAFTEI, I.V.; STANCU-MINASIAN, I.M.; "Ezer- cifit $i problem analizé matematica pentru clasele a XI-a si a XII-a”, Editura Didactica gi Pedagogica, Bucuresti, 1981. 3. BECHEANU, M; GRIGORE, GH.; IANUS, S.; ICHIM, I., “Probleme de algebra, analizé matematica gi geometrie”, Editura Cartea Romaneascé, Bucuresti, 1991. : 4, BOBOC, N:; COLOJOARA, I., "Elemente de analizé matematicd pentru clasa a-XII-a”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993. 5. GANGA, M., "Teste de algebra gi analizé matematicd pentru clasele XI-XII, bacalauréat si admitere in invdjamintul superior”, Editura Iriana, Bucuresti, 1993. 6.-GANGA, M., ”Culegere de probleme de calcul integral”, Editura Iriana, Bucuresti, 1994. . 7. IONESCU-TIU, C.; PARSAN, L., ”Calcul diferenjial gi integral pentru admitere in facultate”, Editura Albatros, Bucuresti, 1975. 8. PETRIGA, 1;'CONSTANTINESCU, E.; PETRE; D., ”Probleme de analizé matematicé”, vol.II, Editura Petrion, Bucuresti, 1993. 9. POPA, E., ”Probleme de analizé matematica Pentru clasele a XI-a sia XII-a’, Editura Moldova, lagi, 1994. 10. SIRETCHI, GH., "Calcul diferenfial gi integral”, (vol. 1-II), Editura Stiintificd gi Enciclopedicé, Bucuresti, 1985. 11. Gazeta Matematica.“he1. PRIMITIVE "... la rigueur, ‘dont je m’étais fait une loi dans mon Cours d’analyse..." (Cauchy, Legons, 1829) "Les élémens de calcul différential que M. Euler publia il y a quelques années,” faisoient, désirer depuis longtemps lé calcul intégral qui devoit en étre la suite...” (Journal des Scavans, 1769) 1.1. Notiuni preliminarii in orice curs de Analizé matematica acest capitol urmeaza celui care se refera la Derivate. Este deci util sa fie bine cunoscut acest din urma capitol gi evident celelalte capitole ce preced capitolul Derivate. Semnalam, aici, cititorului o practica des uzitata in randul matematicienilor, care se referé la anumite expresii ca: este evident, se vede ugor, se gtie ca, se gasegte ugor, este bine cunoscut, etc. gi care pentru cititorul obignuit trebuie sa insemne: reflecteaza. Notiunea de primitiva leaga intre ele cele doud concepte fundamentale ale Analizei matematice, derivata si integrala. in acest capitol abordim o modalitate de tratare a integrarii. In capitolul dof va fi descrisi o alta modalitate de prezentare a integrarii, iar in capitolul trei cele doud puncte de vedere privind integrarea sint pusé in legatura cu ajutorul teoremei-fundamentale.Integrarea este considerata ca operatie inversd (intr-un anume sens) a de- rivarii. Propunem in continuare citeva exemple de operatii inverse pentru a ‘ilustra citeva caracteristici ale acestora. Ezemplul.1. Fiind date doud numere reale oarecare a, 6, atunci se poate calcula suma lor s = a + 6. Invers, se pot determina perechile de numere (a, 6) € R? cu-suma s curioscuta. Exista o infinitate de astfel de cupluri (sint situate pe o dreapta de ecuatie 2+y=s). Deci in acest caz problema are o infinitate de solutii. Ezemplul 2, Dat fiind numarul real 6, atunci se poate calcula 6? (patratul lui 6). Invers, se poate gasi un numér real.pozitiv r, al cdrui patrat sa fie c > 0. Deci r? = ¢, iar de aici r = Ve (radacina patrata a numarului pozitiv c). Aici daca ¢ < 0, nu exista numar real r pentru care r? = c. Deci problema n-are solutie. Pentru c > 0, avem raspuns favorabil (numarul r este unic). Exemplul §. Fiind data o dreapta d in plan gi A ¢ d. Prin proiectia ortog- onala a lui A pe d se intelege punctul A* € d astfel incit AA* 1 d. Invers, se poate cerceta daca exista aplicatia inversa celei descrise. Adicd pentru A®* € d, existé un punct A din plan pentru care proiectia lui s& fie A*. Se constata cA exista o infinitate de puncte (toate punctele de pe dreapta d’, care trecé prin A* gi d’ 1 d). Deci proiectia ortogonala n-are niciodata inversa gi deci problema inversarii este in acest caz fara solutie. Ezemplul 4. Fie f:R —R, f(z) =2°+2,2€R. . Invers, se poate cauta o functie reciproca (inversa) alui f. Se giseste functia g:R—R, 9(z) = vie 8 7 w = 8 7 in acest caz problema inversa poate fi dificil de rezolvat (Verificati cd g este inversa lui f). 1.2. Primitiva unei functii. Integrala nedefinita. S-a vzut la capitolul Derivate c& dacd f : 1 —> R este o functie cunoscuté (data) derivabilé pe I, atunci f’ : J —+ Rse poate calcula (afla) si se numegte functia derivata a lui f. Este posibil si inversim aceasté problemé in sensul schimbarii rolurilor functiilor cunoscute (date) gi calculate (aflate). 10intr-adevar daca se considerd:o functie g : J —+ R cunoscuta ca o derivata, atunci sé se gaseasca (afle, determine) o functie G : R cu proprietatea G’ =g. O astfel de functie G se numeste primitivd (ahtiderivaté) a lui g pe I. De obicei J este interval din R. Procedeul (operatia) prin care se determina primitivele unei functii ee numes- te integrare (antiderivare). A curioagte derivata unei functii revine la a cunoaste ”o primitiva” a functiei. fatr-adevar fie 1) 9:R —R; 9(z) 32? (functia aflata); 2) 9:R—>R, g(z) = 1—sinz, pentru caré g! : R-—> R, g'(z) = —cosz; 28 (functia data), pentru care g/ : R — R, g'(z) = 3) 9:R —R, g(z) = arctg 2, pentru care g’: RR, g'(z) = as Atunci ”o primitiva” pentru V)g9 R—R, g(z) = 32?, z € R (functia data), esteG R — R, G(z) = 2° (functia aflata); 2’) g:R—R, g(z) = —cosz, e G:R—R, G(z) =1-sinz; iL 3) 9: R—R,9(2) = Utilizarea articolului nehotarit in exprimarea ”o primitiva” a lui g nu este o neglijenta gramaticala, ci vine si atragd atentia ca este vorba de o primitiva a lui g din mai multe posibile. De exemplu pentru functia g : R —> R, 3 3 g(z) = 2, functiile Gi, Gz, G3: R — R, Gi(z) = > Go(z) = = +1, este G: R—>+R, G(z) = arctg z. 3 G(x) = = —1 sint trei primitive ale lui g. Multimea tuturor primitivelor unei functii.g : 1 —+ R se noteaza prin sim- bolul i g(a)dz. Observafii: 1) Determinarea unei primitive pentru o'functie data poate avea mai multe solutii. i Fie g:R — R, g(z) = 2. Atunci functiile G, : RR — R, G:(2) = > +k, & ER sint primitive ale lui g pe R gi sint o infinitate. 2) Determinarea unei primitive pentru o functie poate fi dificila sau foarte dificil (in orice caz operaia de integrare este de cele mai multe ori mai dificila decit cea de derivare). De exemplu pentru g : (0, 3) —R, g(x) = ‘l+sinz Ses . == este o primitiva a lui g : T ‘ sag vem: (0. 5) — R, G(z) = In pe (0, 3) , care nu este ugor de gasit daca nu se cunoaste forma lui G. i3) Determinarea unei primitive. poate fi © problema fara solutie. Cele mai multe functii pe care le analizim sint functii continue, care vom vedea mai tirziu, sint functii care admit primitive (pe domeniul de continuitate). Existenta unei primitive nu garanteaza exprimarea ej cu-ajutorul functiilor uzuale (polinomiale, rationale, radical, exponentiala, logaritmica, trigono- metrice (ditecte gi inverse) etc.). Aga sint functiile continue: g, : R —+ R, gi(z) = cos2?, g. : RX — R, sing : 2 g2(z) = 7 R—R, ga(z) 194 + (0,00) — {1} — R, ga(z) = 1 Ing” Cu aceste elemente putern defini riguros notiunea de primitiva a unei functii: Definitie 1.2.1. Fie g : 1 —+R; I = (a,b). Functia'y admite primitive pe I (se mai spune ci g este antiderivabila pe I) dac& existi G: 1 —+R cu proprietatile : 1) Geste derivabila pe I; 2) G'(2) = 9(2), (W) 2 EL. Observajii: 1) Intotdeauna trebuie precizaté multimea pe care furictia data admite primitive. 2) Functia G, din definitie, se nuineste o primitivd a lui g (sau inca se mai spune ca G este o antiderivala a lui g pe I). Daca G exista se spune ci g este primitivabilé pe I. Noi vom folosi exprimarea ”g admite primitive pe ”, iar G este o primitiva a lui g. 3) Daca I= [a, 6], atunci G’(a) = Gi,(a) (se ia derivata la dreapta in = a) si G’(b) = G4 (b) (derivata lui G la stinga in z = 8). 12e - Definitie 1.2.2. Fie g : J —+ R (I interval) o functie care admite primitive pe J. Mulimea primitivelor lui g se‘numeste integrula nedefinitd a lui g gi se noteaza prin i g(z)dz = {G: 1 —+R; G = primitiva a lui g} Observatie. Sa retinem ca integrala nedefinitd este o mulfime de funcfii. 1:3. Proprietiti generale [PI] Fie g:1—+R, [ interval. Dacd Gi, G2: —+R sint doud primitive ale lui g (pe J), atunci Gi(2) — Ga(x) =o, (V) 2 € I, c = numir real. Demonstrajie. Din ipotezi Gi, G2 sint derivabile pe I si Gi(z) = G(z) = g(z), (V) z € I. De aici (G; — G2)'(z) = 0, (V) z € I. Atunci se gtie (0 consecin{é a teoremei lui Lagrange) c& exist o constanta c € R astfel incit Gi(z) — Go(z) =e, (V)z el. # Observajii: 1) Deci dou primitive ale aceleiasi functii definité pe un interval difera printr-o constanta. 2) Afirmatia nu mai este adevarata daca g nu este definita pe’ un interval. intr-adevar fie, g: R- {0} —R, g(2) = = 2, Atunci functiile G1, : Ea, z<0 Gy:R-{0}—RGilz)=) G2) = > Fh z>0 sint ‘primitive pentru g pe R— {0}, dar ee ae eee Gi(e)-Galay={ _P 2S), care evident nu este o functie constanta pe R — {0}. 3) Daca se adauga o constanta c la o primitiva G a lui g pe J, atunci sev obtine G +c, care este tot o primitiva a lui g pe I. 13P2 |, Fie f,g : 1 —+ R (I interval) doud ftinctii care admit primitive pe I gi a ER*. Atunci 1) f+ admite primitive pe I i 7 U(x) + 9(2))dz = J fla)dz + / g(z)dz (integrala sumei este egala cu suma integralelor); 2) af admite primitive pe J si fasted = a [ Ha)ae (constanta iese de sub integrala) 3) i fla)de = ‘i fla)d24C = F(2)+C unde C = {hi I —+ R; h constanta} iar F este o printitiva aluif pe I. Demonstrafie. 1) Fie F,G : I —+ R primitive pentru f si respectiv g pe I. Atunci este clar ci F' +G este derivabila pe I (ca suma de functii derivabile) si (F + G)(z) = F(z) + G(z) = f(z) + 9(z), 2 € F, ceea ce araté ci F+G este o primitiva pentru f +9. Sa demonstram in continuare egalitatea de multimi. Pentru aceasta folosim dubla incluziune. "c”, Fie HE foc) + g(z)\dz. Deci H : I —+ R este derivabila pe I gi H'(z) = f(z)+9(z), z € I. Cum f are primitive (pe J) rezulta f'f(z)dz #0 si deci exista F € f f(z)dz, F : I —+ R; derivabila‘pe I si F(z) = f(z), wel. 7 Fie G = H-F. Evident G este derivabilé pe I si G’ = H’—F" = f+g—f = g- Dei GE J seve. Prin urmare H =-G+F,cuGe [seve si Fe i f(x)dz, adicd HE f f(z)de+ f g(x)dz. Cum H a fost ales'arbitrar rezulta, futersoterde c f sayae+ f o(2V2e, a). >>”, Fie acum H € i fle)dz + ] g(a)de. Aici dacd A,B C F(i) = {fs +R}, atunei A+B (F49; FEA, 9 EB}. Deci exista F € i fladz, Ge i g(z)de astfel incit H = F +G. Evident H este derivabila pe I si H’ = F’+G' = f +4, ceea ce arata ci H € [iter + ones.Cum 4 a fost ales arbitrar se obtine [eae | olayaec [e+ atone, @. Din (1) gi (2) rezulta egalitatea ceruta. Analog se procedeaza pentru 2) gi 3). Ml Tabel de integrale nedefinite Nr. FUNCTIA INTEGRALA NEDEFINITA ert: : 1 [f:R—R,f(z)=2",neEN . poe ee (functia Putere cu exponent / a"dz= a1 +C€ natural) 2 [FF —R, TC (0,00), =2*,a€R—{-1 [eie= Ze f(z) = 2*,a ER— {-1} eater functia putere cu exponent real diferit de—-1 3°] f:7 RIC (0,00) i ‘sau J C (—00,0) [ Z=mizl+e= os = afinz, z>0 (2) = Pe ean a |f:R—fRfa@)=e, a ey Cea a>0,a¢1 [ede = +6; (functia exponentiala Dacia =e, / edz=e® +C de bazi a) 5 [f:7—-R,7CR- {ta} dz 1 t-a as 3am pha +€ a 15? ™ FUNCTIA INTEGRALA NEDEFINITA STS ; de Pia ae arctg Z +€ i) =a pedto T [Fi 7 SR, Te(-wehero | qr sin Zee f(z) = Jana o/fiR SR, Is = Inlet Vo? +02) +C 9 |f:7—R, J C (-00,-a), J C (a,00),a > 0, =In|2+ Ve | 4C| fa) = 10 | ¢:R—R, f(x) = sine [snzds=-en2+01 11+] f:R—R, f(z) =cosz [cossde=sinz +c cae oe a ee os * ICR- (abe ng keZ} {& =tge+C f(z e ote 16FUNCTIA INTEGRALA NEDEFINITA 13 | f:7—R, I CR- {kak EZ} fe)=— sin? z = / = =-ctgz+C sin? x 14 [f:7—R, TCR-{2k+ I)5;k EZ) f(z) = tee / tg zdz = —In| cosz | +C 15 |] f:7—R, IT CR — {kr;k € Z} | f(z) = ctg 2 —| | ttgadz=In|sinzj{+c |. 1s | FRR, fle) = ie —e-*) = she (functia sinus hiperbolic) f sheds =chz+C 7 1F: Rk, fle) = 3 pe-*) = che (functia cosinus hiperbolic) jf ciede =sshr+C 1.3.1. Exercitii rezolvate Sa se calculeze integralele urmatoare: 1) t= [ (#42242) de,2<0. R. Avem 3 t= [ede [redes [S > z 3 17 +2? 4In(-z)+C. 0ayt= [ 25a, 2>0. R. Avem: TG- _fewsfetun 2 +340 : 328 t 454 ayt= [ver ver Ya)dz, 2 >0. [5 i 2 R. Se obtine: \ taf (taebeet) dem [tars [abacs [ater et att ott ab at at 41° 341 Trt guages = fevit feves tevere. a a= (F-gq)anere. R. Se obtine rf (2274 - 30-8) de = af etde-s [a-bae 7 +1 9 9 =4et— fet 4caaje-l¥e Tite 404 — 52 +Ca4fz aV2 +C0.0 dz syi= [ “2, eR. ) len 7 R.. Se scrie I sub forma = dz~ al 24) t= [ ms = Fin (24 +q)+e0 y+ (3) de 22 ot [sta ee (-3.9): R. Avem: 18~ dz 1 eee ee) 8 al eee ole-(§)| eG) Sts Pes : Tp! 32-2 73. = Bis|+e= 5 ym mn (Sop) +6 . nt [pti ee(-48) ~ J Vi6—92?" 373)" R. Se scrie J astfel: dz oa dz foal a W(Q)—= : =3 ae : = 3g aresin z +C= 3 (3) —z? 3 2 in 40 a : cos 22 w oT | attears ? cos? o 26 (0.3). R. Avem: cos? z — sin? x 1 1 i; sin? z cos? z oe / (= a =z) ce d: : 2 3 9) t= f (Ge- aan) 2€(-1,1). R. Avem: fia adz Se J - i P| Ges Vow 2 arctg zw — 3 arcsin 2+ C. 10) T= foe —3*)dz, 2 ER. R. Se obtine: i I=2 ca [eee of co In3 1)1= {Si =) is, 2>0. R. Gasim: 194. on? ) re [aR thee [ (1-545) ees fae-2 z wt 2 2-2 ferdrt fotaraet2- ae. o 2 a 32' a 12) T= f (sin§ ~ cos 5) dz, 2 ER. R. Avem: (Gnd ocin cos” Geos de fa = r= | (siw 2 2sin 5 cos 5 + cos 5) ae fo sin z)dz = [ae fsinzds = 2+c0s2+0. a 1-sin'z 13) 1=.f “ae, 2 (0, sin? z R. Se obtine: : t= [ (xs ~sinz) de = f = ~ | sinsde = sin* 2 sin* z =-ctg2+cost+C.0 15) l= {S44 +4 2 eR. 2d R. Avem: 3 t= (s+ Gai) =f, waat = $ arctg $4n(e+ VaF+4) +. a 201.3.1°. Exer Sa se calculeze integralele: ay | (%* — 522+ 5) as, 2>0; a) [ (2-245 5) ae, 2<0; 3) [te-sve+ vues, 22 0:4) [ (F2*) dz, 2 >0; © sparen 2669 [rasa ** (29) | gta 2 € (35): | ae gore) mie » fhe ine > 122? 43 = 2-14.22 44); 10) [te-seryde, 2eR;11) f (2-274 5-9") 62,20; wy fES Paz, 2 <0; nee Hae, 2>Vv3; 1) | ( sin § 400s 2 ig: 1) f Fae, ze (0,5). R.1) ie = 3294 8ine +6; 2) =~ sin(-z) - Sec; ropuse — 2 3) Faas beye +c; 4) 3 32a? - Bayese, i (Pa in 342 pa Pec A ~ 0) din(=+ oi) 99% 6) = u nape tS 1 . 32 - 3 ry 7) garesin + +C; 8) —qhn z+ 1 zo1, 2-1 2 9) 5.aretg 5 + In 7 +C).10) | ~ 3e7 +6; 2 1 8 31 ; 41) ne— Py - 5 pg 1 12) 2 3ln(-2)- Ft a tG 13).In| 2+ Vz?—3 l+gignice 14) z—cosz+C; 15) tgz—sinz+C. +C; P3| Fieg I —+R o functie care admite primitive pe J. Atunci g ate proprietatea lui Darboux. = 21Demonstrajie. Fie.G : 1 —+ R o primitiva a lui g pe J. Atunci G este 0° functie derivabila pe I si G’(z) = g(z), z € I. Se gtie cé G’ are proprietatea lui Darboux pe I (teorema lui Darboux). i Corolar. Daca g :: I —+R nu are proprietatea lui Darbouz pe I, atunci g nu admite primitive pe I. : z, reEQ Ezemplu. Sa se arate ci g : R — R, g(z) = { . rER-Q mu are primitive pe R. R. Spunem ca.g : I —+ R, I interval, are proprietatea lui Darboux pe I, daca (V) a,b EI, a < bi (V) A € (f(a), f(b) (sau A € (F(d), f(a)) ) atunci exista z, € (a, ) astfel incit g(z,) = i. Fie a = V3 0 g(z) = 0, z=0 -1, 2<0 nu admite primitive pe R (g se numegte functia semn, g 2! sgn ). R. Cum g(R) = {—1,0,1} nu este interval, se deduce c& g nu are primitive peR.O Ezemplul 2. Fie P un polinom nenul cu coeficienti reali, un interval J C R, si o functie neconstanta f : 1 — R cu proprietatea (Po f)(z) = 0, (V) 2 € I. Sa se arate ci f nu admite primitive pe I. : R. Fie S multimea radacinilor polinomului P. Deoarece P(f(z)) = 0, (V) 2 € I rezulta c& f(I) € S, adicd f(I) este finitaé. Cum f() nu este interval inseamna ca f nu admite primitive pe I. 0 22(P5} Orice functie continud f : 1 —+R, admite primitive Pe Te Exemplu. Sa se arate.cé. g : R—+ R, =f% 220 ate) = { etl, 2<0, admite primitive pe R. Sa se determine o astfel de primitiva. R. Evident g este continua pe R®, find definita pe [0, 00) prin intermediul functiei exponentiale (care este continua pe R, deci gi pe restrictia [0, 00), iar pe.(—oo, 0) prin functie polinomiala (care-i continua pe R, deci gi pe restrictia (co, 0) ). Studiem continuitatea in z = 0. sates a . ee Din’ lim a(2) = lim a(z) g(0) => dn +)= ane = (0) = 1,-se deduce ca g este continua gi in z = 0. Deci g este continua pe R. Prin urmare g admite primitive pe R. Pentru a calcula o primitiva G \.R —>R se calculeaza pe [0, 00), [ee iar pe (-c0, 0), fe+ 1)dz. Avern _ (+h, 220 os 2 Ge) =, Ftetky 2 <0. Legatura intre constantele ky, kz sé obtine din cerinta dé continuitate in = = 0 (G fiind derivabila in z = 0, implicé G este continua in z = 0) a functiei G. Avem: G este continua in'z = 0 <=> lm n G(2) = = iim n, G(z) = G(0) <=> ko = 14h. Se poate lua k; = 0 gi deci ky = a Prin urmare forma finala a unei primitive G pentru g-este z>0 Ca _ 2 oe) | Stet, 2<0: Din constructie avem ca G este derivabila pe R* gi G’(z) = g(z), z € R*. Se verificd simplu c& G’(0) = 9(0) = 1. (De fapt ultima verificare nemaifiind necesar&, pentru ca-g fiind continua, admite primitive. Deci este necesar 8& gasim doar relatia intre constantele k1, kz ). O Fie g : [d,8] —+ R, c € (a,b). Dac& g admite primitive pe [a,c], [c,8], atunci g admite primitive pe [a, 8]. 231 O schema de lucru utila pentru-a stabili daca o functie g : ] —+ R (J interval) admite primitive pe I este prezentata mai jos. Bxisth GIR astfel incit: 1) G derivabil® pe J; 2) GG se)}xel? Geste o primitiv’ aluigpel ae gnuadmite [retain | primitive pe Data fiind o functie pe J, prima problema pe care ne-o punem este aceea daca functia este continua pe J. Data este continua, atunci se gtie cd ea admite primitive pe J. Daca ins& g nu este continua, atunci studiem daca f are proprietatea lui Darboux pe J. Daca g nu are proprietatea-lui Darboux, atunci g nu admite primitive pe J. Dacd insé se poate gasi G: ] —+ R cu proprietatile: 1) G derivabila pe I;.2) G’(z) = g(z), 2 € I, atunci G este o primitiva a lui g pe I. in cazul in care G nu verificd 1) sau 2) atunci g nu admite primitive pe I. Daca g nu este’ continua, atunci se incearcd constructia unei primitive G (deci, se sare a doua etapa). 1.3.2. Probleme.rezolvate oe ales, z<0 1) Fie g: RR, g(z) = { az+b, 2>0,a,dER. Sa se determine a, b astfel ca g sa 'aiba primitive pe R. R. O primitiva G: R—+R a luig are forma (se integreazi g pe (—00, 0] si pe (0,09) ) +k, z<0 =‘ 2 ce). Stbeth, 2>0. 24Cum G este derivabilé in 2 = 0, rezulta G continuaé in 2 = 0, adic& 7 iat ee . ay lim G(z) = lim G(@) = G(0) Se ltksk. Daca udm k = 0, atunci k = 1. Functia G este derivabila in = = 0 <=> G1(0) = Gi(0) € R <=> lime® = z, Hn(az + 2) bal. in final 2<0 e, = 2 Gz) = +241, 2>0 este primitiva pentru g pe R, deoarece G este derivabila-pe R gi G’(z) = g(z), z €R(G"(2) = (2), 2 € Rt din constructia lui G gi G’(0) = g(0) = 1 de mai sus). Deciae€R,b=1.0 2) Fieg: R — R, g(z) = e75* cosz. Sa se determine numerele reale_m, n pentru care functia G : R —+ R, G(z) = e“** (mcosz +nsinz) este o primitiva a lui g (pe R). R. Este clar ca G este derivabilé pe R. Functia G este primitiva a lui g pe R, daca G'(z) = 9(z), (V) ¢ € R => e-**[(n — 3m) cos z— (m+ 3n)sinz] =. e~* cos x, (V) z € R. Cum egalitatea este adevarata Pentru orice z 6 R, ea se verifica si pentru z = 0, cind n—3m =.1 si a t= 5 cind m+3n = 0. Rezolvind sistemul in m gi n rezulté m= 4, n=—.0 lbzVz+1 3) Fie g : (-1,00) —+ R, g(z) = 3 . Sa se determine a, b, ¢ astfel incit G:(-1,00) R, G(2) = (az? + bz + c)Vz+1 8 fie 0 primitiva aluig pe (+1, 00). ‘R. Funetia G fiind produs de funetii derivabile pe (—1,00), este o functie derivabila. ‘Aceasta functie este primitiva pentru g (pe (—1,00)) dacd G'(2) = 9(2), (V) # > ~1. Avem: (2ar + b)veF1+ ee = WavetT si san (5a — 15)z? + (4a + 35 — an 0,2>-1. Dind lui z trei valori distincte din intervalul (—1, 00) rezulta sistemul ba—15-=0 4a+3b—15=0 2b+e=0, 25cu solutia a= 3,b=1;¢=-2.0 4) Fie g : [a,b] —+R, c € (a,b). Daca g admite primitive pe [a,c] gi pe [c, b], atunci si-se arate cé g admite primitive pe (a, b]. R. Fie Gy : [a,c] —+ R o primitiva a lui g pe (a,¢], iar G2 : [c,5] + Ro primitiva a lui g pe [c, 8]. Atunci luim G : [a, 5] —+ R o posibild primitiva a lui,g (pe [a, 6]) astfel: G2), -€[a, G@)= { eo. ee HA unde & se determina din cerinta de continuitate a Jui-G in z = c. Avem: G este continua in z = ¢ <=> lim G(x) =- lim G(z) = G(c) => Gi(c) = =e 2Nec G2(c) + k. De aici k = Gi(c) — Go(c). Evident G'(z) = g(z), (V) # € [a, 6] — {c}. Avem de aratat c& G'(c) = g(c). Avem: G4(e) = tin FEL= CO. — jpg HEI- CHO) = (G,y,(¢) = (9, Gi(e) = Jin Ae)- 610) Hm 2 Sale) + E= Gil) = = lim w, S12) = Ge) 7 GMO 0 ceea ce arataé ci Gi(c) = Gi(c) = g(c). O ae (e+ 1)sin=, 5) Sa se arate c& functia g : R —+ R, g(z) = { z 7 admite t= primitive pe R. R. Scriem functia g sub forma asint, 240 ol 240 g(z) = . a z’ = gi(z) + 92(z), ER. 0, z=0 9, a Prima functie (gi) este continua pe R*, iar din 0 < sin S| 2 | se deduce lim zsin iz O= (0), ceea ce arata ci g; este continua gi in z = 0. Deci gn este continua pe R gi prin urmare admite primitive pe R. Functia go vom. arata cd admite primitive pe R. Deci functia g fiind suma a doua functii care au primitive pe R, are de asemenea primitive pe R (g2 este un exemplu de functie care nu este continua, dar admite primitive). 0 266) Sa se arate ca. g : R — R, g(x) = [x], unde [2] este partea intreagi a numarului real z.({z] € Z, [z]-< z < [z] +1), nu admite primitive pe R. R. Cum g(R) = Z nu este interval, rezulté cé g nu admite primitive pe R. O 7) Sa se arate’ci g : R —+ R, g(x) = 2 — [z] nu admite primitive pe R. R. Aplicam metoda reducerii la absurd. Dac’ am presupune ca g ar admite primitive pe R, atunci g(z) +:2(= [z]) ar admite primitive pe R (ca suma de functii, care admit’ primitive pe R) in contradictie cu problema precedenta. Contradictia a provenit din’ presupunerea facuta. Deci g nu admite primitive peR. 2 . 8) Sase arate c& functia f :R — R, 0, z<0 f=) 4 . 1 sin———cos—, z>0 z z z ‘nu admite primitive pe R. R. Daca f ar admite o primitiva, atunci aceasta ar fi de forma: k, z<0 f@e asin + +e, z>0. Din F continua in z = O'rezulta k = k’. Se poate lua.k = 0. Deci i 0, 2<0 F(z)= ead zsin-, 2>0. z Esté clar c& F este derivabila pe R* si F'(z) = (2), 2 ER". Sa vedem dacd F"(0) = f(0). Aver: Fi00) = tim F2—FO ~ 9, rH(0) = tim LO)=FO — tmsin 4, core 2/0 z 2\0 z s\0 nu exist. Deci F nu este derivabilé in z = 0. Prin urmare f nu admite primitive pe R. 9) S& se determine k € R pentru care funetia f : (0,00) —+ R, L+Inz, 2>0 ne)={ eeadmite primitive pe [0, 00). R. O primitiva F : (0,00) — R a lui f pe (0,00) are forma ren {SPF 22h Din cerinta de continuitate a lui F in 2 = 0 rezulta lim(zInz +e) =e = >e=e'. z\o Se poate lua ¢ = 0. Deci poy { gine 229 Din constructia lui F rezulta F derivabila pe (0,00) si F’(z) = f(z), z > 0. Trebuie aratat, daca F ar fi o primitiva a lui f pe (0, co), c8 F"(0) = f(0) =k. Dar pA Ee A) . F400) = ken = liming = -co ¢R, ceea ce arata ci F nu este derivabila la dreapta in z = 0. Deci f nu admite primitive pe [0, 00), adicé nu exist k ER. 1,3.2°. Probleme propuse 1) Sa se calculeze primitivele urmatoarelor functii:.- CLC 0) fle) = 82-2 + ye, 2>0;4) f(2)= anes €) (2) = 2y8-3yz, 22 0:1) se) = VEEN" 2 > 0, 8) f(z) = w fee —ghetahae€ (03) i) f(z) = sin? 2) ZER;j) f(e) = te? 2, 2 (0, 5 W) fle) = sin (5) +200 (5), zeER; career 6 (0 5): (1 = sin? z + cos? z); 28)) fe) =e (3 + ees a in) f(2) =3° ( - e =F 2<0. an) R. a) Saat +5246; Frets °) oe 2 2Ine + Seve tC; 4) ate te e) ia? ares +e, e-4/EtIne+C; 8) tg z—ctg2+C;h) ctg 2+ 3tg2+C; 1— cos? i) F-sin(2 ) +; 5) te? an Ss tgz—2+C; k) eG 5) + 2sin (F \ +6; 1) Se" 4505 2 +65 < m g tote +c; n) e*—2+C, 2) Sa se arate cd urn#toarele functii nu admit primitive pe domeniile de defi nitie: 1} y € )9:R—R oe) ={ % TER gs % € wg RR oey={ 13h -ZER oO, 1, Ja RR gea{ Ere 268 oO, 3-2, cEQ z, zER-Q. e)* Fie f,g :(a,b) —+ R doua funetii continue, diferite gi functia a F(z), rE (a,8)NQ be(ei) Rate) = {7 Ente) -Sa sé arate cd h nu admite primitive pe (a,b). . ad) g:R—R, g(z) = *Exercifiile marcate cu * sint considerate mai dificile 29f) Sise arate c& h : [0, 1 — (0,1), : a -sing, 2€ [5] ng A(z) = ca cosz, 2€ (0, l n(R-Q) ee 7 nu admite primitive pe [0, 5]. R. Functiile nu au proprietatea liti Darboux. a) Se iaa = V8, b = V0 gi A = 27 € (g(a), 9(6)). Atunci se arata cd pentru orice z € (V8, v/10) avem f(x) # 27; c) Se iad. = V2, b = V5, d= 2 € (2¥%,9%8); d) a = V3, b= 3, A= * € (0, V3); e)* Exist Zo € (4,6) astfel incit f(zo) # g(zo). Se presupune f(zo) < g(zo). Din f continua in. zo rezulta cd (V) € > 0, (3) 7 > 0 astfel incit (V) z € (20 — 5y,¢ , 20 + 5y,¢) (a,b) s& avem f(z) € (f(z0) — €, f(zo) + €). De asemenea din g continua in zo rezulta c& (V) € > 0, (3) 5,¢ > 0 astfel incit (V) & € (20 — 8y,¢, 20 + 5p,¢) M (a,b) 88 rezulte g(z) € (9(20) — €,9(z0) +6). Se toteazs 5, = min(5ye,5,). Se alege 0 < © < S@0=L(G)_ I =\(z0 — 6c, 20 + 6c) (a,b) se araté cd h(J) nu este interval; f) Se aplicd e)*. ¢ 3) Si sestabileasca dacd functiile date admit primitive pe domeniile de definitie gi in caz afirmativ 8a se calculeze o primitiva pentru fiecare functie: Pentru 0) FRR, H)={ ae ae sinz, ze [0,5] 27:[-2,2] Rf) = 2 2 o 1-cosz, ze [-7,0) 3) f:R—R, f(z) =|2?-1|; 4) f RGR, f(z) = sin(t-1), z<1 5) f :[0,00) —+R, f(z) = vet Y2, 2 € [0,1] 30ay «670 ora—asee| 7H . 1-yz, 2>0 wg-2 7) f: RGR, f(z) =" are zr>-2 1 Veal 1 cae FE [0,5] z>0 z € [-1,0) 8) f: [-1 3 —R, f(2)= 9) f :[-1,00) —R, f(z) = z€(-1,0) sing + cost, 2E [o, 3] 10) f: (-$,5] Rf) = 1+ tg2, ze (-,0) 11) FR se) = { tlh z#0 12) f :(0,2) SR, f(a) = 24 Vet; 13) f : (-2,2) +R, f(z) = max(z, 2°); 14) f :(-3,3) > R, f(z) = min(2? - 1,241). : R. Funetiile sint continue pe domeniile de definitie. e +2, z>0 1) ron 2 ztteth <0 —cosz, ze [o. 3 2) F(z) = ; a [-3.9) 313) Fl) = 4) F(z) = 2-cos(2-1), 2<1 aya+ 32%, z>1 5) F(z) = : ; 0s gevetgeve+ Tp 7 (0,1) arctgz, <0 oree| , 2—j2ve, z>0 (ie = a etl | 7) F(z) = -ar+s ting, z>=2 HB , 2€[-1,0) tg 2, ze [o, 5 Tes 1 oe tying 72° pa 1 7 arcsin 5+ 57g» = €[-1,0) sinz —cosz, ze [5] 10) F(z) = z—In(cosz)—1, 2€ (-}:9) 32242, 2 € (0,1) ' 1) F@)=) i F-F PE(-ho) prion {250 TERS, An z €(-2,-1] = 44+1/4, 2.€ (-1,0) 18) F(z)= {sus zel0.1 4/441/2, ze (1,2) 27/242, 2 €(-3,-1) 14) F(z) = ¢ 29/3—2-7/6, 2€[(-1,2] 2?/24+2-9/2, 2€(2,3) 4) Sa se determine a,b € R astfel'incit functia G sa fie o primitiva a lui g in cazurile: a)9,G: (-} ) SR, (2) = VI+32, G(x) = (az + b)V1 + 32; BG Hn ge) ee J+ i" R. Din egalitatea G(x) = g(z) se deduc valorile lui a, 6; a) a= a=1,5=0. , Gla) = (ax+b) V2? +1. b= 2p) a. 5) Sa se determine a,b,c € R astfel incit functia G 88 fie o primitiva.a lui g in cazurile: a) 9G: (-§ 3) —R, g(s)'= 2VS=Te, G(2) = (a2? + be + 6)VE= Bei b) 9G: (-}-) — R, g(2) = 3(62 +4)Vire, G(2) = (a2? + b+ er R. Se utilizeaza egalitatea G'(2) = g(z); a) a = Z, b= “i c= 25) a=1,b=0,c=-16. 6) Fie g : [1,e] —+R, g(z) = In‘z. Sa se determine a,b,c,d € R astfel incit G:[l,e] —R, G(x) = 2(In¢z+a ln? 2+bIn? 2+cln 2-+d) sa fie o primitiva aluig pe [1,¢). 33R. Din egalitatea G’(z) = g(x), z € [1,e] rezulta (a +4) In°z + (b+ 3a) In? x + (c+ 2b)Inz+d+c=0, (V) 2 €/fl,e] gi de aici sistemul a+ 4 = 0, b+3a= 0, c+ 2b =0,d+c=0 cu solutia: a=-4,6=12,c=-24,d=24. 7) Sase determine a,b € R astfel incit GR —+ R, G(z) = 2? |z—a|—|z-b| 8é fie primitiva unei functii g :R — R. R. Trebuie ca G sa fie derivabila pe R. Se analizeaza cazurile: 1) a <6, imposibil; 2) a = 6, cind a = £1; 3) a > 6, imposibil. 8) Data fiind o functie g si se determine o primitiva G a lui g al carei grafic 88 contina punctul A: 1) g(z) = 42° — 22 +3, A(1;3); 2) g(z) A(1,0); 3) g(z) = sine + cos2z, A §: 1); 4) a(z) A(—2,0). (z+)? R. 1) G(z) = 24-2? 432; 2) G(2) = Fe-ava+$; 3) G(e) = psinde— : : cosx + 1; 4) Gl) =~ aaa - 9) Pentru’fiecare din functiile date mai jos, s4 se determine o primitiva-al cdrei grafic contine punctul A indicat. -1, 2¢-2 1g:R—+R,g(z)=4 0, 2E(-2,2], A(1,1) ; 1, e>2 -2z2, «<0 2)g:R—-R,g(2)=4 2, rE (0,2), (0,0) 2, 2>2 2, 2<0 -z-1, r<-2 2? R.1) G(z)=¢ 1, rE(-2,2) 32G(z)=4 —Z = E (02) z-1, z>2 2 > -4, 232 10) Sa se arate c4 urmatoarele functii nu admit primitive pe R: ane 0 S82, 2#0 Yoz)=4 7 52) (2) = ¢* " 0, 2=0 -1, 2=0 343) g(z) = =" 2000, 2 t R. 1) Se scrie g sub forma sing =. +{ 0 if (z) = a 22) =e) +i). 1, z=0 Functia h fiind continua pe R, admite primitive pe R, iar functia i nu admite primitive pe.R (i(R) = {—1,0}; i nu duce un interval (R) intr-un interval). Daca prin absurd g ar admite primitive pe R, atunci g—h = i ar admite prim- itive pe R, ca diferenja a doua functii care au primitive pe R. Contradictie, ~deoarece i nu admite primitive pe R. Deci, in final, g nu admite primitive peR.O Alffel. S& observam c& lim g(2) = 1 # 9(0) = 0, ceea ce araté cd 2 = 0 este punct de discontinuitate de prima sped pentru g. Transcriem in limbaj de. vecinatati limita de mai sus. Oricare ar fi V_o vecinatate a lui 1, atunci existé U o vecinatate.a lui z = 0 astfel incit (v) 2 € U — {0} sa rezulte f(z) EV. Cum U este vecinatate a lui z = 0 se deduce ca exista € > 0 astfel incit-(—e,£) C U gi deci pentru orice z € (~e,€) — {0} sd rezulte f(x) € V. Fie acum V = (js 3) © vecinatate particulara a, lui 1. Conform celor de mai sus f(2) > 3, dacs = € (—¢,¢) ~ {0}. Deci (ee) = (oyu < se) < $2 €(-E2)- (of, care nu este interval si deci f nu admite primitive pe R. 0 11) Sa se arate ca nu exista k € R pentru ca functia f :R— R, : af fe=y * s& admita primitive pe R. 35R. O posibila primitiva este F -R — R, See ne 2#0 F(z) = z 0, z2=0 Nu exista F’(0). 12) Sa se determine k € R, astfel incit functia f : R— R, fz (ad 2#0 k, z=0 sa admita primitive pe R. R. Se scrie f sub forma - De, 240 , 0, 0 fof et {tia il Prima functie este continua pe R, gi deci admite primitive pe R. ‘Trebuie ca-gi a doua functie si admita primitive pe R. Aceasta are loc daca avem k-1=Osauk=1. 13) Sa se arate ca f :R —R, z, z<0 f(a) = 7 2zsin——cos—, z>0 z 2? \ admite primitive pe R. R. O primitiva F : R — R, are forma Be) = 2 ee zsin—, 2>0 x 14) Si se determine k € R pentru care functia f : [0,00) — R, Se) = { QInz+z, 2>0 k, z=0 36admite primitive pe (0, 00). R. O primitiva F : [0,00)—> R, pe-[0,00).pentru f are forma 2. rove {gm 224 Din F"(0) = 0 se obtine k = 0. 15) Sa se determine & € R pentru care functia f: R +R l+¢Inz, 2>0 F(z)=4 k, 2=0 2+Inz?, 2<0 admite primitive pe R.. R. Fie F:R—R, alnz, z>0. . F(z)= 0, 2=0 zing’, 2<0 Cum F'(z) = f(z), (V) 2 € RY si F"(0) = 0 = f(0) rezulta & 1.4. Integrarea prin parti, O prima metoda ce permite calcularea integralelor unor functii date este oferita de integrarea prin parti. Are loc urmatorul rezultat important. ‘Teorema 1.4,1. Daca f,g: I —+ R (J interval)sint functii derivabile cu derivate continue, atunci functiile f -g, f’-g si f - g' admit primitive gi mulfimile lor de primitive int legate prin relatia J Herd erde = Fea) | re aeide, 8) Demonstrafie. Functiile fg, f’-g si f-g! find continue pe I, admit primitive pe I. Demonstram egalitatea de multimi prin dubla incluziune. "C”, Fie HE i f(a)q'(2)de. Dec H! = fg'. Fie FS fg — H. Avem: 37F' = (fg)! — H! = f'g, ceea ce arata ci F € J feraayaz. Deci H = fo —Fe fg= i f'(z)g(2)dz.° Cum 'H a fost o.functie arbitrard rezulta: J serdterts ¢ steyate) - [4 eboleee, (0. >”. Reciproc, fieG € farate)- f f'(z)g(2)dz. Existé F € J Ferateyae astfel incit G = fg — F. Avem G! = (fg) — F! = fa’, cea ce arata cd Ge | tere ener: Deoarece G a fost o fiinctie arbitrara din membrul drept al relatiei (+) rezulta J Hea'@)te > 1e)0te) + f (e)alede, @). e ‘Din (1) gi (2) se obtine (*). mf Observafii.. 1) Formula (*) este cunoscuta sub numele de formula integrarit prin parfi. 2) De obicei se ia f functia mai complicata de sub semnul integrala astfel incit integrala din dreapta formulei (+) s& fie mai simpla decit integrala din stinga. Daca integrala din dreapta egalitatii (+) este mai dificila, atunci se face o alta alegere pentru f gi g’. 1.4.1. Probleme rezolvate Sa se calculeze integralele: » finzde, 2 >0;2) feincds, 2>0;3) po zdz, 2 >0; 4) [Pee 2eR;5) fos l)eFdz, 2 € R; 6) fe + 2a)ede, 2 ER; 7 [ ssinzas, 2 ER; 8) | VF=S0e, 2>3;9) [ve ¥oae, zeR; 10) | Vie= ue, 2 € [~4,4}; 11) J evF =e, 2>3; 12) [evF= ee, 2> 3; 13) fe sinedz, 2 ER; 14) fe cos zdz, x € R; 15) f #sinzde, ZeER; 3816) arcsin zdz, ae arctg 2dz, 2 €R; w) [ = ( 0,5) 19) In = f +R. 1) Alegem f(z) = Inz, g'(z) = 1. De aici f(z) = a 1 g(z) = =z. Formula integrarii prin parti da jforede= sine [de =2ine—2+0. ‘oO dz, cr €R, nEN, n> 2. 2) Punem f(z) = Inz,-9'(z) = 2. Deci f'(z) = Aplicam formula integrarii prin parti si rezulta: femade= Fine} [ sde= Sine je? +e70 2 Observajie. Se poate lua frinsds=2%(ene+0) +0, unde a,b se determina din cerinja ca {2*(alnz + 4))’ = zInz, (¥) z > 0, adicd (2a —1)Inz + (a+ 2b) =0, (VY) z>0. | Pentru z = 1 rezulta a+2b = 0, iar pentru x > 0, z # 1 se deduce 2a—1=0. 1 1 Deaicia=3,b=->.0 e aici a= 5, b= 7 3) Notam f(z) =In?2, g'(2) = 1 si avem: f’(2) = Zine, gz) =2. Gasim: Jostede =aln?e— 2 f inzde. Pentru integrala din membrul drept se aplicd din nou integrarea prin parti. Avem, conform cu 1), fsteds = zn? —2(2lnz = 2)+C = 2(In?2—2Inz+2)+C.0 Observatjie. Se poate lua fo adz = 2(In?2+alnz+8)+C, unde a,b € R se determina din cerinta [2(n? z + alnz +6)’ = In?z, x > 0, adica 39(a+2)Inz+a+6=0,(V)2>0. De aicia+2=0,a+b=0, adicda =-2,6=2.0 3 4) Dacd am nota f(x) = e*, g'(z) = z?, atunci f"(z) = é, (2) = = si deci 3 i aefdz = 5e . ; ] edz. Ori integrala din dreapta este mai complicata-decit cea initiala. Atunci vom lua f(z) = 2”, g'(z) = e* eu f/(2) = 22, g(z) = e*. Deci i ae dz = 27e7 —2 i] ze*dz. Pentru a doua integrala se aplica din nou integrarea prin parti luind f(z) =z, g'(z) =e? cind f!(z) = 1, g(x) = e*. Deci . [rede = ae - few sae 40. in final ae"de = xe" — 2(ze* — e*) +C = (2? - 22+ 2)e7 +C.0 Observafié. Dacd avem de calculat J Pateyer*ae, aeéR*, ceER, unde P,(x) este un polinom de gradul n, atunci se pune / Pra(z)e**dz = Qn(z)e** +C, unde Qn(z) este un polinom de grad n (de acelagi grad cu Pq) ai catui coeficienti se determina din conditia [Qn(z)e**)' = Pa(z)e**; ER (aplicind metoda coeficiengilor nedeterminaji). In cazul exercitiului 4) punem [setae = (az? + bet cle +C (Pa(x) = 22, Qala) = a2? + bz +0, a=1). Coeficientii a, b,c ii determinam din cerinta [(az? + bz + c)e*]’ = 27e", (V) x ER, adicd 40faz? + (2a +b)2-+b + cle? = 2%e*, (V) rER. De aicia = 1, 2a0+b=0,b+c=0, adicia=1,b=-2,¢=2. Agadar / geFde = (2? — 2 4. Qe™ +C.0 3) Se ia [© +24 le*dz = (ax5 + bx? + cx +d)e* +C, unde a,b, ¢,d se determina din cerinta [(ax3 + bx? + cx + d)e*)’ = (23 +c + 1Je”, (V) TER. Se gaseste ca =1,b=-3,c=7,d=-6.0 6) Se pune [e + 2x)e**dz = (az? + br + c)e* +C gi se determind a,b,c din conditia ((az? + be-+ cle)’ = (2? + 2x)e", 2ER. 4 4 oo ic om Oo 7) Se ia f(z) = 2, 9/(z) = sinz gi deci f’(z) = 1, g(z) = —cosz. Avem: Se gaseste a = pea frsineds = szeoee + | cdsside =-200s2 +sine +C.0: 8) Se scrie integrala sub forma (se amplified sub semnul integral cu V2? —9) t= [ VF=8e = ae [PS ie z 7 [we =O)'de —9In| 2+ V2?—9 |. Pentru a calcula ultima integrala punem: f(x) = 2, g(x) = (Vz? - 9) si deci f’(z) = 1, g(x) = Vz? —9. Deci [ue D)dr = 227-9 - [v# TOdz = 2/2? 9-1. Deci I=2V2?—9-1-9in| 2+ V2? —9], iat de aici 41= }(eVe—8-9nj2+ Va?—9)) $6.0 Observajie. in general [vw Teds = beeen [2 Vea $C, z €[-a,4],a>0 9) Avem (asemanator cu 8)) 249 2dr dz T= | V2? +9d2= | = de= | 7249/2 _- / oe vat +9 : Vero" Vat +9 . i 2(Va? $0)'de + 9In(z + Va? +9). cae Integrala ultima se calculeaz’ prin pari luind f(2) = 2, (2) = (V2?49), side aici f’(2) = 1, 9(2) = Vat +9. Asadar T=2Ve 49 o- f vere Ode +9in(2 + /z?49) = =avat49—149ln(2 + Vz" +9). De aici I= pleve ¥9+9in(2 + V2? 49) +C.0 Observafie. Analog avem: | vied = He 2? +424 a7ln(z+ Vz? +a?)] +], a #0. 10) Scriem succesiv: 16 t= [ Vib=aae= [ Bo ar= 16 [ 2+ { ede = f Parade 6 [a= — + f cvie= 2?)'dz = 16 arcsin 5 q+ favie= 2)'dz. Ultima integrala se calculeaza prin parti luind f(z) ="z, g'(z) = (V16 — 2?)' cind f'(z) =1, g(z) = VI6—?. Deci 42I'= 16 aresin Gt evie~ 2 - | Vie= wee = = 16 arcsin G+ evi6= 2? - 1. De aici I= jas arin F +2Vi6- #4) +6.0 Observajie. Pracedind asemanator [ve zdz = 5 (eV a +0? arcsin =) +C, 2 €[-a,a],a>0. 11) Avem: 222-9) a t= [ 2/e=0ee = eae \wae- a- = fo G9 de 9 WF=5 —O)'de = Tou =9)'dz — 92? 9. Pentru calculul ultimei integrale se pune f(z) = 2?, g'(2) = (Va7=9) cind f(x) = 2x, g(z) = V2? —9 gi se aplicd formula integrarii prin parti. Avem: [2F=3 O'de = 22a? 9 - af evF= Ode = 22a? 9-21. a : = ee — 9-21 -9Vz?=9 sau me yea +¢.0 12) Avem succesiv: 227-9) 5, atde ade i f? V2? — Ode = Vea Vea -9 Veao= = f (fa? —9)'de—9 i 2(/z?—9)'dz, (1). Pentru prima integralé din (1) se ia f(x) = 2°, g(x) = (Va7=9) gi deci f'(2) = 822, o(z) = V27—5 si apoi se aplicd integrarea prin parli avind [80/5 de = 28-9 =3-3f2 2/a? — Gde = 2°22 9-31. 43Pentru a doua oe a (1) se pune f(z) = z, g’(z) = (Vz? —9)' ) $i avem fila) =1, g(2) = V2 —9. Deci i 2(\Vz?=9)'de = az? 9 | Vi — Ode = =2VP—9- F(eVe—9— in| 2+ VB) +0. in fine T= 25/2? —9 — 31 - 92? = 9 (eva 9-9In|[ z+ Vz?-9))], adicad r=3[(-#) V#=9-Finj2+ V3] +¢.0 13) Se pune f(z) = e*, g'(z) = sinz gi deci f'(z) = e*, (2) = —cosa, iat in continuare se aplicd formula integrarii prin parti avind _ I= fe sinzdz = —e” cosz + fe cos rdz. Pentru integrala din dreapta se aplicd din nou integrarea prin parti punind f(z) =e, (2) = cosz gi deci f"(z) = e*, g(2) = sinz gi prin urmare fe coe nd = ef sins — / esinedr-= e* sine — I. Agadar I =e? cosz +e? sinz — I. De aici i I= Fo (cose tsinz) +C.0 Observatie. Are loc egalitatea 1 fe sindz = e*(acosz-+bsinz) +C, unde a,b € R se determina din egalitatea [e*(acos 2 +bsinz)}’ =e? sinz, (V) x ER, adic& (a+)cosa +(b-a)sinz =sinz, zER. 44Pentru 2 = 0 rezulta a+b = 0, iar pentru 2 = ; rezulté b—a = 1, Gasim 1 i . a= Se 3: Deci fe sinzdz = 5er(-cose +sing)+C.0 14) Se aplicd-integrarea prin parti de doua ori. Alifel. ‘Se pune fe cosadz = e(acosz+bsinz) +C gi se continua ca la exercitiul 13) (observafie). O 15) Luam f(z) = 22, /(z)= sina gi deci f"(z) = 2a, g(x) = —cosz. Avem: 7 [ Psinzde = ~steo2 +2 f ecosade. Pentru integrala din dreapta se aplicd din nou integrarea prin parti, Acum punem f(z) = 2, g'(z) = cosz gi deci f’(z) = 1, g(x) = sinz, cind obtinem: [scosede =azsine— fsinzde = sine +cosr+C.. Deci I=~-z? cosz + zsinz + 2¢0sz +.C.0 Observajie.: Daci avem de calculat f'P(x)sin(Ax)dz, unde P(x) este o functie polinomiala,atunci se ia | P(a)sin(z)dz = A(2)sin(Az) + B(z)cos(Az) +¢, unde A gi B sint functii polinomiale de acelagi grad cu P si ai oaror coeficienti se deduc prin derivare gi identificare din [A(2) sin(Az) + B(z) cos(Az))’ = P(z) sin(Az). Analog se calculeaza f P(x) cos(Az)dz, punind 45{ P(z) cos(Az)dz = A(z) sin(Az) + B(z) cos(Az) + C. -16) Se pune f(z) = aresin z, g'(z) = 1 gi de aici f’(z) = ert 9(z) =2 Avem: arcsingdz = sarcsinz — = warcsing + {i l—22)'dr= | its vive = varsinz+V1—2?7+C.0 17) Notam-f(z) = arctg:z, g'(z) = 1 gi de aici f’(2) = Tee) = Deci. adz 1 / arctg dz = z arctg 2-f[ Tyg? = 7 atctgr ~ xin +27)+C..0 18) Avém succesiv: dz 1 ne sintz | J ps | ete cost z ‘gz— 4 [eae = i ae ems, Uncle sing Ear dz (1) cos’ x cos z cos® cost z Notam ae = (tg 2)'de = 2 f Sas = * Gt me OTe teccas costa = ane i ene a cos x cos3 x = fine = = 2h + 2tg 2. cos? De aici ce sing 2 3h = San ztetgrte, adicé I) = 5 apt zerte. 3 i (1) avem: 46sinz 4 sinz 8 So 4it3: ae +5 3 Bete, adica sing 4sing oe = Geosta. * Tecostz t 15cosz 19) In = fri ide = 2/22 FI-(n-a) f ?VeF Ide = =arivatei—(n-1) f 7 mal a . 9-2dz =2-/fa1-f— oy. = = eae (/seer e+ | ) =a" Vat FI —(n- 1), —(n- Ina. De aici nly = 2"! Va? $1 (n= 1)In—2 sau In = 4 ana t= Daca n = 2 rezulta Ip = 5v8 Fi bales Ver H+C90 +€.0 1.4.1°. Probleme propuse 1) Sa se calculeze integralele: 1) [vetae, 2 ER; 2) [sede zeER; 3) fe — 22 — lefda, 2 € Ri4) fe — 24 lefde, 2 ER; 5) fe +52? — 2)e*dz, 2 € R; 6) [? Inzdz, z > 0; 2 J int ae, z>0;8) J #eoszae, zeER; 9) / 2? cos 2zdz, 2 ER; 10) { e gin? eda, 2 ER; 11) [eo cos? zdz, z € R; 12) fe aretg adz, z ER; 13) f Has, 2>0; oe 6 (0,5); 2 adz arcsin 2 5 8) [ Sze (08 )s16) Se dr, z € (-1,1); ee 1» feante «0 19) [Betae, 2 ER; 20) Ja sin2edz, 2 €R; ) AT21) fe sin Brdz, «,8 ER, z ER; 22) fe cos Badz, a, 8 ER, 2 €R; 23) [re sin 2dz, 2 € R; 24) i cexsin 2)*dz, @ € (-1,1); 25). f anesinede, z€ (0,1); 9 [a= wan v ie, 2 € (0,1); Vi-z 2) / arctg Je— Ide, 2 > 5; 28)° i 2? arctg 32dz, 2 ER; 29) fe? ~ 22 +3)Inzdz, 2 > 0; 20) [ Sas, 2>0; ay f Mee, - 22) f ein (2 "ging (l=2?)Inz Teen eh » | a 35)" Ty = aa 7 ) de, y= f en *de; 36) | ve ¥iae, z ER; 37) [eve ride, 2 ER; 38) [eviride, z ER; 39) [stv Aas, 2>2; 40) | Vor#ee, 2 € (-3,3); 41) [evar ae, 2 € (3,3) 42) [ eee (0m) 48) [ Ve =Thee, 2 eR; 4 = d: R45) / 2?n=— 4) Toya? acts ade, 2 ER; ) | 2?in i) de, >; 33)* dz; 2 > 0; Lie, 2>il. R. 1) -(x + le“? + C; 2) F(22? — 2x + 1)e”* +-C; 3) (2? — 42 +3)e* +C; 3 2 Sq es ae ce 5) (eo ee ee 4) (29 — 3n? + 5a — 4)e* + C; 5) (5 tea ae) e +C; 2. a4 6) 7 @lnz~1) +657) yybln?s —4lne+ 1+¢; 8) 2®sinx + 2x cosz — 2sinz +C; 9) Finds a $ cos 2z — pains +0; 10)= _ Se calculeaza Jy + In = Be, h-h= A gridnte + cos 2x); #1 aretg 2-5 +6; 19 BE 46, oo 4814) -z ctg z+ In(sinz) +C; 15) 2 tg2+ In(cos z) + C; 16) 2/1 + @ arcsinz + 4/142 +C; 17) zin(z? + 1)+2z +2 aretg z+ C; 18) 35 (in=-5) +C; 19) -2e~ = +42 +8) +C; 20) yeas 2cos2z) +C; 21) aeppatin de — cos Bz) +C; a 22) 5 ae pple be + Brin fa) +6; 523) 2 (einz —cos2) + Cease +6; 24) Hees 2)? + 2V1— 2? arcsin z — 22 + C; 25) zarcsinz + /1— 2? +C; 26) -2vi=2 unieya + ae +; 21) 2 arctg Ie =I — ivi TT+¢; 3 28)* > arctg 32 — — + —~In(92? + 1) +C; +a 2 29) (f-+ ai)eee Bath aees 2 ns Fae 26, 31) In(Inz) - 1] nz + C;, 2-1 z ni -24+¢; (1+27)' Inz ai Ls ba seat . 33)" I== 5 [me Gas = "yey t gine — zine? +1) +6; 34) r= fine(5) dz; 35)* Se integreaza prin parji'in doud moduri., Se obtin relatiile: Ty = ze™in 2 Jp, Ty = —V1— aren 2 + J. De aici I) = Fle - Vi- aye" 240, b= det Vi aren 2 4 C; oe wa aves, eT fine + Ver+i) +6; 38) = Vara igrree 39) ie -2 PRA tiles Ver 40) = 5Vo- 2? a zeresins 246; w Bvire-® 9 — +S arcsin 2 +C; : 4942) - cost 4cosz — 8cosz 5sin’z 15sin°x = 15sinz -43) F(z) +C, unde BVPI glen ET rsh F(2)s 5evi 2? +5 1 arcain + - pve T-}in|o+ ve T]+z,, 221 +; 2) Sa se stabileascd formula de recurenta pentru fiecare din integralele de mai jos, calculind apoi 1, In, Is (pentru 1), 2), 3), 5), 6)): 1) In = [tn ads, 2>0,n EN" 2) In= [ 2etds, 2 ER, DENY 3) In = f e*sineds, 2 ER, nEN; 4) Inn = fa zcos" zdz,z ER, m,n EN’; 5) In = f sin" ade, 2 ER, mEN, n> 25 6) in= tg" ade, (0, Z),mENtn>2; dz’ nn Dh fs sap ee (0, F)sm EN, 2258) n= f Pade, nen; dz T 2 m= [ee (0.5) ne Ns yh = coe zsinnade, R.1) I, =2ln"2~ nna; 2) In = 2% —nIn-a, Lh = (z—-le* +C, Ip = 22e7 -2K = (2? 22 4+-2)e7 +6, Is = x3e? — 3p = (x5 — 3? + 62 — 6)e* + C; 3) In = —2" cose + nz"! sin z — n(n — 1)In—23 4) f(x) = cos"-! z, g'(z) = sin™ 2082, Imn = an cos*"? zsin™+! 2 4 n-1 mene : i 3) f(z) = sin" 2, g!(2) = sinz, Ip = —— sin" 2 cos 2+ In? n- 6) Tn =/ tg"? 2(14 tg? ajds— [ tg"? adz = / tg"~? 2(1+4 tg? z)dz— 50In-2} f(z) = te”? 2, g'(z) = 1 rein = teh Inti dz 1—cos?z (sin z)! 1) hae [pS = [ite i ~ f cose Gaz dz, f(z) = (sins) cost 1 Te cosz, g'(#) = sm? a) m2 = In t+ Gots Te In-2, adicd cos zr =1)sin" 2 z2n-2(g2 +a? g7n-) 8) In = [Pe ae a Inti 1 z Ip = = arctg = +C; Dee rere +¢; 1 dz tgz sin? z Die { cos™—Tz costa cos? eas » | See= : tga dz dz = aang 049 (| ores | caters) sing 2n+2 In= Gag ajyeo™ te nga} 10) Prin parti avem: In = -t cos” x cosnz — { cos""! zsin’s cosnedz. La aceasti relatie se aduni I, gi se obtine Jn = -4 cetscens t plant: 3) Sa se arate c& urmatoarele functii admit primitive pe domeniul de definitie gi s& se calculeze o primitiva a lor: 1) f: RR, f(z) ={ aie 221 z0 arcsinz, 2 €(—1,0) ° 6) f :[-1,00) —R, f(z) = { 2 DF RR se)={ me + 230 51e?sinz, z<0 fee, o> 0: 8) f:R—R, fle) ={ Hf: —R, sey={ Teens Behe io) f: RR se) = { LEY 2S); 11) f:(-1,1) SR, f(z) = max(e?, 1+ ze"); 12) f : (0,2) +R, f(z) = VIF 2? min(z, 2%); 13) f (0,1) +R, f(z) = max(z,2°)Inz. R. Sint functii continue pe domeniile de definitie: daVe—1-Inj2+Ve—1)), z>1 1) F:R—R, Fl2)= 4 7, - ~“ 2 2 Sinz-=, 2>0 2) F: (0,00) +R, F(z)= 4 ? 4 0, z=0 plevera4 + ain(x + Ve? +4), 2<0 3) F:R—»R, F(z)=¢ 2. 2x2 —cosz+1+42In2, z>0 5 (vena? +9 axcsin 2), 2 € [0,3 4) F : (0,00) —R, F(z) = z 3,9, oF 777 tot z>3 (z—1)e*, z<0 5) F:R—R, F(e)=) 5 : Finz-F-1, 2>0 z? 1 z > arctgz+0 6) F:[-1,00) SR, F(z)= 4? ee zarcsinz+VI-2?-1, 2<0 vln(z? +1) +2 arctgz—22, 2>0 : Zy2e jer at 2<0 nea—anro=| 3 7 s 52ee zy lsinz — cos2), -2so 8) F:R—R, F(z) = (@e-Ne +5, z>0 2 (oi 7 arcsinz — Z arcsin 2+ 2. 1 9) F ;(—06,1] +R, F(a) = 4 +g27V 1-27, =€ (0,1) 2? a? zea) - Fe z<0 pve +a), z0 12) F: (0,2) +R, Fle)= 4 G0. +22) a -haseyview ss 2 FeO 2? 2? Fine-5, 2€(0,1] 13) F: (0,2) R, F(2) = Pine 3, pe ca,2) 3 036 53-e- 1,5. Alte functii care admit primitive Exista functii care, fird a fi continue pe o mulfime, admit primitive pe acea mulfime. Ne propunem, in continuare, 88 prezentam citeva astfel de exemple. 1.5.1. Probleme rezolvate 1) Sa se arate ca functia f : R — R, k sin(—]), 2#0 f(z) = @) 0, z=0, FER’, admite primitive pe R. R.-Sa observam ca restrictia lui f la (0,00) (sau (—0o, 0), fiind continua admite primitive pe (0,00) (sau (—00,0)). Deci vom incerca si gasim o ex- primare pentru i sin ) dz pe unul din intervalele de mai sus. La aceasta integrala se poate ajunge de la { g' (2) cos (2) dz prin integrare prin parti, cind avem: J s(e)cos (£) a2 = a(e)cos (2) ~ fo(2)5 sin (2) ae. Ca integrala din dreapta acestei egalitati sa fie / in ( ) dr se ia g(z) = fra()emZee(#)-2fem(Ha, Aceasta egalitate ne sugereaza s4 consideram functiile h,i: R — R, gi atunci ror zoos(2), r#0 ie = eos(£), 2#0 : a 0, z=0. ie) = 10) Functia i este derivabila pe R (in z = 0 avem: i/(0) = jim lim = cos = = 0, deoarece 0 < = cos 20k z k compunere gi produs de functii detivabile). <|z | pe R*, functia i este 54Evident ca h este continua pe R*. Din 0 < poe (#)| = a 7 k eae : iim =z cos (2) = 0 = A(0) gi deci A este continua gi in z = 0. Prin urmare h este continua pe R gi ca atare admite primitive pe aceasta Taultime. Fie H:R—R o primitiva a lui A pe R. In fine o primitiva a lui f pe R, daca exista, ar trebui sa fie de forma (tinind seama de (1)): F:R —R, “(e)- EM) +h, 2>0 F(z)=2 ky, = 0 ie) —FH(2) +s, 2<0. Legatura intre constantele k1, ko, kg se determina din cerinta de continuitate alui F in z = 0 (daca F este o primitiva, atunci F este derivabila pe R, deci gi in 2 = 0; de aici F este continua in z = 0). Avem: F continua inz=0—> i F(z)= is n F(z) =FO)S -2H(0) +kg= —2i1(0) + by = ka. Punind by = by = O rezultd by = ~711(0). oe (2) = iH(2), 2#0 F(2)= 2H), 2=0. Avem, evident, F(z) = f(z),.2 # 0, din modul in.care am ésit pe I’ (F este derivabila ca’suma de functii derivabile). Trebuie probat ca F"(0) = f(0). Gasim: Fle) = FO) _ jg, = i H(e) + THO) - Oo, a. mm z _ fitz) 2 H@)-HO)]_, ek 2, = lime Ee | mig EP O= = 0-0=f(0). Deci F(z) = f(z), (V) z ER, ceea ce arata cd. F este o primitiva a lui f pe Ro 55Observajii. 1) Din schema data in acest capitol: prin care probim dacd o functie are primitive pe o multime, cu tehnica dezvoltaté aici ne-am plasat in ultimul bloc de decizie in care am aratat ca exista primitiva F a lui f. 2) In aceeagi maniera se araté cA functia f :R —> R, k cos{—}, 2#0 fle) = () 0, z=0,kER", admite primitive pe R. 2) Sa'se determine parametrul real a astfel incit functia f : R —> R, ro=4™ () ree a, z=0, sa admita primitive pe R. R. Se aduce functia f la forma (sia (2) = ( — cos 2)) z 2 z 1 2 5B 2 #0 cos—, 2 #0 faye, BT gle = Ha) ~ Sole). a, 2=0 0, 2=0 Functia g admite primitive pe R (din observatia 2) de la problema 1) pentru k = 2). Functia h va admite primitive pe R dacé a = > cind A(z) = z 1 2 adinite primitive pe R). Pentru a = 3 functia f este combinatie liniard de ZER (dack a # e atunci A(R) = { at, care nn este interval gi deci A nu functii cate admit primitive pe R gi deci admite primitive pe R. O 1.5.1°. Probleme propuse 1). Sa se arate ca functia f :R —> R, fla) = ~()). *#0 0, z=0, 56admite primitive pe R. R. Aver cos (2 = J éos (3)+ 5 cos (2) gi deci roat{ 7) 7 aloe 0, z=0 0, z2=0. oy 2) Si se studieze daci f :R—R, fle) =) sin(Z)ems(): oe 0, 2=0, admite primitive pe R. R. Se aduce f la forma f(2)= nie 2. 5 “<> BI ae 8 h ° 3)* Sa se studieze dacé f :R —R,- non C=): #0 0, 2=0, admite primitive pe R. R. Se scrie f, sub forma (os? ()= 5 (0 + cos 2)) 1 ‘sin (2), 2#0 sin’, z#0 f@)=% - 0, z2=0 0, z2=0. Am transformat produsul sin (3) cos (2) in sumé., ale 574)* Sa se studieze daca f :R—>R, sin? (3) cos? (2) » 2#0 fe) = : : 0, z=0, admite primitive pe R. R. Se aduce f la forma . 2 (2 4 1 sn? (2), 2#0 “1, 2#0 1 J 8G PHO f@)= 5 1 q 0, 2=0 8 0, z=0 0, z=0 =f “8 5)* Sa se arate ca functia f:R —> R, 0, zso F(z) = sin—cosz, z>0, z are proprietatea lui Darboux pe R. R. Se arata ca f admite.primitive pe R. 6) Fie f: R—'R, f(z) = 0, z=0. Sa se arate ci f nu admite primitive pe R. R. O posibila primitiva a lui f pe R, F : R — R are forma: zeos>, 2¢0 F(z) = : 0, 0. Nu exist& F’(0). ' t 7) Sa se arate ci f:R—R, ‘ ' rs .nz"=1 cos (2) +2"~?sin z, z#0 z) = wet 0: z=0, 58n€N, n> 2, admite primitive pe R. R. O primitiva F :R —+R a lui f pe R are forma: ro "cos (2), z#0 \ 8) Sa se arate ci f :R—R, 1 arctg (2). 2X0 f(z) = . nu admite primitive pe R. R. Se construiegte o posibilé primitiva a lui f pe R, F:R—R, 11 zarctg (—)+ 5 inte’ +1), 2#0 F(z) = . 0, z=0. Functia F nu este derivabila in 2-=.0..° 1 9) Sa se arate-cé functia f :R —>-R, z, z<0 f(z)= sin———cosz, z>0, eee : 1“ - i nu admite primitive pe R. R. Daca F :R —>+R ar fio primitiva pentru f, atunci ar avea forma:' 2 > +k, 2<0 F(z) = 1 \ zain(2) +k, 2>0. 1 z : Nu exista F"(0). 5910)* Sa se arate ca f : (0,00) —+R, (nz) sin (3) , e>0 f@)= 0, z=0, admite primitive pe (0, 00). R. Pentru constructia primitivei lui f pe (0,00) se pleacd de la [seven 2) cos (2) de. : 11)* Si se arate ci f: R—>R, (e+ 1)eos2, 2<0 fle)= 4 0. ~2=0 - z+1 cos =, z>0 2 admite primitive pe R. R, Se utilizeaza rezultatul: Daca f,g,h : R —+ R gi g admite primitive pe R, iar A este derivabila pe.R, atunci f = gh admite primitive pe R.. 1.6. Metoda substitusiei : \ In cele ce urmeaza se prezinté doua tehnici de lucru care permit calcularea integralelor unor functii date, cind acestea se pot aduce la o forma conven- abila. 1.6.1. Prima metod’ de schimbare de, variabild Are loc urmatorul rezultat: Teorema 1.6.1. Fie I, J doud intervale din R gi fle 1 + J +R, doua functii cu proprietatile: 1) ¢ este derivabila; 2) h admite primitive ( H 0 primitiva a sa). Atunci functia (h 0 y) - y! admite primitive pe Z gi mai mult J sotene wide = Hela) +0. 60Demonstrafie. S& observim ci H o vp este o functie derivabila pe I (fiind compunere de functii derivable). Trebuie si aratam ca (Hoy)! = (hog)-y', ceea ce-i imediat daca tinem seama de regula de derivare afunctiilor compuse, cind avem: (Hoy) = H"(p)-p! = Aly) -y' = (hoy)- y's Observatie. 1) Spunem’ca ¢ este functia care schimba variabila. Uneori se inlocuiegte formal y(z) = ¢ gi y’(z)dz = dt in J Moteneeae =I cind obtinem / A(é)at = 1. 2) Nu se poate pune egalitate intre multimule [ h(y(z))¢"(z)dz gi / A(t)dt, deoarece prima este multimea primitivelor functiei (hog)-y", care sint functii definite pe Z, in timp ce a doua multime reprezinta primitivele functiei h, care sint functii definite pe-J. Chiar daca J = J, in general cele doua multimi sint distincte. Vom spune ca cele doua integrale nedefinite sint asociate una alteia. Daca notém I = / h(yp(z))¢'(z)dz, atunci. integrala asociata acesteia o notim I’ = f A(i)dt. 61Tabel de integrale nedefinite NR. INTEGRALA NEDEFINITA RT. 1.| | ge (2)p'(z)dz = aa) 140, n EN 2] | ot(e)p'(e)de = St ate +C, a#-1, 9(L) C (0,00): 3. Fog | mr v2) #0, 2€1 4. | [orortene = = +6, a>0,af1 40) plz) a : | gepe= ze” oeyral 7 | o(2) # a, zel, org 6. wee @ ) de = L aaelg =f +C,a#0 7 | | eae = arcsin A 4.6, a > 0; y(I) C(-2;a) (gq? — 12 z). | | ce = Infy(2) + "Fate Fac} a £0 PAZ Warr Were’ =In| (2) + Vez) a? | +C, | a J 0, ah C (—00, —a) sau (I) C (a, 00) [ sin (2) -y'(2)dz = — cos p(2) +C © 10 cos(z) - y'(2)dz = sin (2) +C 12 dz =tg p(z)+C, cos? y(z) _[v@)# C+ D5, keZ, el 62INTEGRALA NEDEFINITA Js [. dz = —ctg p(z)+C, p(2z)#km, KEZ, 2 EI 14| | tg y(2)- y'(2)dz = In | cosy(z) | +C, (2) # (2k+1)2, kEZ, cel” 15| | ctg p(2)-p'(z)dz = In | sin (2) |'+C, (2) $ kn, KET, VET shy(z) -p'(z)dx = chy(z) +C 1 a Y 3 chy(z) -p'(z)dz = shy(z) +C 1.6.1.1, Probleme rezolvate Sa se calculeze, utilizind prima metoda de schimbare de variabila, primitivele urmatoarelor functii: 1) fle) = getty 2 ER: 2) sle)'= cos*z l+tg?z 3) fe) = 22, 26(0,3); 4) se) = HEE, 2 (0,4); 5) (aa + 1)ec="+0), 2 ER; 6) f(z) = ae", ER; 7) f(z) =tgc+ tg? 2, ze(-5, 5) 8) f(z) =sinzcos?2, 2 ER; 9) f(z) = sin? z cos? z, z ER; 10) f(z) =sin®z, 2 ER; sinz +cosz nny 11) (2) = Fag eosa’ 7 € Ce 3) 12) f(z) =tg? 2+ tet 2, 2 (-F,5); 13) fe) = SEE, 2 (-4,2); 14) He) = mt 2 eR; 15) f(z) = zV1— 2% z ER; 16) f(z) = arctg® z : etB= | 17) fle) = SHEP, 2 eR; 18) fle) =, 2 (-F.5): 63#52 €R; 20) fle) = preps zeR; 19) f(e) = 21) fe) © Te, # ER; 22) fle) = GE, 2 (Nh 23) f(z) = “ie 28, 2 € (—1,1); 24) f(z) = 25) fle) = 4, 2€ (-2,2); 26) (2) R. 1) Fie functia p : R —, :[F~), g(z) = 224243. Avem y'(z) = 22+1. Deci f(z) = we e. Ludm acum h : [4 0) SR, yh. O primitiva a aeestei functii este H : [4,00) — +R, H(t) = Int. De aici i aa de = H(p(z)) +C = In| y(z) | +C =In(2? +2 +3) 4+C.0 Observajie, Functia care schimba variabila este y. Punind t = y(z) = “2? +043 rezulté dé = y'(z)dz = (22 + 1)dz gi integrala asociata este r= [F=mjtise. Revenind la substitutie avem J = In(z?+2+43)+C. 0 2) Fie y: Re - am 1], o(2) = cosz avind y'(z) = 1 f(z) = way iar h : [1,1] — R, A(t) = ———. TH O primitiva a lui h este H :[—1,1] —+R, H(t) = —arctg t. Agadar ~sinz. Deci J Hee = H(p(z)) +C = —arctg y(z) + C = —arctg (cost) +C.0° Observajie. Dacé& se noteazi t = y(z) = cosz, atunci dt = p'(z)dz = —sin zdz gi integrala asociata este: dt 's- - fare ~aretgé+C. Revenind la J avem J = —arctg (cosz) +¢.0 643) Se considera : (0, 3) — (0,1), o(z) = sinz gi deci y/(z) = cosz. Se scrie f sub forma: costz _ cos?acosz _(1~—sin?z)cosz = conse Ue = $@) = ae = ang ain = Me) 9'(2), unde 1-? 1 hy (0,1) +R, h@) = = 7-2. 2 O primitiva a lui h este H : (0,1) YR, H(t) =Int— . Deci i fle)dz = H(y(2)) + € = In(sinz) — Observatie. Notém t = sinz gi deci dt = '(z)dz = cosadz cind 7? 2 ref eds J (3-s)aeaimie1-G +e. Revenim la substitutie si obtinem: sin? z = In(sin z) in aplicatiile urmatoare vom nota t = y(z) gi inlocuim y'(z)dz prin dt. 4) Avem: re [82a i tga cost Notam tg z = t gi deci dt = Hin jel se. Ded f= iis) +6. a zit cind integrala asociata devine I’ = 5) Se pune t = cos(z? + 1) gi deci dt = —2zsin(z? + 1)dz. Integrala asociata este I’ =— ] etdt = —e' +. Deci I= ("4 4.6. 0 6) Notam ¢ = 23 cind dt = 322dz gi deci integrala asociata este: 1 1 las "== | edt=—e' +C. = xe" +C. rat fea 3 +C. Agadar I 3° +¢.0 7) Avem: ul = = aye t= ferred syde= f tg a(1+ tg?x)de = i ‘62a 7 : 5~ de cind integrala asociata este: ost dz. Notém ¢ = tg 2 gi deci dt = iz 2 5,2. = fui=F+e. Dei r= “846.0 8) Se pune ¢ = cosz cind dt = —sinzdz. Deci integrala asociata este: 65oe a . -7t¢. in fine = 9) Se substituie t = cos x gi deci dt = —sin zdz. Functia se aduce la forma: ra-/ f(z) = sin? z cos? z sin z = (1 — cos” z) cos? x sin z. Acum integrala asociata este: ta-fa-sytas—fe@-ma- fea [ta=-G+ See = = a-7tete. 3 costs | costa + Deci I = — ; 7 tee 10) Se serie f sub forma: f(z) = sin zsin? z = sin 2(1 — cos? 2). Acum se substituie t = cosz si deci dt = —sin zdz. Integrala asociata este: 3+ - fa-ty=- fas frase Zee Rea SOS a 11) Se prelucreaza f sub-forma cos (2 - 7) f(z) = a) gi se noteazd t = sin (« . 5): amt a eter: Se obtine #emietsesi deci I= Insin (2-5) +6. a 12) Se pune f sub forma: f(z) = tg? z(1+ tg? x) = tg? z- cae’ Se noteaga t = tg z cind dt = —— Integrala asociaté devine: 3 3 ra [ta Fre, jar I= Fee. a 13) Se aduce f la forma: sin?zsingz — (1—cos?z)sinz f(z) = —— = > cosz cose gi se noteaza t = cosz cind dt = —sinzdz. ence asociata este: ae minfe 45 oC. Deci J = 66ae 14) Notam ¢ = 272 gi de aici dt = 3 yeas. Integrala asociata este = 5 gece pent’. Desi I= 3 aresin(e v2) +C. a 15) Punem ¢ = 1 — 2? gi avem dt = —2zdz. Acum tang [ Vampire Desi 1=- 512%) 1a +. a 16) Se fa dt= ©. Avem: I= / @at= E40, Dei = 40.0 17) Punem ¢ = arctg 2 gi deci dt = dz. ease Taa?° Tntegrala asociata este: ‘6 6 re [ta=Fre. Deci = SBE ye. 3 18) Se pune ¢ = tg z cind dt = és aves / edi =e! +0. Deci T=e84¢.0 19) Notim ¢ = 2° cind dt = 32%dz. Dei’ = + f = 3S 241 = farctgt +6. De aici I= 3 arctg (2°) +C. ao a Punem i pa 2 s de aici oa 2sinz coszdz. Agadar ao t= | sae CAF “ait Deci I = A arctg (23) +00 21) Dint = : dt = 425dz gi integrala asociata este: 1 Fine + VE +. Deci a/ yeaa : T= Fin(e* +V284+1)+¢.0 7 ge pune =at a deci dt = 4z5dz. ner asociata este: m4 ila vi-# 23) Se face = 24. Avem I’ = ifvi 1 = t2dt, ete. 24) Se pune t = 24. 25) Avem T= = farsind +6. De aici I= 5 aresin(e )+e.0 1dz 1 = = 1+ tg? ‘ cost x | coe cos? =f uaa) rs dz ore Integrala asociata este: Se pune t = tg gi deci dt = 3 = faseaats Se. tg? Deaici I= tgr+S*+c.0 26) I= [es ee = dz, Notam t = sin. gi reaulta TiS a}, T-# =73) 1.6.1.1°. Probleme propuse next "lie al+e Sase calculeze, utilizind prima metoda de schimbare de variabila, urmatoarele integrale nedefinite: » fe ~1)%dz,2€R; 2) [#2 —1)9dz, 2 ER; ode 22-3 0 | ae ee #14) aa zde 5) [ Bart? -19) [3 At ten; z?dz edz nf pg FER: 9 / 2 2eR; » [agreny e809 | eee?" edz w [56 os de, 2 ER; wy fs =z 2 > 9 1) f cade 0; 14) [| MEde, 221; ari 15) [ de pert fA e> is " [sts eae 18) [ ae te (he 29) | Bacay 2? 2 | aatemay 2?dz a) foe ,2>0,22) [ —S, >0; ees Fey" Vinte +l’ cos zdz e(o —2 ); 29) [ Tate ,e) ;2a) [ eet» a5) [ peeagdn eR; 26) fe beck rer; ar f sinede »2R;28) f Ee saad Veo? ti Vacate 29) [ Se ee 2eER; a0) [ ad 2 foaaren | readers dz 33) / G+2)Jengiers’ © 34) | cramer“ 8) fapaya 26 faa ee ay dz 3:2) [= 051); » | aeons 76 (0:1) 8) [ oe 2 € (0,1); 1-2? oe oe 39 == ,2€(-1,1); ! vi-2? Ta z+l ; ) 40) [—2—- Vi-@ V1 — aresin? 2 a) [EE ae, 1+ 4 [ Fea eV 43) [ yey ert a4) [ Lae, 2>0; + arccos as) [tees ey de, 2 € (-1,1) eretee + x ln(z? +1) +1 4s) f z+. ELD z>0; »zeR; 69. f sins + cosa m). 47) | Fie ce (0. 3) 4s) [ SSS, 2 € (0,1) 49) [eve —4dz, z > 2; 50) [eve +1dz,zéER. R.1)t = 22-1; weeyr4e; 2)t = 22-1; 7 Hee-4+- 2 22-1) 40; Stmenti-yehag- ae bap agi ach 4) t= 2? — 32 + 8; In(z? —32+8)+C; s)t=2%41; Pinte? + 1) +656) = 2% 5 anctg (2") +6; 1)t=23, 1 (F =)+ C; 8) t =e; arctg (e*) +; 9) t = e*; —In(3 + e~*) +C; 10) t = e~*; —arcsin(e~*) + C; 11) t=e*; 5 In(e** +1)—2 arctg (e*) + C; 12) t = e*; e? + In(e* —1)+C; 13) t= e%; e* —In(e* +1) +C; 14)t=Inz; ivin'e +c; 15) t=Inz; In| Inz | +C; 16) t= 14In2; -~—4 2(1+Inz)? a 17) t= Inz; —L in] 1—-In?z | 4C; 18) t= Ing; aren (92) +0 11) t= Ing; ~5 = wa) te ig) ¢ = in(2z); In(in 22) + ¢; 1 Inz ~ v2 20) t= Ing; ¢in| PE Inz 21) t= Ina ey arty (23) +6 22) t = Inz; In(Inz + Vin?2+1)+C; +6; 23) t = Ing; arcsin (57) +C; 24) t =sinz; In(1+sinz)+C; cosz — 2 cosa +2 27) t = cos 2; —In(cos 2+ -Vcos* z+ 1)+C; 28) t = sin z; arcsin ( ot) 40; =) +65 +6; 25) t = sina; arctg (sin) + C; 26) t = cosz; -fia 29) t = cos? z; —In(4 — cos? z) + C} 30) t = sin? z; arcsin (= 7031) t = arctg 2; In(3+ arctg 2)+C; 32) t = arctg 2; 4 ¥ arctg (8 =) 4G; 2 33) t = arctg 2; In(arctg z + V/arctg? z+ 5) +C; 34) ¢ = arctg 2; arcein (3) +¢; 35) t = arctg 2; 2/arctg 2+ C; 36) t = arceinz; ; arcsin? x + C; 37) ¢ = arcsin 2; In(arcsin z) + C; 38) ¢.= arcsin z; — 39) t = arcsinz; In(arcsin x + V/arcsin? z + 1)+C; 40) t = arcsin 2; arcsin(arcsin x) +C; azdz Vv ajrs /=%,- ) 1+2? 1+2? 7 +1=¢, iar — a doua arctg 2 = t; gine? $1) — drfarctate +6; ‘a)t=4 —2?; Ya He Giaay inet gine! + Vx8 = 16) +C; 44) t= Jz; —2cos Vz +C; 45) Avem lq a patel ae, Pentru prima integrala se pune ¢ = —+ aresin © VECCT de; Pentru prima integral se substituie 1—2?, iar pentru a doua integrala t = arccos 2; ~-/I — a? — 5 arccos” 2-+C; 46) Avem: e&cts ade zin(g?+1)dz | f dz I+2? w+ 2+)" Pentru prima integral se pune ¢ = arctg 2, iar pentru a doua t’= In(z? + 1); esrctg a 4 5 In(x? + 1) + aretg 2 +(C; 47)* Se determina numerele m,n astfel incit Qsin2 + cose = m(sin 2 + 2eosz) + n(—2sinz + cosz), 2 € (0, 5) $2 — 2in(eine + 2e0sz) +6; 48) - BRE ti (ee) +0 49) t= 2?— 4; 50) t=2?+1. n1.6.2. A doua metoda de schimbare de variabila Teorema 1.6.2.1. Fie I,J intervale din R si I 2+ J +R doud functii cu urmatoarele proprietati: 1) v este bijectiva, derivabila cu y'(z) #0, (V) z ET; 2) functia h = (f 0 p)p! admite primitive (fie H o primitiva asa). Atunci: a) functia f admite primitive; b) functia H 0 y~? este o primitiva a lui f, adicd f(a)dz = (Hop)(2) +C. Demonstratie. Din 1) rezulta cd 7} este derivabila pe J. Cum H este o primitiva a lui A, rezulta H derivabila pe I si H’ = (fo y)p’. Pentru ca H og? sa fie o primitiva pentru f trebuie ca (H op)! = f. Mai intii este clar cé H oy! este derivabila pe J-(compunere de functii derivabile). Avem: . (Hop) (2) = A"(y (2) - eye) = (f ove (2) -¥'(e Me) - -1)¥(n) = f(z) olen) « = i (97)'(2) = f(z) ee) Fee) f(z), 2€J. 0 Observafie. 1. Se spune cd y-! este functia care schimbé variabila. Inlocuind formal t = y~1(z) gi dt = (p~!)'(z)dz se trece de la integrala I= / f(z)dz la integrala asociata I’ = i F(p(t)) yp" (tat. 2. In prima metoda se noteaza cu t o expresie ce confine pe z, dupa care se calculeaza integrala asociata J’. in a doua metoda a substitutiei se pune z egal cu o expresie de ¢ gi se trece la integrala asociata I’. 3. De remarcat ca in cele doua metode se face o substitutie in urma careia se obtine o integrala asociata J’ mai ugor de calculat. 1.6.2.1. Probleme rezolvate Sa se calculeze, utilizind a doua metoda de schimbare de variabila, primitivele urmatoarelor functii: 1) f(z) = Va®@—2%, 2 € (-a, a), @ > 0; 2) f(z) = aoe 2>1; 3) f(z) = cos? Vz, 2 > 0; 4) f(z) = io zeER; 5) f(z) = er oT 72R. 1) Alegem g: ( 5) —+ (-a,a), y(t) = asint, evident bijectiva (cu inversa yp-(2) = arcsin =), derivabila si p'(t) = avost # 0,¢ € (-Z, 3) (deci se verified cerinta 1) din teorema). Trebuie, gésita o primitiva H pentru A(t) = (f 0 y)(t)y!(t) = Va? — asin? ta cost = a? cos? t. Avem: H € [reat = @ cos? tdt = of teat 7 2 = F(t-+sint cost) +C. Deci / J(z)dz = H(y"'(z)) + = a ee . 2 7 fee) $ [arin Z + sin (aresin =) 1—sin (resin =) +05 a 2,8 z\? = [ea 1-(2) |+e= ; ja? aresin = 24 aVar— 2] + +C, rezultat gasit la integrarea prin parti. o Observajie. Dacad notam formal z = asint cu dz = acosdt, iar de aici t = aresin <, atunci integrala asociata este: | 2 P= : Va? — a? sin?tacostdt = a [ cos? td= st +sint- cost) +C. oo la ee gasim T= 5 faresin = + sin (arcsin =) \/1 —sin? (arcsin =)| +0 = a a = f ie aresin = as aa? — 2) +¢.0 2) Alegem g : (0,00) —+ (0,00), p(t)-= #8, éare este o funetie bijectiva (cu inversa p"1(z) = #/z = 1), derivabila pe (0, 00) si y'(t) = 6° £0, t> 0. SA 65 6i3 construim primitiva H pentru functia h(t) = F(p(®))~"(8) = a3—7e = 77" rs fae a 8-141 _ C-VYO+t+I4+1, _— 6 fis a roa Ae cee wef (bossa y)aeseasesagon otis Acum f f(e)de = 2V8 +3978 + 698-4 6In( Ye —1)-+¢. Qo 73Observajie. Si remarcdm c4 in structura functiei apar ./z gi 4/z (deci radicali de ordine diferite din aceeagi expresie, aici z). Atunci se face substitutia z = 1°, unde exponentul 6 reprezinta cel mai mic multiplu comui al ordinelor radicalilor. Lucrind formal avem: dz = 6¢5dt, t = + 4 +C. Revenind la substitutie se obtine: ait + Mesn2ve WE oe, o dt 4) Se pune x = Int gi deci dz = oa t =e*. Integrala asociata este: vf 2 at _ f tat _ f+t-1 - eae a a! ee | J0-tH)e- =t—Inj1+t|+C. Revenim la substitutie gi obtinem: J = e* — In(1+e7)+C. 0 5) Se substituie 2 = 1?—1. De aici dz = 2tdt,t = /z + 1. Integrala asociata este: 1 f__2tat = te) (eine) aes mate. Deci l+z T=}. co Wal 741.6.2.1°. Probleme propuse Sa se calculeze, utilizind a doua metoda de schimbare de variabila gi substitu- tiile indicate, primitivele urmatoarelor functii: antes 2=t?; 1) f= 2) f(z) = ¥y 2>0,¢=27; 1 0) fe)= ple > Leah 4) $2) = gmap € (0,2), 2 = Doin 7 1 1 aint?» aa 6) f(z) = ap any ee 8) fe) = a te Re = Int; 9) f(z) = 2?V4—2", x € (-2,2), z= 2sint; 10) f(2) = Jee eR e= 28h 11) fe) = Foams FE OMe = sine R. 1) 2y8~2V8 aretg f= + C, 2) VE 2-4 VE —AIn(L + V8) +6 er zt+l 3) —aresin 4 +.¢; 4) —4 te +; 5) arecos > + C; 1 ec Be 1) Wz -3YE + 6Ye — 6In( YE +1) +C; 6) a 8) —In(1 + e7*) +C; 9) 2arcsin 5 - Ge-2)v4 —22+C; z . 10) nie t% 11) 2arcsin z+ C. xO)1.7. Integrarea functiilor rationale Definitie 1.7.1. O functie f : J —+R, I interval, se numeste P(z) Q(z)’ unde P(z), Q(z) sint polinoame cu coeficienti reali si Q(z) # 0, (V)zel. rafionald daca f(z) = 1.7.1. Descompunerea functiilor rationale in functii rationale simple Definitie 1.7.2. O functie rational se numegte simpld daca are una din formele : 1) f(z) = anz” + Qn_y2"-) + +--+ 412 + ao (functia polinomiala); A " : : 2) fe) = Goa neN’, 2% a; Bz+C . 3) f(z @reiy neéN’, b?—4ac <0. Urmatoarea teoremé de algebra este fundamentala pentru integrarea functiilor rationale. 76Teorema 1.7.1. Orice functie rationala poate fi reprezentata sub forma unei sume finite de fuitctii rationale simple. Mai precis daca & Q(z) = (2 — a4) (2 ~ a)°? += (2 — ap)®4(2? + dz + er) ---(2? + bg2 + 64)", unde 6? — 4¢; <0, i=T,q, atunci * P(2) Al Al Ay fe) = ZG = He)+ [A + Graft” +elael* Biz +C; Betz +e [tae wee), o unde L este un polinom cu coeficienti reali, iar az, be, ck Ai, Bi, Ci sint numere reale, 62 — 4c, < 0. Observajie. Problema care se pune in cazul in care Q este descompus in factori ireductibili peste R (Se gtie din algebra ca factorii ireductibili peste R sint polinoamele se gradul intii X —a gi cele de gradul doi X? + bX +c, a,b,c € R cu 6? — 4c < 0) este de a determina coeficientii Ai, Bi, Ci ce apar in membrul drept al egalitatii (1). : Daci grad P > grad Q, atunci se face impartirea lui P la Q conform teoremei impartirli cu rest cind obtinem P=1Q+R, undeO< grad R< gradQ sideci f(z) = ag = L(2)+ ae. R(z) Acum pentru avem descompunerea in functii rationale simple (de Az) formele 2) gi 3)) gi corespunde celor doua sume din’ membrul drept al egalitatii (1). in egalitatea astfel obtinuta se aduce, in membrul drept, la acelagi nu- mitor. Numitorul comun este Q. Dacé se elimina Q din ambii membri se ajunge la egalitatea a doua polinoame, iar de aici la un sistem de ecuatii in care necunoscutele sint coeficientii Ai, Bi, Ci. Aceasta metoda de a deter- mina coeficientii Ai, Bj, Ci se numegte metoda coeficienfilor nedeterminati. 71.7.1.1. Probleme rezolvate S& se descompuna in functii rationale simple urmatoarele functii rationale: a) Numitorul are rddacini reale simple 22? + 62+6 1) f(z) = Ge@stet6y’ 2#-3,2f-2,24¢-1; aS +2? +241 1 2) f@)= Sater Fp tel R. 1) Descompunem numitorul in factori ireductibili peste R. Avem: Q(z) = (z+1)(z+2)(z+3). Atunci descompunerea lui f in functii rationale simple are forma: : : f@)= ati tayo t aes . Aducind (in dreapta) la acelagi numitor gi apoi eliminind numitorul rezulta egalitatea de polinoame 227 + 62 +6 = A(z + 2)(2 +3) + Biz +1243) +C(2+1)(z+2), (1) sau 22? +62+6=(A+B+4C)2? + (5A+4B + 3C)2+6A+3B+42C. De aici, prin identificarea coeficientilor (de la aceleagi puteri ale lui z) rezulta sistemul: A+B+C 5A+4B43C 6A+3B+2C Rezolvind noest sistem gisim A = 1, B=—2,C =3. Deci f(z) = : Observajie. Dacd i in (1) se face z = —1 rezulté A = 1. Pentru z = —2 se gaseste B = —2, iar pentru z = —3 avem C = 3. 2) Observam c& gradul numéaratorului este mai mare decit gradul numitoru- lui. Se face impartirea gi gasim: 2292? +2+1 = (x+1)(22?—z—-1)+3242. Deci a a wou (e+ 1)(2e?— 2-1) 43242 _ 32+2 Se) = 2-2-1 Sosa e oT 3242 Acum functia rationala se descompune in functii rationale sim- Qe? — 2 2 3242 ple. Sa observam c& 22? ~ z—1 = (2 — 1)(2z +1) gi, deci Receci = A B i: Boi t pyr’ lt de aici 82+ 2= (A+ Blot AB. 78Se obtine sistemul 2A + B = 3, A— B= 2 cu solutia A= g, 5. : a Asedar f(@)= 2414 30D a@eaiy 9 b) Numitorul are rddacini reale multiple 1) fe) = BAK, 2 #119) fe) = ES ea. R. 1) ve intii. Se scrie f sub forma: B c fe) = HH + Gat Grn 3? ; iar de aici 4a+1=A(z+1)? + B(z+)+C, (1) sau 424+1= Az? +(2A+B)r+A+B4+C. Deci A= 0, 2A+B=4,A+B+C=1, cind gisim A=0, B=4,C= Prin urmare : fla) = @rly” @+D* [ Metoda « doua, Daca in (1) se face x = —1 rezulté C = —3. Se deriveazi (1) gi resulta 4 = 2A(z+1)+B, (2) iar aici facem z = —1 cind avem B = 4. Se deriveaza (2) gi se face z = —1, cind gésim A=0. 0 Metoda a treia. Punem z+1 = y gi deci z = y—1. Deci f(y—1) = a = A _ 3 iss de aici, revenim la substitutic, f(2)= + - 2.0 ry yy : os : “(e+i? (+) 2) Are loc descompunerea. BG + Grip tesit Tepayer it de aici 2? 4242 = A(2—1)(2+1)? +B(2+ 1)? +C(2+1)(2—-1)? + D(z—-1)’, (1). Se face z = —1 gi apoi z = 1, cind gasim 2 = 4D gi respectiv 4 = 4B. Deci D= i B= 1. Se deriveaza (1) gi rezulta 2241 = A(z+1)?4+2A(z?—1)4+2B(2+1)+C(2—1)? +2C(2?—1)4+2D(z—1), gi se face aici din nou z = —1 gi apoi z = 1. Gasim —1 = 4C — 4D, 3=4A44B. Deaii A=-4,0=5. Deci f@) = 1 : ~ae-n + G7 * Wes te 7Altfel. Din (1) rezulta un sistem in A, B, C, D din egalitatea celor doua polinoame. c) Numitorul are rédécini compleze simple. 223 — 32? + 22 f@)= @yae ay R. Avem: fe)= S48 cote sau 22° — 32? 4.22 =(A+C)2+(B+ D)2?+ (A+ 4C)z+ B+ 4D. De aici rezulta sistemul: cu solutia A= 2, B=—4,C=0,D=1. Deci 2 : . s je 4 §@)= ayat wei? d) Numitorul are rédacini compleze multiple. 22? +22 +13 f@)= Gayatri R. Functia se scrie descompusé in functii rationale simple astfel: f(z) = A Bete. Dr+E pao P41 @ap de aici 2x? + 22 +13 = A(z? + 1)? + (Bz + C)(z? + 1)(z — 2) + (Dz + E)(z - 2). Egalind coeficientii de la aceleagi puteri ale lui x din cei doi membri rezult4, sistemul: . zt)/A+B=0 «3 | -28+C=0 2? | 244+ B-2C+D=2 z |-2B+C-2D+E=2 : 2° | A-2C -28 = 13, ‘eu solutia A= 1, B=~1,C =-2, D=-3, B=-4, Deci 1 z+2 3244 f@)= 97 a1 wa 801.7.1.1°, Probleme propuse S& se descompuné in functii rationale simple urmatoarele functii rationale: 1) Me) = Goyaraee ay FFL 2S $2? + 1224+ 11 2) KO" syeeta tie $6 PhS 8) fe) = ete Ad, 21,27 -3; 0 fee eeiygratenay Abts ose) eae A 8) Ke) = ay 1) fle) = seg 2 #18) fle) = 9) f(z) = war 1 Petey | 1 Bar AOS sarees - 32-2 ain Bayer . Ry se)= 5 - + a te=syt+ btn e-2*2-3° eel e+2 243° yen? 4) ane Te +0)” Wet iee—3)' 4 9102 Gagt Gast ee wes tote Vie zV2+1) oan =24+2 1 1. 7) f2) = wer ae zi 8) S@)= a Gee 2 0 1e)=-F stat ea 1 z+1 atl ioe M4 2-2 82-1 + ait Peedi! @ pet 2#0; £0; 11) f(z) = 6) f(z) =- 11) f(z) = <1.7:2. Integrarea functiilor rationale simple Am vazut la 1.7.1. cd orice functie rationala se scrie ca o. sum finita de functii rationale simple. Deci integrarea unei functii rationale se reduce la integrarea functiilor rationale simple. 1) Daca f(z) = an2” +aj,_12"-! + +--+ az + a9 € R[z]; atunci ntl a” z? | ieee = 0. tants tay + aon +C. “2) Daca f(z) = mr EN, 2 £a, atunci se considers cazurile: 2.1) n= 1. Avem [toes [SZ Exemple. Sa se calculeze In(z-a)+C, z>a Infa=2)+C, r-}- —— R. a) Avem ‘ds =In|[z—-1]+C=In(2-1)+¢.0 b) Acum / de _infeti|scol(-¢-H+¢60 +i." = : cy Se scrie integrala sub forma: ; aE = Fn (= + i) +¢C.0 2.2) Pentru n €.N*, n-> 2, gasim: [rose= [ap = fe-or de = Eo fe aoe +, dacé x € I, unde I C (a, 00) sau I C (—00, a). Ezemple. Sa se calculeze: d: d: 9 | poppe) f p< [dz : dz 1 9 fateh | wtp} R. a) Scriem integrala sub forma: 82dz Se (ee ae 1 eop=fe-9 de = BaD 40=-ge ap te 8 b) Aver: de ae Ceri ~ fais = *ae- te’? dz 1 9 | tay | eae aap? d) Se scrie integrala sub forma lf. de ir I 1 = = : = ao 3f/ 1? oF iF | +°= taGerip ats Qtat+ 3 Altfél. Dacd se nota$z + 1 = t, atunci integrala asociata este vaif#e tee Peg tee Olea . 1 - J[=-——_. +¢.0 Prin urmare’ I SG +1 +C. Br+C 3) Dacd f(z) = ae n €N®; b? — 4c < 0, atunci se analizeazd cazurile: 3.1) f(z) = ara sar a #0. ae 7 le 1 z Paya = te te. . : z ar 1 Qzdz Observatie. Dacd f(s) = yy atuncl / fede = 5) aya = Fn(e? $a?) 40. Beemple se se calculeze: feu pert) [ wap7er: R. a) Se obtine (a = 2 d: 1 2yit 5 arcts = a. uk » [aa aa 3.2) fle) = pt, «#0, neNin>2. +¢.0 +a2)PPentru J, = J oy vom da o formula de recurenta.” Ayem: a adz 1 f(@+2%)-27) n= af aap tal Grae oe dz wide ]_ + ~ @ (2? + a2)n-t “G@+a7P ~ - 1 fe z7dz Pentru calculul integralei din paranteza dreapta se aplica integrarea prin parti, cind avem: zdz a z = 1 ak @rayr = i "rapt Ey Sat 1 z ores mal ES ie 1) Gat + we may Desi ; : z- in — ae fae Tere +3 tay]: 2zd: 4a Grea tana f se yte = 3/@our = = tiers apt t& Observajie. Daca f(z) = i dz Ezemplu. Sa se calculeze lf way R. Fie In = / eo Avem: - _ (44+27)-2? {ote @+a 74 if err er 7a (+P if larel- he on ‘|. bh uPentru integrala din paranteza dreapta punem (pentru a aplica integrarea prin parti) f(z) = 2, g(2) = wy iar de aici f(z) = 1, g(z) = a 2(z? +4) rican a“ z 1 dz Dee ou nis yar? = garg ta) 2p4- Wet zh — z 1 z haq [b+ aera 2 = aetea) 1 2 : 3 arctg, 3 +¢. 1 + ge unde J; = in fine fa = Go aaat ust Ze, a 1 3.3) Dacé f(z) = b? — de < 0, atunci se scrie-z? + bz-+.¢ ca z+bz+e’ suma de patrate sub forma e fb)? 4c= 0? 2 ge 2 = w2@tizte = arbor tte z =(2+5) + 7 a +b f4c—b?\" = (244) + (FS) In acest caz is = | fee= [ — 5 = ‘ b V4e— 0? zt+5) + 2 "2 ee at ~Vhe= 8 : Exemple..88 se calculeze integralele: » | a 5) Iran F. a) Se scrie integrala sub forma Ty b) In acest caz avemai dz =) de aa BY wey Sel 7 ( ‘) n 3 ats +35 “ah arctg oe +e=™il arctg sate Observatie. Dacé numitorul functiei f(x) ‘este de forma (ax? + Br + ym, B? —4a7y < 0, cu a #.1, atunci se forteaza factor a” gi avem z a” (+8242) = a(2? +b2-+0)", unde b= 2, c= 7, 4c <0. a a a a in cazul de mai sus (b) avem a = 3. 3.4) Dacd f(z) = wrt 6? — 4c < 0, n E N*, n > 2, atunci sé pune f sub forma f(z) = si se substituie z+ > = ¢, ajungind in final la integrala de forma 3.2). 2 3.5) Daca ete eee pale > is : . f(z) = GbeFey’ b? — 4c < 0;n EN’, n.> 2, atunci se prelucreaza f sub — f(z) ==: FF 1 2 @ these 2 @abepor? 6 dz [Jove wari wae ultima integrala fiind de tipul 3.4). 1.7.2.1. Probleme rezolvate Sa se calculeze integra urmatoarelor functii: 223 + 32-1 1) Ors at; 4, 2>0; 2) fen 178 3) J@=& a5 zt+l1 5) f(z) = Fey F ER: 6) fle) = ppg 7 ER ra F< 154) f(z) = ep eer: 867) fle) = gage 2 ER 8) fle) = at eer 9) f(z) Faye? #10 Fe)= Fowe<-4 11) fle) = aap? 12) f(a) = Sette > h : 18) f@)= st pte -5 3 2 WSO = Seaeed* Brae 15) f(z) = R. 1) Avem: d froin [5+ f+ J abled green sinz-2-5540.0 2) Se serie f sub forma: 1@)= 34+ 5-345 [soe =2f S40 /S- 2 at pte o 3) Se noteazd 2 — 1 =¢ gi integrala asociata este: : +1), O4+3P 4341) r i) eee cca 7 8 9 10 eee = fe 438 + 89 $M) = FE - a - a Ge te Deci (oo woop te9 We—TF Hea” HEF Wea 4) f flz)de = i aretg 5 +6: 0. adz 1 f ade (2? +4yde _ ls mae ) ee a faa QJ 224+4 ; ae Slee aie (z+ 1)dz / zdz dz = o 6) [Ge 44 pait a pine? +445 arcts 5 oe niga if ot Ne ia A 4a? +9 yo 4 3\7. 4 3 tgs = a #+(3) 2 2 871 Qe = g aretg > tC. oO 8) (z-1)dz _ ade 1 f 8edz : 42249 J 42? +9 427 +9 i dz -1 aint Qe -. | —2 =: a =+¢.0 ae gz in(4z” +9) gots 5 +C (3) dz 1, 2- 4 a Qo 9) aT "sa saa ice sede =3 a m fa 3/25 - Sin jz? -16|+0= = $m? le o (2=3)de _ Fs edz afatts dz a w [See Ne 3 f aga gine <0) —adzr. dz 927-16 * J 927-16 = 1 dz 1 : 4 yee 16) +3 pal ayree 3c-4 mera) tee Qrdz 2 f _dz z4+1 0 3J 227-9 = ~ Fg in(o2? -16)+ ale ( 13) / flz)dz = 5 ] pine? + 1)+ a0 3 6 a: dz 14) [ S@)dr=-5 | Sageea +3 aa re Pentru prima integralé 2? +32 +2= (2 + 3) + (3) . Dect z sol 1, (2 In S5|+e= jms +1)+5in (2 zs oO sa rt5-5 n= = 4h in| 22h pes 7S (i 2-5 |etezt+s 3 2 2 2 z+1 =n[t1] sen (22) +0I= tua 3 In final ‘ id z+ z+ T= Bln 5 + 2v5 anctg = +0..0 15) Avem: dz Jseiie=-[g2y+ ey 2 1, 2-2 z-2 = qm sypa tome i+¢ o 1.7.2.1°. Probleme propuse Sa se‘calculeze integralele urmatoarelor functii: : eal ae ‘ 1) f(z) = aye z - 2) f(z) = gpg TER 3) fle) = zat pip eo VEN Ie) = age ek 5) f(z) = sheen 6) f(z) = weere® er ,2>2;8) f(z)= areren 9) f(z) = sop 2 R; 10) f(z) = =e reR; nl z 11) f(z) = oases? ER 12) f(z) = waegy 7 ER ztl 1 13) f(z) = Finn €R; 14) f(z) =3y%er00'* ER; 15) f(z) = zt apr eR. #1) A arctg 2 4-0; 2) LE oretg 72 +0; - 1) gar &3 3 va 85 a 897 2-v i ate z+V3 5) pints? +9) — 3 arctg = ztC, 6) 5 f arctg = 4-6; aw 7) aa gt) 2 in(e? +4) — arctg 56s 9) z— arctg 2+C; 10) 5 arctg 8 +; 11) 5 arctig aot +; 12) fin(z? ee es 3) v3 +in2—¥8l 4.0; 4) Fin(2? +9)+C; quest a Lig; 7 : 2 4.6514) din(a? +22 4.10) +¢; 13) garcts 16) Staines S40 1.7.3. Integrarea functiilor rationale oarecare 1.7.3.1. Probleme rezolvate Sa se integreze urmatoarele functii rationale pentru care numitorul are radacini reale simple: 1) He) = og > 452) Mle) = ey BE HL): 8) $0) = ayaa 8 <2 4) Mle) = wetees 5) (2) = EE aot. R. 1) Avem: [seas = ei Gt0—tice [ (i-zij)ae= [de a oe 4In(z+4)+C.0 2) Se descompune functia in functii rationale simple cind avem: Po eA ee A zetl) 2 tzti~ 2e+)-— De aici 1=(A+B)2+AcuA+B=0,A=1. Dei A=1, B=-1. Asadar 1 1 a(z+l1) 2 z+1 gi integrala este: 90{ teas = 2. =, =In[2|—-m|2+1]4c= =In(-z) -In(z +1) +¢€.0 3) Descompunem functia rationala in ‘functii rationale simple gi obtinem: z-4 (= 2)(2-3) ~ Deci J teas =2 *-/[4 =2in|2—2]-In|2—3]4C= =2In(2—2)—In(3—2)+C.0 4) Acum 7 eg sr a S@)= GaeFD z+2° De aici J teas = 3m | 2-1 | in] 2 42] 40 = 3in(2 ~ 1) —In(e +2) +6 = mn =e “pan TOO 5 Deoarece gradul numaratorului este mai mare decit gradul numitorului, se efectueazé mai intii impartirea, cind avem: (z + 1)° = (2? — z)(z + 4) + te+1. Desi = f(« = +B an Sade 2+ [5 de. Acum Ye+1, a T2+1 se descompune poz mB functii rationale simple cind obtinem: eats 2 . De aici T= 5 442—Ine +8ln(e— 1) +C. o 1,7.3.12. Probleme propuse Sa se calculeze integralele urmatoare: 3 0 [ges 8? | wana? adz i » | ate 2>08) | Soyer? ~3 5) ) wns @-DE-9’ oa00) / a we > 55 adz (2 —4)dz a 9 |e =p2>®) [ge De-a7? %) [ a. 2>h; 19 f xecigeryt?® 91dz » f epyererey*? zdz coe (28 + 2)dz 1 9) | eryermery 7? 19 [Gea y 32? + 22 — 3)d 5 4 24 —8)d: ua [ SE oo 1515) [ RAF, 2 59, dz 1) / aeaneenery >? R. 1) In2=* 4,2) bin == 24 46,3) Lin oust 5 w= Ey +6; 6) —Ln(z—1) + $in(e—8) +6; 1) Einlie —2)°V2eF 1) + C; 8) In (e- = +6; oy (£5 *) +6; Oi ee 11) In ETE 12) ~Fla(e-+1)-+ 5 tnle+3)— Z Inte +5)+6; 18) 2-224 igis (2- are ra)s6 rote 15) 242 e+ 42-42ln2-+5in(2— 2) ~Sin(2+2)+C; 16) oe ee 1.7.3.2. Probleme rezolvate Sa se calculeze integralele urmatoarelor functii rationale pentru care numi- torul are radacini reale multiple: z2-3r+2 341 4 1) f(z) = wees? 2) fle) = Bats 3) f(z) = eryera z>-2; R. 1) Se descompune functia rationala in functii rationale simple si avem: leet eels (2 1)ee De aici rezulta 2? — 32 +2 = A(z +1)? + Ba(z + 1) +-Cz, (1) sau z 2 3242=(A4B)2?+ (24+ B+C)rt Aw 92Identificind coeficientii termenilor lui z la aceeagi putere, se obtine sistemul: A+B 2A+B+C z 2 cu solutia A= 2, B=-1,C=-+6.0 Observajie. Coeficientii A, B, C se pot determina din (1) punind aici z = 0 cind A = 2. Tot aici, pentru z = —1, se gasegte C = —6. Derivind egalitatea (1) rezulta - a 22-3 =2A(2 +1) + B(z+1)+ Bz+C, in care facem z = —1 gi se gasegte B = — in cele Yin urma 7 2 1 + sos f(z) = Bee a ee iar de aici 6 6 ee oo ee [te Ying —Wn(e +1) 4-0 +e = tn + +. 2) Se efectueaza impartirea lui z* + 1 la 2° — z? gi se obtine +1= (28-27) +2? +1. Integrala de calculat este [sere J (1+ wee aeen) eet f eee Pentru calculul ultimei integrale se descompune functia rationala in functii rationale simple de forma ae Ae Cc Eo) esol cind se gaseste A= B= —-1,C =2. Deci-integrala este: J tee =2-Inc+h + p2in(e-1)+¢= 2+ fe 1 +i Leen 3) Se = functia de eu sub ‘forma ae B c D eH + aaa t Ga ea * Gro Aducind la acelasi numitor gi apoi eliminind numitorul rezultd 2? = A(x + 2)(2 +4)? + B(z +4)? + C(z+2)*(2+4)+ D(z+2)?, (1) In (1) se face’ x = —4 gi apoi z = —2 gi se obtine D = 4 gi respectiv B = 1. Derivind (1) rezulta Qe = A(z +4)? + 2A(z +2)(2. 44 +2B(z +4) +2C(2 + 2)(2 +4) + Cle + 2)? + 2D(x +2). 93Aici se face. 2 = —4 gi 2 = —2 cjnd se giseste C = —2 gi respectiv A= -2. Integrala de calculat este: def de ds af de [sone 2} eat) Gap fs G+ 1 7 ~2infe +2) — 5 -2in(e44)— A +c = —2ln[(z + 2)(2 + 4)] — “a tes 1.7.3.2°, Probleme propuse Sa se calculeze integralele: z+2 (z+2)dz : (52 —1)dz 1) | (E28) dee > a a) [SHS om? ? 2 <0; 3) eaga =a! z<-l; dz) : dz an ® [arden Beate < hi (2? =8242)de S —9)de : 8) [epee ge 27% | reer gat? SO (8-204 4)do = +ide 8) Cea Gr caress (27 +1)dz f (2? + 1)dz oe 10) f Seas 6 OND) errors sera 2,-1). R. Let2infe+ I-46; 2)- 1 + nga— 2) —In(—z) + C; a) wt 2) nea) P4628) ny 2.46; 6 8) In(—z2) ~In(=2 41) + 5 +6; ions sats 1) & Sinz) +20 In(3 ~ 2) - a =z) +C; 1 1 1 8) gin Hai (te)-3 Ea wert’ 9) - Ee wots 32 3 1 1 = +8 5z ?462—SInz+2+18hi(1~2)-—9> @eip $5 =e (es on 8 2 2 = Ress t& 11)'5In 94,1.7.3.3. Probleme rezolvate Sa se calculeze integralele urmatoarelor functii rationale peptrii care numi- torul are radacini complexe simple: 27-3 1 1) f(z) = ayers eh 2) f(z) = wep tech P+ 8) fe) = ays ER) Mle) = aera 7e® © el sg aerga FO =| sth eer; n se)= Btt en. R. 1) Se scrie integrala sub forma: . J tote = Cae abuse | (1- witty )woe- zt 4th a? +4e45 Qe +4 2 =2- a 2 f eth ee 2 —2In(2? + 4a +5) +0. 2) Avem ae 1 A Br+C =, “@e)@ ee) eel” Poet Aplicind metoda coeficientilor nedeterminati rezulta A= z B= -} C= 2 ‘ dfide 1 feel) = 3: Dei f s(e)ds = 3 z+ woap@t3 {eta [ ginle + 1)- gine? —2+1)+ a arctg @Tloco 3) Se descompune functia rationala in functii rationale simple gi avem: x? A+B pp _Ge4D zit. 224 VYirt+1 22+ S241 5 1 Prin identificare gisim A =~ 7g, B= 0,0 = oP D0. Deci (pentru —] imeraleor se peluress “convenabil) 2? i 1 rtd ne waveeit ii 2?— ir] at _tetv2 v1, 1 4. eav2 © 4/2 at4+Jizti 4 22¢V2e+1 472 2?-Vaztl 1 1 2z+1 1 f felis = Tyne ts ayaiete (VGr41)4 arcig (V22—1)} 95+¢€.0 4) Avem: 4 1 a Lt gett 10) aarp Hear Hi | Mees Fy we + arctg == 1 lie o v3" i 5) Se scrie f sub forma f(z) = ai + Ste +2. De aici reaulté A= 1, B=C =0, D=1. Dei 1 =n PTF + G araig 4 40.0 6) Se poate scrie f ca suma de functii rationale simple. Vom asa altfel. Pentru z # 0 avem: 4 f(z) = aE a Subsite : gi deci dt = “( + 3) dz. Integrala asocigta este aft 1 arct; Pea ae at Prin urmare a (-o0, os sau Ne 00) avem: { fla)de = a aretg =— + = a ic. Cum f este ee pe'R rezulté c& admite primitive pe R. Fie G(z) = v= a arctg a Cu ajutorul acestei functii vom construi o primitiva F :R —+R pentru f pe R. Consideram Ste) +k 2<0 F(z) = z=0 ' Sia) sie, 2 Once Fun¢tia F este continua in z ='0 (Hina detivabila inz=0) <> Im a F(z) = lim F(z) = FO) = = tks ee ak: Later ='0 9 nme 2y2 nA 96. Prin urmare F(z) = ag z>0. Vo ee aa : Deci { f(z)dz = F(z)+C.0 7) Avem: fete =f G@tavttite? 1 f_dz_ 1 f 3e%de _ +i” J @+iet—eth J zi 3/.2e¢1~ = aretg 2+ ; arctg 2°+C.0 1.7.3.3°. Probleme propuse Sa se calculeze integralele urmatoare: da : e+z41 Df gery?) | Saye so: » [= (24+ dz : [x ayes -2:5) [ 3 pbs z1;11) fire 42? +4 1)dz, 2 ER; 12)" (sa re, rer. R.1 In — +; 2 a+In +; Yin Sarpy + 02) 24 as l-: .- artic. 1 2 gM epeat tyes 97(2 +2)? 1 Bote tat 7 2 e+ +e arctg z+ C; fs 6) A{BIn(z* +8) —In(z? +.1)} +6; 1, 2+z241 1 2x 2z+1 Dae Baer ~41* 3 arcts 1 aretg i | +6 8) in Soph +f acts ef Hea oe 9) Bin Y= PES 9 arty 2 Gey 9 a are TS 11)* Se scrie integrala sub forme i} In(z?— 24 1)(2? +240)dz = f in(2?— 4) ain lhe 5) 7 Lee, 10) —Aarctgz+C; zt+1)de+ j In(z? + 2 + 1)dz gi apoi se integreaza prin parti. 12)* Pentru z # 0 se pune z+ i at. 1.7.3.4. Probleme rezolvate Sa se calculeze integralele functiilor rationale pentru care numitorul are radacini complexe multiple: 1) f(@)= 2 >0;2) fle) = tt, cer. \ 1 x(x? + 1)? (z? + 4z +5)?” R. 1) Se descompune f in sum de functii-rationale simple gi avem: we=F A | aeeG De+E 2 2241 © (2? +1)?" Aplicind metoda coeficientilor nedeterminati gasim A = 1, B= —1, C=0, D=-1,E=0. deci f eye = [2 - [3% - lotr 7 i. 1 aaa eee! Oo nz gin +1)+ Aer) +C. 2) Se pune z? + 42 + 5 = (z + 2)? + 1 gi se noteaza z +2 = 1. Integrala asociata este: oe G@ edt tdt G+t?)-? ae t= [opps [ery | eeye t= aeTT 98dt t?dt 1 1 Saar | ea aT wast [¢(-gare) ae 1 “aes 7 arctg t+ aeryt Farigt +C. Revenind la integrala initiala avem: z+3 1 f flere = 3g? paeF8) 2 arctg (te +2)+C.0 1.7.3.4°. Probleme propuse Sa se nein: oe urmatoare: +z— adz- vf @ ery Zoey eR ») | ote ar ea ») | a Type 7 ER Qade fe eye eR 8) | reyes? — -1; as) | yet ee, nf€ +82 +21)de 2eER; (@ ~ 1)(z? +1) (2? - 4249)? ’ 425(a —1)dz : 0 cociecine 689 | reaper ~ lwo za? re Da dz dz 1 | ecreceesmrrea 6 [Tp R. 1) 2) Fine? +2)—- aA arctg — 7H +¢; 7 aretg F atc; re aH t z z 4g 216(z? +9) "TF a 9) gate aarp t ater tes 1525 + 4029 + 332 15 4) ae 8 sles to z-1 5) Wa Fine +1) +5 Fin(e? +1)+C; z+3 6) SES 4 Finte? +1)-In(e-1)+¢; 3( —7) 1a 3V5 z-2,,. 7) Wwe+y ey tyne 4a +9) + “> arctg ae +; 99‘2 2 182 8) 5 (23 +3 aretg -9) +C; %z?~1)\(e-1) _, z?-zt1 aoe thts a ah 7 2a arct; +C; +S [oes a3 i 1 o ae vd +) ay tt +0; 9) - 10) 5 16 11) 1 +1 werent aw a aT Qe 32? 3, 2? -1 12) 5 iS + SS] +¢. 1.8 Integrarea functiilor irationale 1.8.1. Probleme rezolvate Sa se calculeze integralele: » | Se so a Fe (- 2,9%.2) [ ples, 2 (-§ 3) wf parece f adep eer 8) | paper io) [ HeaperF ” | yee t®® | Geter dz es 1,4); Vz? : ») f = Sead 7 <6 1,4),10) f 2? + 1dz,z ER; 11) | Vie Fide, 2 eR; 12) [ VF H Bae, 2 > 3; 13) | Viet 5ee, 2> 3; 14) | VaR tae, 2>2 1s) | Ve Fer ide, 2 eR; 16) [ V=eF8e=3, 2 € (1.2); dr : =Ts . a 1n [eve iy de, 2>1;18) [ a, 2>0; 100; as (2) Cie 18) [ eee > 1:20) [ SH dejar) [ C= VEE o> 0, Ee z+1+2 : 22 wae yer [ oe apie 2> 0; m) [ (HE dz dz, 1,1); 25 See mee 5 26 (10:28) f reg e>0 26) w= 2€(-1,0). R. 1) Avem: dz wa 2) Se aduce integrala la forma ; | z = ‘in = fe | aresin 5 +C. dz 1 . or = g aresin > +C. o 3) Avem: ws =In(iz+ Vz? +1)+C.0 4) Integrala se aduce la tipul 3) scriind-o ca Tey Lia (2+ \#+F)+e0 5 =In{[r+V2?-9}+C.0 yf pepe let Rao 6) Se aduce la tipul = Tes 5 5/4 ro” = zh ae + 2-3 +¢. Gl 7) Se scrie integrala sub forma T= —__, gi'se face substitugia 2 + ; = t, obtinind 1\? ( integrala asociaté I’ = / i . =In («+ e+e +¢. aay er Dei fein(2+ 3+ Fe4l) +6. a “—— 101