1.

Componentele retelei EPN

 Stația de Urmărire (Tracking Station - TS): urmărirea permanentă a receptoarelor GNSS și

antenei amplasate pe reperii geodezici;
 Centrul Operațional (Operational Centre - OC) sau Agenția de operare: efectuează validarea
datelor, conversia de date brute la formatul RINEX, comprimarea datelor, generarea de fluxuri de
date în timp real, și încărcarea informațiilor în centrele de date și a radiodifuzorilor prin
intermediul internetului. Pentru unele stații, OC este identic cu instituția responsabilă pentru stația
respectivă (OC este identică cu TS);
 Centrul de Date Local (Local Data Centre - LDC): Colectează formatul de date RINEX orare
și zilnice ale tuturor stațiilor dintr-o rețea locală și le distribuie utilizatorilor (locale și EPN).
Pentru multe dintre rețelele locale, LDC va fi identic cu Centrul Operațional. LDC va transmite
datele (sau o selecție de date) ale stațiilor locale la Centrele Regionale de Date. În cazul în care nu
există nici un astfel de centru local disponibil pentru o anumită stație, atunci datele sale vor fi
trimise direct de la Centrul Operațional la Centrele Regionale de Date;
 Centrul de Date Regional (Regional Data Centre - RDC): Se adună datele orare și zilnice de
format RINEX de la toate stațiile din rețeaua EPN. RDC face ca datele să fie puse la dispoziția
utilizatorilor locali, regionali și IGS;
 Transmițător local (Local Broadcaster LB): Acesta primește fluxurile de date în timp real de
la stațiile dintr-o rețea locală și le transmite, fără a le schimba, la cerere clienților. Clienții pot fi:
utilizatori GNSS, instrumente de monitorizare, posturi de televiziune regionale, centrele de date,
sau centre de analiză;
 Transmițător Regional (Regional Broadcaster - RB): Se recepționează toate fluxurile de date
în timp real de la stațiile EPN și le difuzează, fără a le schimba, la cerere, la clienți. Clienții pot fi
utilizatori, instrumente de monitorizare, alte posturi de transmisie, Centrele de date, sau
Centrelor de Analiză.
 High Rate Data Centre (HDC): Se adună datele în timp real de la toate stațiile EPN,
arhivândule la un interval de 15 minute în format RINEX și le face disponibile pentru
utilizatori. Pentru a garanta disponibilitatea datelor EPN la nivel regional, două RDC sunt
în funcțiune. Fiecare RDC pune la dispoziție datele tuturor stațiilor EPN.
2. Tipurile de fișiere RINEX conform GNSS Data Center
Rinex 2 este primul format adoptat având posibilitatea de a include date de la alte
sisteme GNSS.
Alte versiuni ale formatului RINEX 2 sunt : 2.10, 2.11, 2.20 care includ intervale de timp
diferite de valorile întregi în secunde utilizate în versiunile anterioare, definirea unui cod
din 2 caractere pentru codul L2C și mici modificări în mesajele de navigație.
RINEX 3 este următoarea versiune adoptată și este alcătuită din fișiere ASCII (de tip text)
care cuprinde date de observație, mesajele de navigație și fișierele de meteorologie.

Convenții propuse pentru fișierele RINEX comprimate:

Sistem Fișiere de observații GPS Navigație GLONASS Navigație Meteorologie

UNIX ssssdddf.yyO.Z ssssdddf.yyN.Z ssssdddf.yyG.Z ssssdddf.yyM.Z

VMS ssssdddf.yyO_Z ssssdddf.yyN_Z ssssdddf.yyG_Z ssssdddf.yyM_Z
DOS ssssdddf.yyY ssssdddf.yyX ssssdddf.yyV ssssdddf.yyW
 unde: ssss – numele stației, ddd – ziua anului de la prima înregistrare, f – secvența fișierului
în ziua respectivă unde a – prima oră (00 – 01) și x ultima (23 – 24), yy – anul curent în 2
caractere.

3. GNSS DATA CENTER- descriere: este un serviciu Internațional de date Spațiale ce pune
la dispoziția utilizatorilor formate de date furnizate de Stațiile de refereință GNSS din
cadrul rețelei EUREF-EPN

4. Timpul GNSS
Epoca GNSS începe pe 6 ianuarie 1980 la ora 00:00 sâmbătă. Calendarul GNSS este împărțit
în săptămâni zilele fiind numerotate de la 0-6.
Față de calendarul Gregorian data GNSS este exprimată ca număr de săptămâni și secunde în
săptămâni. Numărul de săptămâni este transmis ca un camp de 10 biți în mesajele de
navigare C/A și P și devine din nou 0 la fiecare 1024 de săptămâni (19.6 ani).
Săptămâna 0 începe la ora 00:00:00 UTC sau 00:00:19 TAI pe 6 ianuarie 1980 și a devenit
din nou 0 pentru prima dată la ora 23:59:47 UTC pe 21 august 1999 respectiv 00:00:19 TAI
pe 22 august 1999.
Receptoarele GPS oferă data și timpul curent, reprezentate ca număr de săptămâni.
Parametrul numărului săptămânii este generat printr-un număr binar pe 10 biți. Valoarea
validă pentru parametrul numărului săptămânii este de la 0 la 1.023, pentru un total de 1.024
de săptămâni. După această perioadă, numărul săptămânii revine la 0. Prima perioadă a
numărului săptămânii a început când a fost lansat GPS-ul în ianuarie 1980, iar ultimul
Decalaj al Numărului de Săptămâni (DNS) GPS a fost acum 19,7 ani, pe 21 august 1999.
Următorul DNS are loc pe 6 aprilie 2019, când numărul săptămânii va atinge din nou
valoarea maximă de 1.023 și va trece la zero. Orice receptor GNSS care nu ia în considerare
această resetare va raporta o dată eronată.
5. Surse de erori și modelele de corecție folosite în determinările GNSS

Erorile comune: Orbitele satelitare

Ceasurile satelitare

Efectele relativiste

Ionosfera

Troposfera

Ceasul receptorului

Variațiile centrului de fază al antenei receptorului

Ambiguitatea de fază
 Multipath

Erori specifice:

Excentricitatea centrului de fază a antenei satelitului

Fenomenul de wind-up

Mareele solide

Mareele ocianice

Mișcarea polară

Interferențe de cod și de fază

Efectele relativiste:

 Efectele relativiste asupra orbitei satelitului – cauzat de câmpul gravitaţional al

Pământului, care generează perturbaţii relativiste în orbitele sateliţilor.
 Efectele relativiste asupra ceasului satelitului – efectul combinat al perturbaţiilor
cauzat de viteza de deplasare a satelitului şi diferenţele de altitudine rezultate din
excentricitatea orbitei.
 Efectele relativiste asupra semnalului satelitar – câmpul gravitaţional al Pământului
afectează semnalul satelitar printr-un efect de curbură. Prin urmare, pentru a calcula
distanţa geometrică satelit-receptor este nevoie de aplicarea unei corecţii
corespunzătoare.
 Efectele relativiste asupra ceasului receptorului – datorită rotaţiei Pământului,
receptorul aflat pe suprafaţa terestră suferă o rotaţie în raport cu geocentrul
Pământului. Prin urmare ceasul receptorului este afectat de această rotaţie pe timpul
propagării semnalului satelitar. Efectul relativităţii asupra ceasului receptorului poartă
numele de efectul Sagnac.