Ipoteză

Această lu сra rе  îşі  pro pu nе  ѕă studieze modificările morfologice sangvine induse

de exercițiile fizice și presupunem că practicarea exercițiului fizic regulat duce la
creșterea consumului maxim de oxigen, considerată a fi o modificare adaptativă la
sportul de performanță. Aceasta este asociată cu augmentarea debitului cardiac, pe de o
parte, care în timpul efortului fizic de tip maximal poate crește de 5-6 ori față de
valoarea de repaus, dar și cu creșterea diferenței arterio-venoase, pe de altă parte.
Creșterea debitului cardiac prin practicarea exercițiului fizic în mod regulat este
însoțită în egală măsură de modificări adaptative funcționale și structurale la nivelul
arterelor de conducere și de rezistență, dar și la nivelul capilarelor din mușchii
scheletici și din miocard.
Presupunem ca prin practicarea exercitiului fizic regulat pot aparea modif morf sangv
care conduc la adaptarea functionala si structurala a arterelor si capilarelor de la nivelul
musculaturii scheletice si a miocardului.

Metode de cercetare

Metoda cercetării și analizei literaturii de specialitate

Pentru realizarea acestei lucrări a fost studiată literatura de specialitate și site-uri de

specialitate.

Metoda Observaţiei
Observaţia reprezintă contemplarea intenţionată a unui obiect, document, fenomen
sau proces, este cunoaşterea ştiinţifică a unei realităţi prin monitorizare intenţionată şi
metodică având ca finalitate înregistrarea (consemnarea) datelor.
Caracteristici:
- provine din ştiinţele naturii;
 - este vizuală (de cele mai multe ori);
-este un proces activ;
- este urmată de înregistrare (consemnare);
- trebuie ferită de idei preconcepute;
- într-o cercetare mai amplă este prima etapă.
Tipuri de observaţie
 Observaţie întâmplătoare
 Observaţie sistematică (activă, intenţionată, provocată). Aceasta este proprie
investigaţiei ştiinţifice şi se desfăşoară sub diferite forme care au denumiri
specifice. Caracteristica acestui tip de observaţie este că porneşte de la o anumită
idee anticipativă a rezultatelor care pot fi obţinute şi a consecinţelor acestora.
Spre deosebire de observaţia întâmplătoare, observaţia sistematică are următoarele
caracteristici:
- este fundamentată teoretic;
- este integrală şi analitică;
- este metodică şi condusă după anumite reguli;
- este repetată şi verificabilă;
- presupune o anumită codificare a operaţiilor şi un anumit sistem de variabile şi
factori acceptaţi de toţi cercetătorii;
- apelează la procedee moderne de analiză cantitativă;
- îndeplineşte funcţii explicative şi prospective.

 Observaţie de tip senzorial: observaţia simplă – realizată doar cu organele de simţ

(văz, auz, kinestezic);
 Observaţia directă şi observaţia experimentală
 Observaţia extensivă şi observaţia intensivă
 Observaţia longitudinală şi transversală
 Observarea participativă şi observaţia ascunsă
 Observaţiile pedagogice, psihologice, sociologice etc., în funcţie de domeniul de
aplicare
 Observaţia statistică
 Autoobservaţia
 Observaţie “armată” (intermediată).
 Observaţia poate fi îndreptată asupra:
- individului
- grupului
- evoluţiei
Condiţiile observaţiei
Caracterul fundamentat teoretic şi metodologic al observaţiei este dat de următoarele
caracteristici:
 trebuie să se facă deliberat;
 să aibă scopuri precis formulate – scopul să fie în concordanţă cu ipoteza
formulată;
 să aibă sarcini precis formulate şi în conformitate cu scopul sau sarcinile
urmărite;
 să se desfăşoare metodic şi sistematic (după un program, cu regularitate);
 să se efectueze o înregistrare fidelă şi exigentă a datelor observate;
 prelucrarea şi interpretarea datelor trebuie să fie exigentă;
 să se realizeze o pregătire a observatorului şi a observaţiei. "
Înregistrarea observaţiei
Complexitatea, durata în timp a fenomenelor observate impun pregătirea unor tehnici
de înregistrare care să asigure obiectivitatea observaţiei. Înregistrarea observaţiei se poate
face prin organele de simţ, prin intermediul sau cu ajutorul aparatelor şi instrumentelor
adecvate (aparate de filmat, camere video, casetofoane etc.). Conduita motrică şi verbală a
subiectului, ca şi performanţele sale vor fi înregistrate pe fişe de observaţie.
Fişa de observaţie va cuprinde rubrici speciale pentru fenomenele previzibile şi
impuse cercetării. În funcţie de specific şi de scopul urmărit va avea şi spaţii pentru
consemnarea unor fenomene neaşteptate sau mai puţin întâlnite. Notarea se face de regulă
prin semne sau simboluri – unele consemnări mai largi se fac prin descriere terminologică
succintă.
Prelucrarea şi interpretarea datelor
Prelucrarea poate fi cantitativă şi calitativă. Fişele de observare sunt analizate,
continuându-se chiar cu codificarea elementelor de detaliu, dacă acestea au apariţie frecventă,
fiecare fişă va fi adnotată cu date sau aprecieri care conduc spre anumite concluzii".
Particularităţile observaţiei
- nu necesită intervenţia cercetătorului;
 - nu implică măsurători;
- instrumentul de lucru este fişa de observaţii

Teste și măsurători
Teste sangvine
Teste la efort (ekg de efort)
Teste respiratorii funcționale (perimetrul toracic, perimetrul abdominal, testul ruffier)

Măsurători:
Măsurarea activității electrice a inimii (EKG)
Măsurarea tensiunii arteriale
Măsurarea saturației sangvine

Scopul lucrării

Scopul acestei lucrări este de a scoate în evidență impactul modificărilor morfologice

sangvine asupra organismului produse de efortul fizic atât la persoanele antrenate (sportivi)
cât și la persoanele sedentare.