IV{AREA ENCTCLOPEDIE

GHID ILUSIRAT COMPLET

O EE'ITIE LITERA
CUPRINS

10 Ghid de consultare a cdrtii

'130 Familia wrsulwi 244 PASARI

12 ANIMALE, 134 Mwstelide
4
'i
Regnul animal 142 Foci;i lei de mare 246 Pisdri
6
'l
Clasificarea animalelor 146 Familia ratonului 250 Ratite qi tinami
22 Evolulie 141 Hiene ;i lwpi de pdruAnt 252 Pasari de vanat
30 Biologie qi comportament 148 Ciuete ;i mangwste 256 Pisiri acvatice
,40 Habitate qi adaptlri 152 Feline 260 Pinguini
54 Animale in pericol 162 Ungulate 262 Cufundari Ei corcodei
164 Elefanpi 264 Albatro;i 9i furtunari
166 Dugongi si lamantini 267 Flamingi
50 MAMIFERE 168 Cai, zebre ;i mdgari 268 Stirci qi inrudite
171 Tapiri 271 Pelicani si inrudite
52 Mamifere
274 Rapitoare de zi
66 Monotreme 172 Rinoceri
58 \4arsupiale 174 Damani 283 Cocori 9i inrudite
81 Xenartre 175 Porci fwrnicari 287 Pisiri limicole
83 Pangolini 176 Familia bouidelor 294 Porumbei gi giinuqe de stepi
84 lnsectivore 190 Cerbi ;i tnrwdite 296 Papagali
90 Colugo 196 Girafe qi okapi 301 Cuci qi turaci
91 Chitcani de copac 198 Familia cdmilei 303 Bufnite
92 Lilieci 200 Porci 306 Caprimulgi Ei inrudite
98 Primate 202 Pecari 308 Colibri gi drepnele
10O Prosimieni 203 Hipopotami 31 3 Pisiri-Eoarece
106 Maimupe 204 Cetacee 313 Trogoni
11B Antropoide 216 Rozitoare 314 Pesciragi si inrudite
122 Carnivore 239 Lagomorfe 320 Ciocinitori qi inrudite
124 Familia cainelui 243 Chilcani-elefant 324 Pisirele
354 REPTILE, 471 NeoPterygiiPrimitiui 536 Arahnide
472 Arapaima ;i tnrwdite 544 Crabi-potcoavi
356 Reptile 474 Angbile 9i tnrudite 544 Piianjeni de mare
3 58 Testoase 478 Sardine ;i tnrudite 545 Miriapode
367 Crocodilieni 480 Somni ;i inrudite 546 Crustacee
310 Tuatara 486 Somoni qi inrudite 552 Insecte
310 $opArle inelate 491 Pegti-dragon ;i inrwdite 554 Anisoptere ;i zigoPtere
311 $opArle 492 Pe;ti-;oPhrld ;i inrwdite 555 Cdlugdriqe
394 $erpi 493 Pe;ti-lanternd 556 GLndaci de bucdtdrie
493 Pe;ti cu barbd 557 Termite
494 OPah ;i tnrudite 558 Greieri ;i cosa5i
416 AMFIBIENI 495 Cod, Pe;ti-undi;ar ;i inrudite 559 Plo;nipe
498 AcantoPterigieni 5bJ Ganclact
418 Amfibieni 561 Mw;te
120 Salamandre gi tritoni 570 Flwturi de zi;i de noaPte
J27 Apode (cecilieni) 57 4 Albine, uiesPi ;i furnici
J28 Broaqte gi broagte riioase 514 NEVERTE,BRATE 579 Abe insecte
51 6 Nevertebrate 582 Hexapode
51 B Cordate 583 Echinoderme
r48 PE$TI 519 Spongieri 585 Alte nevertebrate
rr0 Pegti 520 Cnidari
:53 Peoti firi f5lci 523 Viermi plaqi
34 Pegri cartilagino5i 524 Viermi cilindrici
:56 Peqti osoqi 525 MoluEte 5BB Glosar
r58 Dipnoi ;i inrwdite 532 Viermi inelaqi 592 Indice
j59 Bichiri ;i inrwdite 534 Artropode 608 Mullumiri
REGNUL ANIMAL
,1:.:.:.: .ite trnui dintre
cele cinci regnr-rri in care biologii impart lumea vte. Monera
/ I --::l::nJe bacterii qi alge verzi-albastre; protistele includ indeosebi organisme mari,
::::-:-'-:-ire. precrun amiba ;i parameciul, care odinioarl au fost considerate animale,
;.: i::. IL\rnreaza acum un regn propriu; mucegaiurile, oidiumurile ;i ciupercile intrl
i:- :.::iil Firrlqr; si, ala currl sugereazi Ei numele, Plantde cuprinde plantele. Cu peste Cdldtori
-:: ::::-iu-rn din cele 1,75 milioane de specii vii de pe glob descrise inprezent,regnul pe distanle lungi
Un aspect delicat si fragi
.i,::,,:.:.i.; cste categoric cel mai cuprinzitor si mai divers.Acesta congine toate organismele poate ascunde o rezistenu
:: --iri nra-joritatea dintre noi le recunosc cu u;urinqi ca animale,precum si unele specii nemaipomenitS. Mol ile si I belulele
*- --"r.-rr statut i-ar deruta pe mulgi. Majoritatea covAr;itoare a animalelor este formati din sunt migratoare, 'insa c;l;torii
vedeti in lumea nsectelor
r-..'. .rrebr:lte - anirnale firi coloanl vertebralS. intre acestea, insectele dominl atit ca numir sunt f uturii. Fluturele american
j: i\enlplare, cit Ei ca diversitate a speciilor.Totuqi, cei mai mulqi oameni sunt familiarizati Va nessa vi rg i n i en sls (dreapta)
se'indreapte primavara spre N
,-r-: '.'ertebratele - pegti, amfibieni, ;opirle, pisiri ;i mamifere -, grupul de care specia
din Mexic si Statele Untte,
:--...r.tri este mai apropiati din punct de vedere al evolutiei. c; etor nd peste 2 400 km.

TR.,I,SATURI DEFINITORII
1::'.ul -ltintdlid se rnai numeste
.: -il,:.:--0,r, termen care indicl
- ::-,;--trrril rnulticelulari a tuturor
::-.:::rbrilor sai. Ca Ei 1a plante,
: :';'-::'.lrilc arirnalelor sunt formate
:::: ;ehrie eucariote. La anirnale
i:.r... rcestea nu au pereti celulari.
-:-. .;hinrb, celulele animale sunt
:::--::ir laolalti de o matrice extra-
-:-:,.rri care contine colagen
si asiguri un cadru, de obicei flexrbi1,
in care sunt organizate celu1ele.
Al ti t rraetcristica de{initoric
a tLltr-1ror anirnalelor e aceea ci
sunt heterotrofe. Spre deosebire
de plante, care sunt autotrofe,
animalele nu produc hrani proprie
si trebuie si consume direct sau
indirccr alte orglni.mc pentru a-ri
a'igura nutritia. At est ftpt a contri-
buit la biodiversitatea extraordinari
a animalelor de azi gi la modalititile
foarte diverse de a urmiri, captura
;i consuma hrana.
Cerintele de hrani au avut,
de asemenea, un impact substangial
rsuprr corpului .rnimalelor. rnejo-
rir.rrca avand un sistenr digestiv
centralizat.
Necesitatea de a ciuta sau de a
fi in apropierea surselor de hrani
a determinat si capacitatea de
deplasare. $i, desi acest lucru
r)u r fo\t .lar dcfinit. rnobilitarea
deosebe;te maj oritatea plantelor
de majoritatea animalelor. in t...rt,
problcnrele lri;are de mobilirare
au dat nastere la confuzii in rindui
oamenilor de ;tiinli cu privire la
statutul unor grupuri, indeosebi ce1
rl burerilor, anirnalelq cu cea nrai
lurtga i.torie r cvoluriei. Burcrii runr
.ingurele animale vii firi orgrnizare

Oprir pe lo< Jreie animale, cum ar HranS pentru c5ldur5 Ursul brun
- :-' --- --:-- : :: -are (sus), nu se pot (Ursus arctos) se hrine5te cu tuberculi,
:*: :- -:-,e: *c'moloc ale stropitorilor fructe de padure, pe5ti si st6rvurr. inaintea
:* -:-: - - ,e -':-esc; singurul lor scop iernri, specri e din zona temperati din nord
:.; r:j€:i:.
-- ca potrivit pentru depoz teaze grisime in corp si se retrag
".':i
: :,+ ::E:: : -:a aa intr-o vizuin;. Ursii ntr; intr-o somnolente
Easesc, larvele
'- -- r- cdP de iarna, diferiti de adevirata hibernare,
:+'- - ': ':+ :-:: :: : s-3'a'atd sol d;. deoarece temperatura corpului ior nu
;:- t- i:: : n,: -=-: -- ;c.-e adulte, scade, iar ei trAiesc numai de pe urma
:::-: -a': qrisimii din corp.
 ANTMALE REGrurf,
Numirare a speciilor
Oamenii de stiinU au descris circa 1,75 mili-
Art
"ooo oane de specii ale formelor de viata de pe
Albine,vespi
,'.Iil d Terra, dar acest num5r este conslderat doar
TOL| e
IPAdoptardt
M_ te
o micd parte din cel rea . Est m;rile plaseaza
lnsecre .o,ii;L. cifra realE intre 5 si 100 de milioane de specii.
Alre rn.ecre Chiar si datele privind numdrul de specii
Miriapode cunoscute sunt greu de estirnat, deoarece
rarqnletrr """"""-'N.,Ev ER TEB R A'T E
tot timpul se descoperi specii no . Verte-
(cheli(erate) bratele (vezi diagrama din st6nga) sunt grupuL
Ctustacee cel mai bine descris, insa cuprind numa 57o
Gandaci
,i. Anelide (Coleoptera) din speciile de anlmale. Exist6 aproximativ
:. M:6ln$e .t' :li *- Cnidari un milion de specii cunoscute de insecte,
,!l l;:: -1- Nematode insa nurnarul lor real ar putea depai
Pas5ri
Reptile -::f- Viermi plali 30 de milioane.
Amfibien
Pesti ;1
Vf RT E B.SATE

--- :, Mamifere

superioari nivelului celular, neavind nervos Ei a organelor de simt

organe sau lesuturi, o caracteristici implicate in coordonarea gi ghidarea
.ingulari carc a i\(.rt conluzie cu miscirilor. Cele mai multe au
privire la statutlll 1or. Celulele lor .i re.ururi. precum rrruschii. Agilitate in aer Arealul acvilei
de rnunte (Aquila chrysaetos) se
pot face insi mi;ciri reduse, trec ce faciliteazl miscarea.
extinde de-a lungu emisferei nordice,
printr-un stadiu larwar, fiind capabile Reproducerea sexuati este alti peste munti 5i depresiuni. Mamifere e
sj inoatc liber. iar ast;/i \e 'tie srgur trisituri comun5. Aproape toate care ii cad prad; sunt capturate de
'peciile dc lrirnrle.
ci bureqii sunt anirnale, nu plante. inrr-utt rntrmit pe sol, prlntr-un zbor jos, inse atat
Nevoia ;i ('dpa('itaLsJ de mi;care
independenti au contribuit, de
stadiu, au descendenqi, fapt realizat
prin reproducere sexuatS; unele
de agil si de rapid, incit acvila
poate prinde si pas5r in zbor.
f ",'.!,
t;
Jsemene2. la dezvoltarea sistemului dintre e1e se pot reproduce asexuat Unele perechr vAneaza impreuna. n,'

Munc5 in echipi Furnicrle sunt membrele ribozomi

unei familii de rnsecte soclale. Colaborarea

ribozomr
ribozomi :
furnicilor taietoare de frunze (Atta cepha-
/otes) asiguri o surse constanta de hrand. +.
membran;
+
''i/
Furnrcile ta e buceti de frunze, Je card sub a:-) i
plasmatlcd i i:-tr-1.1 r,
" t;' l-.
pSmant, apo traiesc de pe urma ciupercilor
care se formeazi pe materialul vegetal reticui :' '-
i
si descompun.

Blocuri de construcf ie Organismele

vii sunt formate din celule. Primele
aparute erau procariote - grupar simple
de material genetic inveltte de un perete
celular. Aceastd structur; este observabil;
la bacterii. Dezvoltarea de la procariote
la celule mai mari, mult mai complexe,
eucariote, a stat la temella evolu-tle tuturor
plantelor si animalelor. Mater a ul genetic
a eucariotelor este cuprins intr-un nucleu
cu membrana si in organitele separate
ra'e au 'uncri nerabol ce roer { c e
IO ANIMALE CLASIFICAREA ANIiVALETOR

CLAS IFICAREA ANIMALE LO R

amenii au, in mod natural, tendinta de a clasifica
Y li
organiza lucrurile. Si se pare ci, inci din tirnpurile
filosofului antic grec Aristotel, ,rn tot incercat
sI facem
acest lucru cu majoritatea organismelor vii
cu care impirqim
planeta. Biologii au descoperit, descris si atribuit
nume
pentru aproxinrativ 1,7 milioane de specii de plante,
animale
;i microorganisme care existl, in prezent, pe pimAnt _
doar o parte din ceea ce se consideri a fi numirul
total.
De asemenea, acestia au denumit rnulte specii care
au triit
in trecut, dar care au dispirut. Clasificarea modernl incearci,
in parte, si puni o ordine ;i sI structureze numjrul
r.rror*-..'
de informatii strinse despre organisme diferite.
a..rt 1.r...,
se face prin atribuirea unui nume unic
pentru fiecare dintre
aceste organisme ;i prin clasificarea 1or in ierarhii
de grupuri
tot mai exclusive sau ,,taxoni,,, inbaza relatiei lor
evolutioniste. Aceasta permite ca organismele rndividuale
si fie recunoscute firi echivoc in timp ce sunt asociate
simuitan cu, alte organisme cL1 care impart strirnosi
comuni.
Toate clasificirile evolueazl si se ,rrodifi.;, odati
cu
strXngerea de informaqii qi cu noi descoperiri.
in uitimii ani,
capacitatea de a investiga gi conrpara ADN_ul
organismelor
prin tehnici genetice a obligat oimenii de
;tiinqi si
reconsidere clasificarea muitor anirnale.

CLASIFICARE $TIINTIFICA
Sistematica este stii'n1a care
descoperi diversitatea si relariile
evohrtioniste ale organismelor.
Aspectele sistematicii care presLrpun
denunrirea .i cla.ilicarca oryrrri._
melor fornreazi subdisciplina
t.rrorrotrric. I axonul. .ru gr-upul
dc bazi al cla.i6cirii. e\re specid.
in nrod ide.rl. rori uronii srrpenori
sau nuri includ o specie ancestrali
si toti descendentii sii. Stabilirea
.l(c\r(i lclarji.c bazeazi pe roli
rnembrii unui ppup care prezinti
Llna sau mai mr-rlte trisituri clerivate
(noutiti evolr_rrive).
DENUMIRE
Animalele sunt cunoscute sub
diGr-ite nurne vernaculare sau
comune, care variazi de la o limbi
la alta, de la o gari la alta si, uneori,
chiar in aceeasi tari. Astfel, pentru
a evita confuzia, oamenii de stiin15
utilizea.zl nume latinizate pentru '
grupurile de orgarisme. Acestea
conferi unrversalitate si stabrlitate
si criti
rrect.,itttea rraducerii nunre_
lor in multe limbi diferire. AstGl.
indiGrcnr de lirnba narir i, nurr:elc
stiinlific latinesc se asociazl inrediat
cu acelasi grup de organisme.
Categoria de bazi pentru toate
clasificirile este specia. Speciile sunt
populalii de organisme avind unul
sau mai multe caractere conune
care nu se gisesc la organisrneie
inrudirc. Spe( iile lorme.rzj .i .i.reme
genetice inchise. Aceasta inseamni
ci indivizii sc pot reproduce sexllat
nunrai cu alr irrdirid Jin rceea,i
specie, desi speciiie apropiate
produc oc.rzional hibrizi.
Relalii apropiate Oarnenii de stijnti
au observat si descris unele srmilarrtati
comportamentale si f rziologice dintre
Si cimpanzer (pan trogloctytes)
^oa1e1r
rnca 0tnatntea Iui Darwtn. in ultimii
ani,
ei au reusit sa compare ADN_ul acestor
specii. Dezvilurrile recente c; acestia
au 'n c omrT oe>Ie ggoo clrn gele du
int;rit opinia cd er trebuie clasificati
in categorii similare.

Clasificarea lui Linn6 Fiecare grupare din acest sistem

de categorij
ierdrn,zale contite organi:me cJ caracterist,ci p,og,esrv
sim.lare.
Ptsica domestrca, de exemplu, apartine regnului
aii ma lia; increngatura
Chordata (animale cu slstem nervos centralizat);
subincreng;tura
Vertebrata (tubul neural se afla in intelorul unei
coloane v-ertebrul"

stiintifica de Fel6 catus

 C LASI FICAREA ANIMALELOR AI'IIALE

Confuzie comunA AceasU rnsecta Noi descoperiri Noi nevertebra:e

sud-americana (st6nga) se nurneste cosag
pitbull, dar Sr l5custS cu cap turtit. Ceea
ce 5ooreste con'u7ia este [apLul ca in
America de Nord acestea se .rumesc si
cosagi cu corn lung sau greien de tufis,
iar in Europa se utilizeaza uneor termenul
tizi. Utrlizarea numelui taxonomic airibuit
acestei specii, Lirometopum coronatum,
eviti astfel de probleme de ambiguitate.
se descoper5 inc5 in mod cons:a.:.
dar 'areori se irtilre:r ,peci,de -="'; :
nedescrse anterior. Nimeni nu se as::::l
ca, Ierz)u in secoiul trecut, padur e : -
Asia de S-E s; ad;posteasc; trei spec
noi de caprioare mici, denumite n'ur:.:

organismul denurnit are in comun

-N SISTEM DURABIL
:::ceputul sec. XVIII, natura-
:.:. iuedcz Carl Linn6 a dezvoltat
::crlj perrrru numirea. icmr-
.: ::e.r si clasificarea diferitelor
-:..lisrne, in functie de prezenta
. .,.rrcnta sirnilarititilor obser-
:':-1. Cea mai veche versiune
:'irui sisten a fost publicati
--15. sub nurnele Systema
. .r'. I irrne a continurt revi
'. ., .i perfectionrrc.t accstuia
::::rr.ul vietii, iar de atunci a fost
. .r.rt .i irnlruniriLir de nrai
.:: ori. Acesta oferi inci bazele
abordirii clasificirii utilizate de
biologii de pretutindeni. A;adar,
Linn6 este denurnit ;i ,,pirintele
taxononriei".
Trisitura principalS a sistemului
linneean, care continui si se aplice
si astlzi, este ci atribuie fiecirui
organisrn di[erir un nurne unic
format din doul plrqi. In acest
asa-nunrit ri.tcm binontinrl. prima
parte a numelui indicl genul
din care face parte organismul.
Cunoscut drept nume gencric.
acesta indici alte organisme,
atit vii, cit ;i moarte, cu care
Un salt identic Toate broastele
au o adaptare care e diferentiaza
cele nrai apropiate relaqii evolutive.
AI doilea numc este ce1 specific.
Ace>t nrrmc ie va atrilrui trrtei
singure specii din fiecare gen.
Fiec.rre individ prirnestc denur:rirea
ra unicl. lorrnata din doi rcrrrrcr:i.
Oarnenii de qtiinqi din toati lumea
lriu cj. arunci cjnd utilizeazi acrst
nume, vorbesc inevitabil despre
aceeaEi specie.
Numele generic incepe intot-
deauna cu majusculi, in timp ce
numele specific se scrie intotdeauna
cu literi mici. Ambele nulrrc sc
scriu intotdeauna cu caractere
curslve.
Daci populagiile unei
specii sunt separate geo-
grafic si au diferente relativ
consistente, acestea pot fi
recunoscute ca subspecii
;i 1i se poate atribui un
al treilea nume. La Gl
ca numele speciei,
acesta se scrie ctr
litere mici si carac
tere crrrsive-
Imaginea in;al5
Relatiile evolutioniste nu
sunt observabile intotdeauna
in tr;saturile anatomice superficiale
Luati, de exemplu, familla africana si

de altl amfrbieni: oasele gleznei asiatica de mamifere denum te damanr

sunt foarte alungrte 5l formeazi
un segrnent suplimentar la membru
posterior, oferind o mai mare usurlnla
in a siri. Aceasta este o conditie
distinctiv; a ordinului Anura, in cate
surt p asati am[ioieni fara coada ir
stadiul de adult. Broastele au si o alta
adapta.e pentrL sAr Lu'i: o coloana
(dreapta). Toate speciile actuale sunt
de dimensiunea unui iepure ;i toate se
aseamanE foarte mult cu rozatoarele.
Dar aceste animale sunt, de fapt,
unqulate sau copitate, iar rudele
l??
lor cele mal apropiate sunt elefantir
si lamantinii ce trEiesc in ocean.
l\,4ajor tatea specii or dintr-un

vertebral; scurte, cu doar 1 0 vertebre gen de daman triiesc in copaci,

llbere, urmate de o piese osoasa ceea ce e face sinqurele
(urostllul, reprezentend vertebrele anrmale cop tate cu st I

codale fuzronate). de v ati arboricc