UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “GR.T.

POPA” IAŞI
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
DISCIPLINA DE PSIHIATRIE

Implicaţiile tulburărilor psihiatrice asupra

igienei orale

 Coordonator ştiinţific: Şef Lucr. Dr. AnaMaria Ciubară



Absolvent:
Elena Vasiliu
CUPRINS
CAPITOL 1: Tulburări psihice majore
CAPITOL 2: Examen clinic stomatologic
CAPITOL 3: Material şi metode
CAPITOL 4: Discuţii: Implicările
tulburărilor psihiatrice asupra igienei
orale
CAPITOL 5: Concluzii



 Bolile psihice reprezintă tulburări a stărilor afective
caracterizate prin lipsa motivaţiei, tristeţe, pierderea
încrederii de sine, dar care pot determina şi manifestări
patologice la nivelul cavităţii orale.
 Boala psihică este considerată o problemă de sănătate publică
dintre cele mai importante datorită frecvenţei pe care
tulburările psihice le au în populaţie şi costurile extrem de
ridicate pe care tratamentul şi incapacitatea temporară de
muncă le generează.
 Înţelegerea efectelor tulburarilor psihice asupra sistemului
stomatognat poate duce la o creştere a auto-eficacitatii
pacienţilor prin diferite metode de educaţie sanitară, dar şi la
stabilirea unui plan de tratament adecvat.

SCOPUL STUDIULUI

Având in vedere impactul tulburărilor psihice
asupra mediului social, dar mult mai
important asupra inserţiei sociale a
pacientului, ne-am propus să analizăm şi
impactul tulburărilor psihice asupra igienei
orale a pacientului în funcţie de patologia
psihiatrică.
MATERIAL SI METODE
Studiul a fost realizat asupra a 43 de pacienţi
internaţi în Institutul de Psihiatrie Socola din
Iaşi în perioada 01.01.2016-31.07.2016, care
s-au prezentat la serviciul de stomatologie din
cadrul spitalului.
Datele cu privire la simptomatologia psihiatrică
au fost prelevate din foaia de observaţie
clinică, iar modificările de la nivelul cavităţii
orale au fost constatate în urma examenului
clinic stomatologic.
 Structura lotului de studiu pe sexe

44%
BARBATI
56% FEMEI

Acest grafic evidenţiază distribuţia lotului de studiu în funcţie de sex,

astfel din totalul de 43 de pacienţi care au fost incluşi în studiu, 44% au
fost femei , iar restul de 56%, bărbaţi .
Repartiţia lotului pe grupe de
varsta
12%

37%

21-40
41-60
61-70

51%
Repartiţia în funcţie de criteriul diagnostic

16%

Depresie
53% Schizofrenie
30% Retard mintal

Din datele de mai sus se constată că un număr mare de cazuri

manifestă depresie, în proporţie de peste 50%, urmată apoi de
schizofrenie şi retard mintal
An
t id
ep
re
si
ve

10
12
14
16
18
20

0
2
4
6
8
de
ge
ne
ra
t ia
a2
a

Be
nz
od
ia
z ep
in
e

An
tip
St si
im ho
t ic
ul
an e
te
m
et
ab
ol
is
m
ce
re
br
al

In
hi
bi
to
ri
G
AB
A

An
t ie
pi
le
Tratamentul psihiatric

pt
ic
e
Clase medicamente
Implicaţiile tulburărilor psihiatrice asupra igienei
orale

Igiena orala deficitara 43

Resturi radiculare 17

Forme diferite de parodontita 30

Edentatii 17

Leziuni carioase multiple 32

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
 Igiena orală la pacienţii cu afecţiuni psihice

32% Scor 0
8%
Scor 1
Scor 2
Scor 3

61%

 În urma examenului stomatologic am constatat faptul că toţi pacienţii au prezentat o igienă

orală deficitară, acest procent fiind în strânsă legătură cu afecţiunile diagnosticate de la
nivelul cavităţii orale. De asemenea, un numar mare de pacienţi au prezentat hiposialie
sau xerostomie, fie ca urmare a efectelor somatice ale bolilor psihice, fie ca efect
secundar al medicaţiei.
  Concluzii


 Repartiţia în funcţie de vârsta pacienţilor aflaţi în studiu nu reflectă

incidenţa patologiei psihiatrice în rândul populaţiei de peste 20 de
ani, deoarece sunt multe cazuri nediagnosticate şi care nu se prezintă
la medic. Cu toate acestea, perioada de varstă cuprinsă între 40-60
ani este dominantă.
 Cei mai mulţi dintre pacienţi au fost diagnosticaţi cu depresie (54%),
urmată de schizofrenie şi retard mintal.
 Varietatea substanţelor administrate pacienţilor susţin ideea
complexităţii patologiei psihiatrice, în special a celei depresive. Am
constatat utilizarea frecventă a asociaţiilor medicamentoase. De
altfel, tuturor pacienţilor le-au fost administrate vitamine si minerale.
 Igiena orală deficitară, constatată în cazul tuturor pacienţilor luaţi în
studiu, reprezintă principalul factor de risc pentru iniţierea şi evoluţia
celorlalte afecţiuni: leziunilor carioase şi complicaţiilor acestora,
precum si boala parodontală.

 Tulburările la nivelul cavitatii orale apar de pe urma simptomatologiei,
a sechelelor fiziologice sau a efectelor secundare a medicaţiei
utilizate.
 De cele mai multe ori, pacienţii sunt necooperanţi şi refractari la
indicaţiile date de medic, deoarece consideră că nu pot face multe
lucruri pentru a conserva sau a îmbunătăţi sănătatea orală. Elementul
cheie care desfiinţează acest cerc vicios îl reprezintă o comunicare
eficientă şi de durată între pacient, echipa stomatologică şi psihiatru.
 Aşadar, stabilirea unui plan de tratament în cazul pacienţilor labili
psihici reprezintă o provocare pentru medicul stomatolog, deoarece
trebuie să vizeze afecţiunea în ansamblul ei. Trebuie luate în
considerare atât simptomatologia cu implicaţiile ei, consecinţele
patologiei de bază asupra dinţilor şi a mucoasei orale, vârsta
pacientului cât şi interacţiunile medicamentoase care pot apărea în
urma administrării de substanţe în timpul tratamentului
stomatologic.

VA MULTUMESC!!