P1 :

Bara din figura de mai jos este solicitata axial cu o forta de 10 kN.
Bara este compusa din doua sectiuni: 250 x 250 mm din aluminiu cu
o lungime de 1500 mm si 100 x 100 mm din otel cu o lungime de
2500 mm).

Sa se calculeze deplasarile in punctele 2, 3 si reactiunea din

punctul 1.

1
Aluminiu
L1 = 1500 mm

Sect. 250 x 250 mm

E = 70000 N/mm2

2
Otel
Sect. 100 x 100 mm
L2 = 2500 mm

E = 210000 N/mm2

F = 10 kN

𝐹𝐹1 𝑘𝑘 −𝑘𝑘 𝑢𝑢1 𝐸𝐸𝐸𝐸

= 𝑘𝑘 =
𝐹𝐹2 −𝑘𝑘 𝑘𝑘 𝑢𝑢2 𝐿𝐿
P2 :
Bara din figura de mai jos este supusa la o deplasare de 3 mm.
Bara este compusa din doua sectiuni: Ø100 mm din otel, inglobata
intr-o sectiune patrata 200 x 200 mm din aluminiu. Lungimea este
de 3000 mm. Se va considera contact perfect intre cele doua
sectiuni (nu vor exista alunecari la nivelul contactului).

Sa se calculeze reactiunile din punctul 1 si 2.

1
Aluminiu
Sect. 200 x 200 mm
E = 70000 N/mm2
L = 3000 mm

Otel
Sect. Ø100 mm
2 E = 210000 N/mm2

d = 3 mm

𝐹𝐹1 𝑘𝑘 −𝑘𝑘 𝑢𝑢1 𝐸𝐸𝐸𝐸

= 𝑘𝑘 =
𝐹𝐹2 −𝑘𝑘 𝑘𝑘 𝑢𝑢2 𝐿𝐿