Curs Lemn NR 5

Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.
com
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE ÎN LIMBI STRĂINE
VERIFICAREA ELEMENTELOR ÎN STĂRI LIMITĂ ULTIMATE
2. Verificarea elementelor supuse intinderii paralele cu fibrele

Intinderea axială este o solicitare frecvent întâlnită în grinzi, elemente de
contravântuire, talpa inferioară a grinzilor compuse etc.
Se intâlnesc în special la ferme din lemn, în cazul talpii inferioare și
elementelor verticale sau diagonale.
axială într-o bară

Intinderea
este cauzată de două forțe în
aceeași direcție și în direcții
opuse care provoacă alungirea
fibrelor
NP 005-03
Relația de verificare la ELU este:
Tef ≤ Tr
Tef- forța normală de proiectare în tensiune
Tr- capacitatea de rezistenta a barei de lemn cu o singura sectiune supusa la
tensionare.
Tr = Rtc x Anet x mT
Rtc- rezistenta de proiectare a lemnului masiv la intindere axiala,

stabilita in functie de tipul lemnului, clasa de calitate a lemnului si conditiile de
functionare ale elementelor de constructie, exprimata in N/mm2
Anet- Aria netă a secțiunii luate în considerare, în mm²
mT: coeficient care ia în considerare metoda de tratare a lemnului
Rtc = Rtn x mdt x mut / γt
Rtn- rezistenta caracteristica la intindere, care depinde de specie si de calitatea
lemnului
mdt- coeficient de lucru ținând cont de sarcină și clasa de durată a acesteia
mut- coeficient de conditii de lucru care tine cont de umiditatea lemnului si se
bazeaza pe clasa de exploatare a constructiei
γt- factor parțial de siguranță
Anet = Abruta- Aslăbiri
Bulk -aria secțiunii brute a elementului, în mm2
A slăbiri -suma ariilor slăbirilor cumulate peste 200 mm lungime, în mm2
De exemplu, o îmbinare a barei lungi, având în vedere rezistența scăzută la tracțiune a
îmbinării, poate fi realizată în diferite moduri:
Anet = hXb – Φbolt xbx 6bolt

Pentru îmbinări cu chertare, cu 1 prag: Anet = (h-hc)·b
Dacă avem un șurub de siguranță:
Anet = (h-hc)·b - (Φ șurubX h)
Ținând cont de influența enormă a defectelor lemnului, secțiunea este

limitată lamai puțin de 50 cm2 (Aef ≥ 50 cm2).În plus, se recomandă ca eforturile
să fie transmise centric, evitându-se astfel momentele datorate excentricității să
apară în zone de secțiune transversală mică.
Exemplu de calcul:
O flanșă inferioară a unei ferme plane care nu susține nici podea, nici tavan,
funcționează în principal în tensiune axială.
Se justifică sub cea mai nefavorabilă combinație de acțiune, în exemplul
1,35 G + 1,5 N.
Ipoteze:
Grinda din lemn masiv cu o singură secțiune
Lungime: L = 5,00 m
Taxe: Permanent P = 0,2 kN/m2

Zăpadă N = 2 kN/m2
Clasa 1 de calitate pentru lemn
Clasa I de operare
Lemn tratat impotriva focului si biodegradarii
Solicităm dimensionarea grinzii la forța de întindere aplicată,
Tef, max = 110 kN.
Relatia de verificare este:Tef ≤ Tr
 Tr:capacitatea de rezistență a barei de lemn cu o singură secțiune supusă
la tensiune
Tr = Rtc x Acalcul x mT
Rtc- rezistenta de proiectare a lemnului masiv la tensiunea axiala
Rtc = Rtn x mdt x mut / γt
Rt- rezistenta standard la intindere, care depinde de specie si de calitatea
lemnului.În cazul nostru:Rt = 15 N/mm2
mdt:coeficient de lucru ținând cont de sarcină și clasa de durată a acesteia.
Perm. x 0 , 90+ Neige x 0 , 95
m d t=
Perm .+ Neige
0.2 x 0 , 90+ 2 x 0 , 95
m d t= = 0,95
0.2+ 2
mut:coeficientul condițiilor de lucru care ține cont de umiditatea lemnului, depinde

de clasa de utilizare a construcției.
În cazul nostru:Clasa de operare I; umiditate relativa <65%:mut= 1
γ t : coeficient parțial de siguranță;în cazul nostru: yt = 1,2
c 1
Asa de: R t =15× 0.95 × 1.2 = 11,81 N/mm2
 mT:coeficient care ia în considerare metoda de tratare a lemnului

În cazul nostru:mT = 0,9
Rezultă că:
Calcul ≥ Tr / Rtc x mT = 110000N /11,81 N / mm2 x 0,9 = 10349,05 mm2
Din tabelul cu dimensiunile secțiunii alegem: 100x200 mm
Justificare:Aeff = 12000 mm2>Calcul =3763,28 mm2
Eurocod 5
Intindere
Efortul axial de intindere indus de incarcare trebuie să rămână mai mic sau
egală cu rezistența la întindere. Rata de lucru este raportul dintre efortul indus și
rezistența calculată. Acesta trebuie să fie mai mic sau egal cu 1. Utilizarea ratei de
lucru ca parametru permite identificarea foarte rapidă a punctelor sensibile ale
unei clădiri, deoarece această rată este aproape de 1.
σ t,0,d
Rata de lucru = ft , 0 , d ≤ 1
►σt,0 d: efort de intindere axiala indusa de combinarea acțiunilor stărilor limită ultime
în MPa
N
σt,0, d = A
N: forță de intindere în Newton.

A: zona elementului înmm 2
►ft,0,d: rezistența axială la intindere calculată în MPa
kmod
ft,0 d = ft,0,k. . γM h
k
ft, 0, k: rezistența caracteristică în tensiune axială în MPa

k mod: coeficient de modificare în funcție de sarcina de durată mai scurtă și de clasa
de serviciu.
γM: coeficient parțial care ia în considerare dispersia materialelor
k h– coeficientul de înălțime este detaliat mai jos
Pentru intindere, coeficientul de înălțime se aplică secțiunilor dreptunghiulare

pentru specii cu densitate mai mică de 700 kg /k h m3
Depinde de cea mai mare dimensiune a secțiunii transversale.
Creste rezistenta pentru dimensiuni mai mici de 150 mm pentru lemn masiv si 600
mm pentru lemn stratificat lipit. Riscul de defecte ascunse în structura lemnului
este mai puțin important pentru secțiunile mici decât pentru secțiunile mari.
Calculul coeficientului de înălțime pentru lemn masiv
Dacă h ≥ 150 mm, = 1.k h
Dacă h ≤ 150 mm,= min (1,3;).k h (150/h)0 .2
h - cea mai mare dimensiune a secțiunii transversale, în mm.
Calculul coeficientului de înălțime pentru cheresteaua stratificată lipită:
Dacă h ≥ 600 mm, = 1.k h
Dacă h ≤ 600 mm, = min (1,1;.k h (600/h)0 .1
h - cea mai mare dimensiune a secțiunii transversale în mm.
Aplicații
► structura fermei industriale
Elementele structurale, care nu susțin nici podea, nici tavan, funcționează
esențial în tensiune axială.
Combinație de încărcare: 1,35 G + 1,5 S.
Ipoteze
Altitudinea pavilionului <1000 m.
Structură adăpostită, dar nu încălzită
Forța de întindere axială cu cea mai nefavorabilă combinație: 10 kN.
Rășinoase clasa C24 de secțiune 122 x 36 mm
Calculul tensiunii induse de sarcina
N
σt,0, d = A
N: forță de tracțiune axială în Newton
A: aria piesei în mm
10000
σt,0, d = 122∗36
Calculul rezistenței axiale la tensiune
kmod
ft, 0, d =ft, 0, k * kh¿ γM
ft, 0, d=rezistența la tensiune axială în MPa
ft, 0, k: rezistența caracteristică în tensiune axială în MPa

k mod: coeficient de modificare în funcție de sarcina de durată mai scurtă și de clasa
de serviciu.
γM: coeficient parțial care ia în considerare dispersia materialelor
k h– coeficientul de înălțime este detaliat mai jos

kh: coeficient de înălțime; kh = min (1,3;) = 1,04(150 /h)0 . 2
0.9
ft, 0, d = 14. * 1,04 1.3
ft, 0, d = 10,1 MPa
σ t,0,d
Rata de lucru = ≤ 1 ft , 0 , d
2. 28
= ≤ 1 10 .1
3.Tensiunea perpendiculară pe boabe

Rezistența lemnului în tensiune transversală este semnificativ mai mică
decât în tensiune axială.
Pentru C24 de exemplu,tensiunea axială caracteristică este de 14 MPa, in
timp cetensiunea transversală caracteristică este de 0,5 MPa, sau de 28 de ori mai
puțin.
Această solicitare se întâlnește în principal în rosturile înclinate față de bob,
unghiurile cadrelor din lemn stratificat și în partea inferioară a grinzilor curbe.
4. Verificarea elementelor supuse la compresiune paralela cu fibrele
NP 005-03
Elementele supuse comprimării axiale sunt în general stâlpi, elemente de
ferme, elemente de contravântuire etc.
Compresia axială într-o bară este

cauzată de două forțe care
acționează în aceeași direcție și în
sens opus și care scurtează fibrele.
Este necesar să se analizeze riscul
de flambaj în cele două direcții ale
secțiunii (y și z) și să se ia în
considerare cel mai rău caz.
Relatia de verificare este:

Cef ≤ Cr
Cf: efort secțional de compresie
Cr: capacitatea de rezistență a elementului din lemn de secțiune simplă supus la
compresiune.
Cr || = Rc || c * Acalc *jvs* mT
Rc || c -rezistența de proiectare a lemnului masiv la compresiune paralelă, stabilită
în funcție de tipul lemnului, de calitatea lemnului și de condițiile de funcționare ale
elementelor de construcție, exprimate în N/mm2
ACalcul- zona secțiunii de proiectare
ϕc- coeficientul de flambaj
mT: coeficient care ia în considerare metoda de tratare a lemnului
 Rc- rezistența la compresiune de proiectare, care depinde de specie și de

calitatea lemnului
Rc || c= Rcn x mdc x muc / γc
mdc- coeficient de lucru ținând cont de sarcină și clasa de durată
muc- coeficient de conditii de lucru care tine cont de umiditatea lemnului si se
bazeaza pe clasa de functionare a constructiei
γc- factor parțial de siguranță
 calcul -Aria de calcul a barelor comprimate se stabilește în funcție de Abrut și
Anet (suprafața brută, respectiv aria netă a secțiunii celei mai solicitate),
astfel:
la. A calcul= A brut vs. A calcul= A net
Variante ale modalitatii de slăbire de

sectiune a barelor comprimate:
x - x sensul de calcul cu flambaj
b. A calcul=4⋅A net / 3≤ A brut

- pentru tronsoane fara pierderi, sau cu pierderi care nu depasesc 25% din
sectiunea bruta, si nu sunt pe fetele paralele cuo direcție de flambaj (fig. a și b) -
A calcul= A brut ;
- pentru secțiunile cu slăbiri care depășesc 25% din secțiunea brută și nu sunt
pe fețele paralele cu direcția de flambaj (fig. b) - A calcul=4⋅A net / 3≤ A brut ;

- pentru secţiuni cu slăbiri simetrice care nu sunt pe feţele paralele cudirecția
de flambaj (fig. c) - A calcul= A net .

În cazul slăbirilor care nu sunt simetrice pe fețele paralele cu direcția de
flambaj, barele se calculează la compresiune excentrică, momentul rezultat din
aplicarea excentrică a forței de compresiune.
 Coeficientul de flambaj,jvs,se calculează în funcție de relațiile:
( ) pentru λ≤75
2
λ
ϕ c =1−0 , 8⋅
100
3100
ϕc = 2 pentru λ >75
λ
l - coeficientul de zveltență al barei, stabilit ca raport între lungimea de flambaj, lf,
și raza minimă de rotație pe direcția de flambaj considerată, i.
λ = lf / i
i = √ (I / A) = 0,289b - pentru secțiuni dreptunghiulare (b - cea mai mică
dimensiune).
Pentru baruri cul<10 - calculul barelor de compresie simple:
Cr || = Rc || c * Acalc * mT
Lungimile de flambaj, lf, ale barelor comprimate sunt stabilite în funcție de

condițiile de reazem și de legăturile de-a lungul lungimii barei care împiedică
deplasarea în timpul flambajului.
Lungimi de flambaj a barelor comprimate axial
Nr.
Simbol Lungimi de
Cr Tip suport
suport flambaj
t.
nodul i:translația și rotația împiedicate l f =0 ,65⋅l

1
nodul k:translația și rotația împiedicate
nodul i:traducererotație împiedicată și

liberă l f =0 ,80⋅l
2
nodul i:translația împiedicată și rotația
liberă
3 l f =l
nodul k:translația împiedicată și rotația
liberă
nodul i:translația și rotația liberă
împiedicate l f =1 , 20⋅l
4
nodul i:translație liberă și rotație parțială

5 l f =1 , 50⋅l
nodul i:translația și rotația liberă

împiedicate
6 l f =2, 00⋅l
nodul k:translația împiedicată și rotația
liberă
nodul i:translație și rotație liberă l f =2, 00⋅l

7
Coeficienții de zveltețe,lf, elementele comprimate, definite ca raportul dintre

flambaj și raza de rotație corespunzătoare secțiunii elementului pe sensul de calcul
al flambajului, nu vor depăși valorile maxime admisibile,lla, prevăzute în tabelul de
mai jos.
Ratele de zveltețe maxime admise

Coeficienți maximi de
Nr. lansare admisi,lla, pentru:
Denumirea elementelor
Crt. Constructii Construcții
finale provizorii
Pentru ferme și pentru arcade:

150 175
1 - talpi, diagonale si stalpi de sustinere
- celelalte elemente 175 200
2 Pentru posturile principale 120 150
Pentru coloane secundare (pentru
3 pereti, pentru lucarne etc.) si grilaje de 150 175
coloane cu sectiune compusa
4 Pentru contravântuire 200
Exemplu de calcul:
Ipoteza:
Verificare post:
Grinda din lemn masiv cu o singură secțiune: 15 x 24 cm
Raza de acțiune: L = 4,00 m
Clasa I de operare
Cef = 39,00 kN
c
C r=R c∨¿ × A calcul × φc ×mT
Rc∨¿ =¿Rc‖n * mdc‖ * muc‖ / γc‖

c
Rc∨¿ =15 N /mm = 15 * 105 daN / m2

2
0 , 8∗P+0 ,85∗N 0 , 8∗20+ 0 , 85∗200

mdc‖ 0,84 є (0,80 ... 0,85)¿ CP+CN
=
20+ 200
=¿
mdc∨¿=0 , 84
muc∨¿ =1 , 00
γ c∨¿= 1,25
Rc∨¿ =¿15 * 10 ^ 5 * 0,84 * 1,00 / 1,25 = 10,08 * 10 ^ 5 daN / m2

c
2
Acalcul = A brut =0 , 15∗0 ,24=0,036 m
l f =4 , 00 m
i=0,289∗0 , 15=0,04335 m
4.00
λ= = 92,27> 75
0,04335
φ c =¿3100/2 = 0,364 λ
mT =0 , 9
C r=¿ 10,08 * 105 * 0,036 * 0,364 * 0,9 = 0,1 * 105 daN = 118 kN
Cef = 39 kN <Cr = 118 kN
EUROCOD 5
Efortul de compresie axială în secțiune trebuie să rămână mai mic
sau egal cu rezistența la compresiune axială de proiectare. Dacă există riscul de
flambaj, rezistența la compresiune va fi redusă cu coeficientul kc, z sau kc, y.
σ c, o , d ≤ kc × f c ,o , d
 σ c, o , d efort în secțiune de compresie axială în MPa
N
σ c, o , d=
A
N - forța normală de compresiune în N
A - aria netă a secțiunii luate în considerare în mm2
 f c ,o , d:rezistența la compresiune paralelă cu boabele calculată în MPa
f c ,o , d= kmod x / f c ,o , kyM
f c ,o , k : rezistența caracteristică la compresiune axială în MPa
kmod: factor de modificare a rezistenței pentru clasele de serviciu și clasele

de timp de încărcare.
ϒM:coeficient luând în considerare defectele materialului lemnos
 kc:coeficientul de flambaj
kc, y sau kc, zegal cu 1 dacă nu există risc de flambaj, în caz contrar cel mai
defavorabil coeficient de flambaj, de-a lungul axei y sau z.
1
kc=
k + √ k ²−λ ²rel
with k =0 ,5 [ 1+ β c ( λrel −0 ,5 ) + λ²rel ]
βc: factor în funcție de limitele de sectiune ale elementelor

βc = 0,1 pentru lemnul lamelat incleiat
βc = 0,2 pentru lemn masiv
λrel: zveltețe relativă -luând în considerare flambajul unei piese dreptunghiulare
cu aceeași lungime de flambaj în cele două direcții ale secțiunii (y și z)
Risc de flambaj dacă zveltețea relativă λrel, max> 0,3.
Flambajul corespunde instabilitatii unei piese supuse compresiunii axiale.
Exista riscul deplasarii in functie de zveltetea minima a piesei. O piesă
dreptunghiulară are două direcții principale de inerție de-a lungul axelor y și z. În
diagramă, axa z este în aceeași direcție cu înălțimea. Riscul de flambaj va fi mai
mare în jurul acestei axe, el corespunde axei de rotație dacă coloana se
flambajează (pentru conexiuni identice de-a lungul axelor y și z).
λrel , z=
π √
λz fc , 0 , k
E 0 ,05
λrel, z: zveltețe relativă de-a lungul axei z

E0 , 05: Modulul de elasticitate axial caracteristic
λz: zveltețea barei de-a lungul axei z

E0 , 05: Modulul de elasticitate axial caracteristic
fc, 0, k: efort în compresiune axială (în N / mm²)

mlf
λz=
i
m: coeficient care permite definirea lungimii de flambaj în funcție de conexiunile de
la capetele barei
dacă: lungimea de flambaj în mm
i: raza de rotație a secțiunii în mm
i=0,289 × bsecțiuni pătrate
b: grosimea elementului de lemn

Fie pentru o secțiune dreptunghiulară cu înălțimea de-a lungul axei z:
λmax=λz=
Lf
=
mlf
i 0. 289 b
λrel ,max=λrel , z =
mlf
√
fc , 0 , k
0.289 b π E0 , 05
Exemplu de calcul:
► Popul unei copertine
Acest element lucreaza la compresie axială fără un dispozitiv de contra-
flambaj. Este necesar să se calculeze un coeficient care scade rezistența dacă
există riscul de flambaj. Se justifică sub cea mai nefavorabilă combinație de
acțiune, în exemplul 1,35 G + 1,5 N.
Majoritatea stalpilor lucrează în compresie axială cu risc de flambaj.
Ipoteze
Curte.
Stâlpul de 3,20 m se poate prinde liber în ambele direcții ale secțiunii.
Ansamblurile părților superioare și inferioare ale stâlpului sunt asimilate
articulațiilor sferice (fittinguri care permit o rotație redusă).
Cadru adăpostit, dar partea inferioară a stâlpului este expusă intemperiilor. Forța
de compresiune cu cea mai nefavorabilă combinație: 20 kN.
Lemn de rasinoase clasificat C18 de sectiune 150 x 100 mm.
Risc de flambare dacă zveltețea relativă rel, max> 0,3 λ
Cea mai mare zveltețe se calculează în raport cu axa z, deoarece va fi axa de

rotație dacă coloana se cade.
λrel , z=
mlg
√
fc , 0 , k
0.289 b π E0 ,05
lrel: zvelteţe relativă.
fc, 0, k: efort caracteristic al rezistenței la compresiune axială în MPa.

fc, 0, k = 18N / mm2
E0.05: modul axial la al 5-lea procent în MPa (sau caracteristică).
E0.05: = 6000N / mm2
m: coeficient care permite luarea în considerare a incidenței legăturilor la
capetele barei pe lungimea de flambaj (tabelul 1). m = 1
lg: lungimea barei în mm. lg = 3200mm
sectiune: 150 x 100 mm
λrel , z=
1 x 3200
0.289 x 100 x π √ 18 = 1,933
6000
Deci există riscul de flambare pentru călrel, max> 0,3
Calculul coeficientului de flambaj kc, z reducând rezistența lemnului:

1
kc , z=
kz+ √ kz ²−λ ²rel
kz =0 ,5 [ 1+ βc ( λrel −0 ,5 ) + λ²rel ]=0 ,5 [ 1+0.2 ( 1.933−0 ,5 ) +1.933❑² ]= 2,53
βc = 0,2 pentru lemn masiv

1
kc , z= = 0,24
2.53+ √ 2.53²−1. 933²❑
Calculul tensiunii induse de sarcina:

N
Ϭc , 0 , d=
A
N - forța normală de calcul în compresie în N
20000
Ϭc , 0 , d= = 1,34 Mpa
150 x 100
Calculul tensiunii axiale la compresiune

fc, 0, d = kmod x fc, 0, k /yM
fc, 0, k: efort caracteristic al rezistenței la compresiune axială în MPa. fc, 0, k =

18N / mm2
kmod: factor de modificare a rezistenței pentru clasele de serviciu și clasele de timp
de încărcare. kmod = 0,7
ϒM: coeficient luând în considerare defectele materialului lemnos.ϒM= 1,3
fc, 0, d = 0,7 x 18 /1,3 = 9,7 MPa
Justificare:
Ϭt , 0 , d
Rata de lucru kc , z fc , 0 , d ≤ 1,00
1.34
≤ 1,00¿ 0.24 x 9.7
= 0,58 <1,00
5. Verificarea compresiei excentrice
NP 005-03
Barele simple din lemn masiv supuse compresiunii excentrice se verifică în
raport cu axa perpendiculară pe direcția forțelor care produc încovoiere cu relația:
Bară încărcată în compresie excentrică

Cef M fef
− ± ≤1 .0
Cr Mr
 Cef - forța axială de proiectare efectivă în bară, în N
 Cr - capacitatea de rezistență a barei la compresiune, în N
 Mfef - momentul încovoietor maxim stabilit în raport cu axa centrală principală
de inerție, perpendicular pe direcția de acțiune a forței în Nm
 Mr - capacitatea de rezistență a barei la încovoiere față de aceeași axă, stabilită

conform relației, în Nmm
c
M r=R î ×W calcul × mT
Momentul încovoietor efectiv final se calculează luând în considerare

momentul încovoietor secundar (momentul de ordin inferior) produs de forța
axială de compresiune care se acționează excentric de-a lungul axei barei, conform
relației:
( )
1
M fef =M ef ×
C
1− ef
CE
 Mef - momentul maxim încovoietor de proiectare, stabilit în raport cu axa

principală de inerție perpendiculară pe direcția de acțiune a forței, în Nmm
 Cef - forța axială de proiectare în bară, în N
 CE - forța de compresiune axială pe direcția de aplicare a momentului, în N,
stabilită conform relației:
2 2
C E =π × E 0 ,05 ×muE ×mT × I /l f
 E0,05 –modul de elasticitate caracteristic, în funcție de specia de lemn

folosită, în N/mm2;
 muE - coeficientul de stare de lucru, în funcție de specia și clasa de
funcționare a elementului structural din lemn utilizat;
 mT - coeficient de tratare a lemnului
 I - momentul axial de inerție în raport cu axa perpendiculară pe sensul de
aplicare a forțelor care produc încovoierea, în mm4;
 lf - lungimea de flambaj a barei.
Exemplu de calcul:
Verificare: Grinda din lemn masiv cu o singura sectiune: 15 x 24 cm
Raza de acțiune: L = 3,00 m
Clasa I de operare
Relația de verificat:
Cef M fef
− ± ≤1 , 0
Cr Mr
C ef =2 ,59 kN
M ef =4 ,79 kNm
C r=118 kN
c
M r=R f ×W calcul × mT
R f =R f * mdî * muî / γî
c
2
R f =24 N /mm
0 , 55 ×20+0 ,65 ×200
mdf = =0 , 63
20+200
muf =1.00
γ i = 1,1
mTf =0 , 9
c 1 ,00 5 2
Rî =24 ×0 , 63 × =13,745∗10 daN /m
1 ,1
2
0 , 15∗0 ,24 3
W calc= =0,00144 m
6
5 2 3 5
M r=13,745∗10 daN /m ∗0,00144 m ∗0 ,9=0,016∗10 daNm
= 17,8 kNm
( )
1
M fef =M ef
C
1− ef
CE
C E =π * * * * I / lf2 E0 , 05 muE mT
2
E0 , 05=9000 N /mm = 9000 * 105 daN / m2

2
muE=1.0
3
0 ,15∗24 4
I= =0,000173 m
12
l f =4.00 m
2 5 9∗0,000173 5
C E =π ∗9000∗10 ∗1.00∗0 , 2
=0 , 77∗10 daN =770kN
4
( )
f 1
M ef =4 ,79 =4 , 8 kNm
2 , 59
1−
770
2 ,59 4 , 8
Justificare:<1.00 118 + 16 =0 ,32
2 ,59 4 , 8
− =|−0.27| <1.00
118 16
EUROCOD 5
Incovoierea și compresiunea se întâlnesc, de exemplu, pe căpriorii
arbaletei fixate pe pana de gresie.În acest caz, riscul de flambaj trebuiepentru a
fi examinat.
Această arbaletă-capriori funcționează în flexie și compresie deoarece

ansamblul este situat pe pane de gresie și a suportat eforturile înclinate.Sarcina
înclinată se descompune într-o sarcină perpendiculară pe axa elementului care
provoacă încovoiere și într-o sarcină paralelă cu axa elementului care „împinge” pe
legătura de pivot și provoacă compresie.
În ceea ce privește îndoirea simplă, proiectarea grinzilor trebuie să respecte

criteriul rezistenței șicriteriul deformarii, deformarea fasciculului nu trebuie sa
depaseasca o valoare limita.
Justificare
Efort de încovoiere și compresiune în secțiune calculat la ULS, pentru cea mai
defavorabilă situație
Suma următoarelor două rapoarte trebuie să rămână mai mică decât 1:
- efortul de încovoiere indus împărțit la efortul de rezistență la încovoiere;
- solicitarea la compresiune indusă asupra tensiunii de rezistenţă la
compresiune.
În această configurație (risc de vărsare și flambaj), este necesar:

- creste rata de lucru la incovoiere cu coeficientul de risc kcrit alvărsați-l
și pătrați-l;
- cresterea vitezei de lucru de compresie cu coeficientul kc, z risc de flambaj.
( )
2
σ m, d σ c,0,d
+ ≤1
kcrit∗f m, d k c , z∗fc , 0 , d
σm, d - efortul de încovoiere indus de combinația acțiunii a ULS în MPa
kcrit: coeficient de instabilitate rezultat din deversare.
fm, d - rezistența la încovoiere în MPa
σc, 0, d -tensiuni de compresiune induse de combinarea acţiunii stăriilimitele
ultime în MPa.
fc, 0, d -rezistența la compresiune calculată în MPa
kc, z -coeficientul de flambaj (sau kc, y dacă este mai defavorabil).
Verificarea deformațiilor (ELS)
A doua verificare se referă la deformare. Este identic cu agrindă supusă unei

simple îndoiri. Starea limită de funcționare este atinsă atunci când deformațiile
admise sunt depășite.
Exemplu de calcul: căprior-arbaletă blocată pe pane de gresie

- arbaleta-capriori din lemn masiv 50/200 clasificat C24;
- pantă de 50% (unghi de 26,6 °);
- raza de actiune 5 m (tarare);
- distanta centru intre capriori si pane 0,5 m;
- clasa de serviciu 2 (zona neincalzita);
- sarcina structurala G = 0,45 kN/m2 (trepante);

- sarcina de zapada S = 0,9 kN/m2 (târâtoare);
- altitudine sub 1000 m;
- Combinație ELU: Cmax = 1,35 G + 1,5 S.
Sarcina suportată de căpriori este:
q = (1,35×0,45 + 1,5×0,9)×0,5
= 0,979 kN/m
= 0,979 N/mm
( )
2
σ m, d σ c,0,d
Rata de lucru: = kcrit∗f m, d + k c , z∗fc , 0 , d ≤ 1
 Verificarea tensiunii (ULS): Calculul tensiunii de compresie induse și a

rezistenței la compresiune
Compresia este cauzată de acțiunea conexiunii pivotului asupra
căprioriiarbaleser. Este maxim la nivel de link. Valoarea sa este:
N = q sin 26,6 ° L
= 0,979×păcat 26,6 °×5.000 = 2.190 N
Verificarea zvelteței
Pentru o secțiune dreptunghiulară cu înălțimea de-a lungul axei z:
mlg m lg
λz=
0.289 b
λy=
0.289 h
m: coeficient care permite luarea în considerare a incidenței
legăturilor la capetele barei pe lungimea de flambaj (tabelul 1). m = 1

lg: lungimea barei în mm. lg = 5000 mm
Zveltețea este cea mai mare pentru axa z.
1 x 5000
λz=
0.289 x 50
= 347
Utilizarea profesională limitează zveltețea la 120. Este necesar sămicșorați

lungimea de flambaj plasând două distanțiere la al treilea și al treileadouă treimi
din lungimea totală.
lg va fi 5.000/3 = 1.667 mm.
Zveltețe de-a lungul axei z:

1 x 1667
λz=
0.289 x 50
= 86,6
Risc de flambare dacă este relativă zveltețerel, max> 0,3
λrel , z=
π √
λz fc , 0 , k
E 0 ,05
fc, 0, k: efort caracteristic al rezistenței la compresiune axială în MPa.

fc, 0, k = 21N / mm2
E0.05: modul axial la al 5-lea procent în MPa (sau caracteristică).
E0.05: = 7400N / mm2
λz : zveltețe maximă de-a lungul axei z
λrel , z=
π √
86.6 21 = 1,967
7400
> 0,3
Deci risc de flambare pentru că λrel , z
Calculul coeficientului kc, z reducând rezistența lemnului:

1
kc , z=
kz+ √ kz ²−λ ²rel, z
Avec kz =0 , 5 [ 1+ β c ( λ rel, z−0 ,5 ) + λ²rel , z ]

β c =0.2 pour ≤bois massif
kz =0 ,5 [ 1+0.2 ( 1.967−0 , 5 ) +1.967²❑] = 2,6

1
kc , z= = 0,233
2.6 + √ 2.6²−1.967❑²
Calculul tensiunii induse de sarcina

N
Ϭc , 0 , d=
A
N - forța normală de calcul în compresie în N
2190
Ϭc , 0 , d= =0.219 MPa
50 x 200
Calculul tensiunii axiale la compresiune

fc, 0, d = kmod x fc, 0, k /yM
fc, 0, d:rezistența la compresiune paralelă cu fibrele calculată în MPa

fc, 0, k: efort caracteristic al rezistenței la compresiune axială în MPa
kmod: factor de modificare a rezistenței pentru clasele de serviciu și clasele
de timp de încărcare.
ϒM: coeficient luând în considerare defectele materialului lemnos
fc, 0, d = 0,9 x 21 /1,3 = 14,54 MPa
Verificarea tensiunii (ULS): Calculul tensiunii de încovoiere indusă, a tensiunii de

încovoiere a rezistenței și a coeficientului de încovoiere laterală
M
Efort de încovoiere indus:Ϭ m , d= W = 8,32 MPa
Constrângere de rezistență:fm, d= 18,27 MPa

Calculul instabilității rezultată din flambaj (două distanțiere sunt plasate
la a treia și la două treimi ale grinzii)
σ m,d ≤ ksyst × kh× kcrit × fm , d
kcrit: coeficientul de flambaj lateral obtinut in functie de solicitarea critica de

incovoiere Ϭm, crit si de supletea relativa la incovoiere λ rel, m
O grindă supusă unui moment încovoietor se poate înclina (flambarea laterală a
piesei comprimate).
2
0 , 78 b
бm , crit= E 0 ,05
h l ef
E0.05: modul axial la al 5-lea procent (sau caracteristică) în MPa.
b și h: înălțimea și grosimea grinzii în mm.
lef = L / 3
L deoarece momentul încovoietor nu este zero la nivelul distanțierilor.
2
0 , 78 x 50
бm , crit= 7400=34.9 MPa
200 x 5000 /3
Calculul zvelteței relative la îndoire:

λ rel, m=
√ fm , k
Ϭ m,crit
fm, k: efort caracteristic de încovoiere în MPa
Ϭm, crit: efort critic de încovoiere în MPa
λ rel, m=
√ 24
34.9 = 0.829
Valorile coeficientului kcrit:
si0 , 75< λrel ,m ≤1 , 4 ; Kcrit =1 ,56−0 , 75 λrel ,m= 1,56 - 0,75 x 0,829 = 0,938
Justificare:
( )
2
σ m, d σ c,0,d
Rata de lucru: = kcrit∗f m, d + k c , z∗fc , 0 , d ≤ 1
( )
2
8.32 0.219
+ =0.3 ≤ 1
0.938∗18.27 0.233∗14.54

Curs Lemn NR 5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Lemn NR 5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

VERIFICAREA ELEMENTELOR ÎN STĂRI LIMITĂ ULTIMATE

2. Verificarea elementelor supuse intinderii paralele cu fibrele

axială într-o bară

Rtc- rezistenta de proiectare a lemnului masiv la intindere axiala,

Anet = hXb – Φbolt xbx 6bolt

Pentru îmbinări cu chertare, cu 1 prag: Anet = (h-hc)·b

Dacă avem un șurub de siguranță:

Anet = (h-hc)·b - (Φ șurubX h)

Ținând cont de influența enormă a defectelor lemnului, secțiunea este

Taxe: Permanent P = 0,2 kN/m2

mut:coeficientul condițiilor de lucru care ține cont de umiditatea lemnului, depinde

 mT:coeficient care ia în considerare metoda de tratare a lemnului

N: forță de intindere în Newton.

ft, 0, k: rezistența caracteristică în tensiune axială în MPa

γM: coeficient parțial care ia în considerare dispersia materialelor

k h– coeficientul de înălțime este detaliat mai jos

Pentru intindere, coeficientul de înălțime se aplică secțiunilor dreptunghiulare

Combinație de încărcare: 1,35 G + 1,5 S.

Calculul rezistenței axiale la tensiune

ft, 0, d=rezistența la tensiune axială în MPa

ft, 0, k: rezistența caracteristică în tensiune axială în MPa

k h– coeficientul de înălțime este detaliat mai jos

kh: coeficient de înălțime; kh = min (1,3;) = 1,04(150 /h)0 . 2

ft, 0, d = 10,1 MPa

3.Tensiunea perpendiculară pe boabe

4. Verificarea elementelor supuse la compresiune paralela cu fibrele

Compresia axială într-o bară este

Relatia de verificare este:

 Rc- rezistența la compresiune de proiectare, care depinde de specie și de

la. A calcul= A brut vs. A calcul= A net

Variante ale modalitatii de slăbire de

b. A calcul=4⋅A net / 3≤ A brut

pe fețele paralele cu direcția de flambaj (fig. b) - A calcul=4⋅A net / 3≤ A brut ;

- pentru secţiuni cu slăbiri simetrice care nu sunt pe feţele paralele cudirecția

de flambaj (fig. c) - A calcul= A net .

Lungimile de flambaj, lf, ale barelor comprimate sunt stabilite în funcție de

nodul i:translația și rotația împiedicate l f =0 ,65⋅l

nodul i:traducererotație împiedicată și

nodul i:translație liberă și rotație parțială

nodul i:translația și rotația liberă

nodul i:translație și rotație liberă l f =2, 00⋅l

Coeficienții de zveltețe,lf, elementele comprimate, definite ca raportul dintre

Ratele de zveltețe maxime admise

Pentru ferme și pentru arcade:

Rc∨¿ =¿Rc‖n * mdc‖ * muc‖ / γc‖

Rc∨¿ =15 N /mm = 15 * 105 daN / m2

0 , 8∗P+0 ,85∗N 0 , 8∗20+ 0 , 85∗200

Rc∨¿ =¿15 * 10 ^ 5 * 0,84 * 1,00 / 1,25 = 10,08 * 10 ^ 5 daN / m2

Cef = 39 kN <Cr = 118 kN

 σ c, o , d efort în secțiune de compresie axială în MPa

f c ,o , k : rezistența caracteristică la compresiune axială în MPa

kmod: factor de modificare a rezistenței pentru clasele de serviciu și clasele

with k =0 ,5 [ 1+ β c ( λrel −0 ,5 ) + λ²rel ]

βc: factor în funcție de limitele de sectiune ale elementelor

λrel, z: zveltețe relativă de-a lungul axei z

λz: zveltețea barei de-a lungul axei z

fc, 0, k: efort în compresiune axială (în N / mm²)

b: grosimea elementului de lemn

Risc de flambare dacă zveltețea relativă rel, max> 0,3 λ

Cea mai mare zveltețe se calculează în raport cu axa z, deoarece va fi axa de

lrel: zvelteţe relativă.