Toamna

A sosit toamna. Frunza copacilor s-a îngălbenit şi

s-a rărit. A căzut şi bruma. Vântul zgomotos mişcă
crengile copacilor în toate direcţile. Natura îşi
schimbă verdele verii cu galbenul amărui al
toamnei cenuşii.
Încep să plece şi păsările călătoare. Cuiburile goale
plâng după păsările plecate. Fără ele codrii au
devenit pustii şi trişti.
Păsările călătoare parcurg un drum lung peste ţări
şi mări. Primele care pleacă sunt berzele. Călătoria
aceasta grea şi epuizantă le istoveşte. Unele păsări
mai mici ca ciocârlia mor în timpul călătoriei spre
ţările calde.
Toate păsările călătoare sunt prietenele codrilor şi
oamenilor. Ele îşi fac cuiburi peste tot: pe
acoperişul caselor, pe hornuri ca berzele, prin iarbă
şi grâne ca ciocârlia, sau pe sub streşinile şi
grinzile caselor ca rândunica.
În acest anotimp este şi forfotă mare deoarece
trebuie culese poamele făcute. Toate câmpurile şi
livezile sunt pline de sătenii strânşi la datorie.
Toamna este ca o regină plină de culoare şi miros.