Şcoala Gimnazială Stroieşti

Data: 19 Noiembrie 2014

Clasa: a IV-a A

Profesor: Rusu Lilioara-Mariana

Disciplina: Istorie

Unitatea de învăţare: Civilizații ale Antichității

Tema lecţiei: Dacii și romanii- strămoșii noștri

Tipul lecţiei: Dobândire de noi cunoștințe

Scopul lecţiei: Stimularea interesului pentru trecutul zbuciumat şi eroic al poporului

român.

Obiective operaţionale:
O1- Să precizeze cine au fost dacii și romanii;
O2- Să compare modul de viață al dacilor cu cel al romanilor;
O3- Să prezinte cauzele celor două războaie dintre daci și romani;
O4- Să prezinte consecințele romanizării Daciei.

Strategii didactice:
 Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, problematizarea.

 Mijloace de învăţământ: fișe de lucru, scaunul intervievatului.

 Moduri de organizare: individual, frontal.

Evaluare: orală, scrisă, autoevaluare, observare sistematică.

Bibliografie:

 Istoria românilor- manual pentru clasa a IV-a, Dumitru Almaș, ed. Didactică și
Pedagogică, București;

 Istorie pentru toate manualele alternative, clasa a IV-a- Vasile Dinu, Paul
Didiță, editura Carminis, Pitești.
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

SECVENŢELE CONŢINUT ŞTIINŢIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

LECŢIEI Metode şi Mijloace Moduri de
procedee didactice organizare

1. MOMENT Se asigură condiţiile necesare

ORGANIZATORIC desfăşurării orei de istorie. Conversația Frontal
Se pregătesc materialele
necesare pe parcursul orei.

2.REACTUALIZAREA Se adresează întrebări din lecţiile Conversația Scaunul Frontal Răspunsuri orale
CUNOŞTINŢELOR anterioare. intervievatulu
ÎNVĂŢATE Voi propune elevilor jocul ,,Scaunul i
ANTERIOR intervievatului”, cu ajutorul căruia se vor
reactualiza cunoştinţele anterioare. Un elev
se va aşeza pe un scaun, în faţa clasei şi va
răspunde la întrebările adresate de colegi
din lecțiile anterioare.

3. ANUNŢAREA Se anunță subiectul lecției care

TEMEI ŞI A va fi scris la tablă și pe caiete. Conversația Activitate Observare
OBIECTIVELOR „Astăzi, la ora de istorie vom frontală sistematică
învăța despre strămoșii nostri, despre
ocupațiile lor, religia, organizarea,
conducătorii și cultura lor.Vom vorbi
despre războaiele daco-romane si
 despre cei mai importanți conducători
ai Daciei.”

4. CAPTAREA Se va prezenta o ghicitoare Conversația Ghicitori Activitate Răspunsuri orale

ATENŢIEI elevilor: frontală
« De vrei trecutul să-l cunoşti
Şi faptele de glorie
Să ştii, e numai una calea
La ora de ...” (istorie)

4. DIRIJAREA Se împart elevii în două grupe.

ÎNVĂŢARII Acestea se numesc grupe de experţi.
Se vor forma astfel două grupe de Fișe de lucru
experţi. Aceştia vor avea de studiat Lectura Observare
conţinuturi diferite şi anume: Geto- explicativă Activitate sistematică
dacii, Decebal. pe grupe
Titlurile temelor vor fi scrise pe
tablă în două cadrane
Fiecare grup de experţi va sintetiza
informaţiile sub forma unei scheme.

5. CONSOLIDAREA Se adresează întrebări de pe Conversația Activitate Răspunsuri orale

CUNOȘTINȚELOR durata lecției pentru a observa modul frontală
în care s-a realizat consolidarea
cunoștințelor.

6. ÎNCHEIEREA Se fac aprecieri asupra modului în Conversația Activitate Evaluare finală

LECŢIEI care s-au prezentat elevii la lecție. frontală
Observare
sistematică
 Dacii au trăit pe
pământul patriei noastre
acum două mii de ani. În
acele vremuri, țara se numea
Dacia și era vestită prin
bogăția și frumusețea
pământului, dar mai ales prin
hărnicia și vitejia
locuitorilor. Ei vorbeau
limba dacică. Aveau capitala
în cetatea Sarmizegetusa, în Munţii Şureanu, lângă Orăştie.

Dacii erau oameni voinici, purtau părul retezat, pe frunte, și lăsat în plete, pe
umeri. Se îmbrăcau cu cămăși din pânză, lungi până la genunchi. Purtau ițari strânși
pe picior. Iarna se îmbrăcau cu cojoace sau sumane cu glugă. Se încălțau cu opinci.
Cei bogați își acopereau capul cu căciuli rotunde; săracii umblau mai mult cu capul
descoperit. Femeile își strângeau părul într-un coc, la spate. Se îmbrobodeau adesea
cu marame țesute și cusute frumos, își împodobeau cămășile cu cusături înflorate, iar
fustele le făceau lungi și largi. Mulți țărani români, mai ales cei de la munte, îmbracă
și azi, cu mândrie, straie asemănătoare cu ale strămoșilor noștri daci.
Ocupațiile de căpetenie ale dacilor erau agricultura și păstoritul. Cultivau grâul,
meiul, pomii roditori și vița de vie. Le plăcea mult să crească albine. Vânau animale
sălbatice din păduri, cei de pe malul râurilor se îndeletniceau și cu pescuitul. Erau și
meșteri iscusiți. Scoteau fier din Munții Banatului, își făureau unelte și arme. Din
argint și din aur, scos din Munții Apuseni, făceau brățări, cercei, vase. Având mare
dragoste pentru tot ce este frumos, împodobeau cu desene și crestături oalele din lut și
porțile caselor, armele și scuturile sau coifurile. Dacii își făceau case din lemn sau din
piatră. Pe vârfuri de dealuri și chiar în munți, înălțau cetăți semețe, întărite cu ziduri
groase de piatră
Trăiau în ginți, triburi și uniuni de triburi. Au fost conduşi de regi iscusiţi,
precum Burebista şi Decebal. Cei bogați se numeau tarabostes, iar oamenii de rând
comati.
Aveau o religie politeistă, crezând în mai mulți zei, cel mai importanți dintre ei
fiind Zalmoxis.
În luptă, ei purtau steaguri reprezentând un cap de lup cu trup de şarpe.
Şuieratul lor îi înspăimânta pe duşmani.
Din contopirea lor cu romanii a luat naştere poporul român.
 Cei mai de seamă
conducători ai dacilor au
fost Burebista și Decebal.
Ei au purtat titlul de regi.
Meritul cel mai mare al lui
Burebista este că i-a unit pe
toți dacii într-un singur stat,
mare și puternic, numit
Dacia. Burebista s-a
numărat printre cei mai de
seamă conducători de stat
din acea vreme. Un alt mare rege dac a fost Decebal. El a trăit la un veac și jumătate
după Burebista, a reorganizat statul dac, stabilindu-i capitala la Sarmizegetusa, cetate
puternică în Munții Orăștiei.
Un vechi istoric roman scrie că Decebal „ era priceput în ale războiului și
iscusit la faptă; știind când să năvălească și când să se retragă la timp, meșter în a
întinde curse, viteaz în luptă, știind a se folosi cu dibăcie de o victorie și a scăpa cu
bine dintr-o înfrângere; pentru care lucruri el a fost mult timp pentru romani un
potrivnic de temut”.
În timpul domniei lui Decebal (87-106 d. Hr.), Dacia a cunoscut cea mai
înfloritoare perioadă din istoria ei.
Decebal a fost ultimul conducător al dacilor care a luptat împotriva cuceritorilor
romani. În anii 101-102 a purtat primul război cu împăratul roman Traian. După lupte
înverșunate Decebal a fost învins, dar a continut pregătirile de război pentru ca țara să
rămână liberă. Între anii 105-106 a avut loc al doilea război daco-roman; deși au
luptat cu mult curaj, dacii au fost învinși.
Decebal s-a retras în munți, gândind să strângă iar oaste și să-l înfrunte, din nou,
pe Traian. Soldații romani l-au urmărit să-l ia prizonier și să-l ducă la Roma. Dar,
mândru și demn, Decebal n-a vrut să fie umilit; și-a înfipt sabia în trup luându-și
viața.
  Au fost cei mai de seamă conducători ai .................... .
 Trăiau într-o țară numită ............................ .  Perioada în care a domnit Decebal:
 Vorbeau limba ............................... .
 Capitala Daciei a fost la ............................................... .

OCUPAȚII RELIGIE

 A purtat războaie cu romanii în anii :

 Trăiau organizați în :

 A fost învins în luptele purtate cu ............................... ,

împăratul romanilor.

 Mintea isteață a lui Decebal a plănuit un atac surpriză

 Cei bogați se numeau .................................. . asupra romanilor în Dobrogea. Lupta a fost așa de
 Oamenii de rând purtau denumirea de grea încât Traian și-a rupt veșmintele pentru a
........................... . confecționa bandaje soldaților romani răniț
 Din contopirea lor cu romanii a luat naştere poporul
român.