Tema 2

 Dezvoltarea prenatală a feței.

 Creșterea postnatală a scheletului facial.
 Integrarea proceselor de creștere cu dezvoltarea musculaturii faciale.

Neurulatia este procesul prin care se formeaza intai santul neural, apoi tubul neural care se inchide
permitand formarea creierului si a maduvei spinarii. Daca tubul neural nu se inchide apar malformatii
grave cum ar fi anencefalia si spina bifida

1.Dezvoltarea prenatală a feţei. Cresterea postnatală a scheletului facial.

Dezvoltarea embrionara a masivului facial se realizeaza in timpul neurulatiei din foita ectodermica.
Partea cefalica apare in saptamana a 4-a ,in timpul neurulatiei.
Tubul neural se dezvolta in partea craniana si ,la inceput ,reprezinta 3 vezicule :
prozencefal ,mezencefal ,rombencefal. Datorita acestei evolutii ,tubul neural va depasi cranial notocordul.
Proeminenta determinata de cresterea encefalului este denumita tubercul fronto-nazal si reprezinta
totalitatea elementelor mezodermale ,ectodermale si mezenchimale ,importante in dezvoltarea
encefalului . Celulele crestelor neurale migreaza si se diferentiaza ,dînd nastere elementelor faciale.
La nivelul cefalic celulele crestei neurale se distribuie in:
- Celule dispersate la nivelul suprafetei epiteliale ;
- Celule agregate in diverse structuri cohensive,asemanatoare ganglionilor nervosi;
- Celule diferentiate in mezenchimul de la nivelul masivului facial (os,cartilaj,tesut
conjuctiv,muschi,celule dentare).

Din partea dorsala a sacului vitelin se formeaza tubul intestinal ,partea cea mai craniana fiind
reprezentata de faringele primitiv .
Intre cele 2 proeminente –fronto-nazala si cardiaca –exista o depresiune profunda , stomodeumul sau gura
primitiva inchisa de membrana orofaringiana .

Mezodermul din regiunile ce inconjoara orificiul bucal primitiv se dezvolta foarte repede , iar cresterea sa
accentuata va determina aparitia unor proeminente situate in jurul stomodeumului ,unele formate pe
seama primului arc brahial ,iar altele-pe seama celorlalte regiuni limitrofe ,dand nastere mugurilor faciali.

Dupa disparitia membranei buco-faringiene ,conturul orificiului comun nazo-bucal are la inceput forma
unui pentagon ,ale caror laturi sunt formate de mugurii faciali (Chiarugi).

Mugurii faciali sunt:

- Un mugur frontal ,ce formeaza latura transversala superioara a pentagonului stomodeal ;
- Doi muguri nazali interni;
- Doi muguri nazali externi;
- Doi muguri maxilari superiori ,ce formeaza laturile oblice supero-laterale;
- Doi muguri mandibulari ,ce formeaza laturile oblice infero-laterale;

Mugurele frontal initial determinat prin proeminenta prozencefalului este sediul dezvoltarii mugurilor
interni si externi .In timpul celei de a 6-a saptamani ,mugurii maxilari fuzioneaza cu mugurii nazali externi si
interni si realizeaza un masiv celular mezenchimatos continuu-palatul primar. Aceste contace fuzionale
ectodermice constituie peretele epitelial Hochstetter , care dispare la sfarsitul saptamii a 7-a prin
apoptoza.
 Lamele palatine provenite din partile laterale ale mugurilor maxilari intersecteaza vertical fetele laterale
ale limbii ,apoi se ridica deasupra fetei dorsale a acesteia si fuzioneaza pentru a forma palatul secundar. In
locul de unire a lamelor palatine si a acestora cu septul nazal pot persista resturi epiteliale cunoscute sub
denumirea perlele Lebouch.

Unirea palatului primar cu cel secundar se face prin procesul de mezodermizare.In vecinatatea liniei
mediane ,in procesul mezodermizarii ,se contureaza canalul nazo-palatin , in forma de Y ,cu 2 orificii
superioare si 1 inferior .In acest moment ,cavitatea bucala si cavitatile nazale sunt complet separate.

In concluzie ,din mugurii nazali interni va deriva lama perpendiculara a etmoidului ,spetul nazal ,osul
incisiv ,regiunea centrala a buzei superioare.Mugurele dat participa la formarea palatului primar .

Din mugurii nazali externi provin partea superioara si interna a orbitei si partile laterale ale nasului .
Mugurii maxilari superiori formeaza restul maxilarului superior ,palatul secundar si palatul primar ,partile
laterale ale buzei superioare.

3. Sunt 3 grupe de muschi importanti la nivelul masivului facial :

- m.masticatori ,
- m.mimici
- limba .
-
Acestia se dezvolta din musculatura arcurilor brahiale .

Organul dentar ,in cursul dezvoltarii sale ,trece printr-o serie de etape ,care sunt urmatoarele:
1)Cresterea si diferentierea celulara:
- Proliferarea epiteliala;
- Diferentierea tisulara(conjuctivo-epiteliala);
- Organogeneza(diferentierea morfologica);
2)Mineralizarea tesuturilor dentare-calcificarea;
3)Eruptia dentara ,insotita de cresterea radiculara;
4)Uzura dentara si atrofia orizontala a parodontiului ;

Aceste etape nu sunt strict delimitate in timp ,ci se suprapun partial.De asemenea ,in zone diferite ale
maxilarului ,dar bine determinate ,au loc diferite grade de evolutie a organelor dentare .

De alfel ,formarea organelor dentare incepe in perioada generala de organogeneza si dureaza o perioada
indelungata.La unii dinti,organogeneza incepe abia dupa nastere (la M3 acest proces are loc 4-5 ani).

Dezvoltarea relatiilor intermaxilare în viata intrauterină.

In primele 2 luni de viata intrauterina ,cresterea diferentiata a celor doua maxilare determina o retrognatie
mandibulara.

Tot atit de importanta ,in interpretarea corecta a relatiilor ocluzale ,este si cunoasterea raporturilor dento-
maxilare,intrucat in aceasta perioada mugurii dentari sunt in plina evolutie.
Aceste raporturi dezvaluie insuficienta spatiului oferit de catre maxilare ,cel putin in cazul primelor 4 luni. In
luna a 3-a ,odata cu formarea boltii palatine ,se separa cavitatea bucala de cavitatea nazala
;limba,determinata sa coboare in potcoava mandibulara ,devine in acest context „activatorul” viu care
stimuleaza dezvoltarea mandibulei.Toate aceste elemente interrelationale vor duce la schimbarea relatiilor
spatiale intermaxilare ,marcand etapa prognatiei mandibulare embrionare.
 Ritmul de crestere mai puternic al maxilarului superior din ultimele luni de viata intrauterina va
determina din nou schimbari in relatiile spatiale intermaxilare ,constituindu-se astfel a 2-a etapa a
retrognatiei mandibulare.
Intr-un stadiu timpuriu al dezvoltarii intrauterine exista posibilitatea unei protruzii mandibulare ,cresterea
mandibulei fiind intarziata fata de cea a maxilarului.Astfel ,inainte de nastere apare distinct o retruzie
mandibulara .
La nastere ,ca o retrognatie mandibulara sau ca prognatism maxilar ,iar bordurile alveolare realizeaza
ocluzia.

Factorii de bază în cresterea si formarea scheletului facial.

Cresterea scheletului facial se realizeaza prin proliferarea cartilaginoasa la nivelul sincondrozelor sau prin
proliferarea la nivelul suturilor,iar osificarea este rezultatul mineralizarii matricei astfel obtinute. Sensul
cresterii este perpendicular pe directia suturilor sau a sincondrozelor .
Cresterea bazei craniului e influentat de factorii genetici si cei metabolici.
Cresterea faciala este influentata de cresterea bazei craniului ,dar,in acelasi timp ,si de factorii
functionali ,scheletul facial fiind de origine desmala.
La aceasta se adauga cresterea periostala ,periostul constituiind o anvelopa
cu rol de crestere ,dezvoltare si modelare aparte ,deosebit de activ la nivelul oaselor faciale.

Acest tip de dezvoltare faciala este influentat in cel mai inalt grad de factorii functionali si,in special,de
activitatea musculara.

Diferite structuri faciale nu ating toate in acelasi moment o rata a cresterii si un virf pubertar identic.
• Cavitatea bucală este mică din cauza ramului mandibular scurt, bolții palatine scurte și late, precum
și a lipsei dinților;
• Palatul dur este lat și turtit;
• Planșeul bucal este mic, limba este relativ mare;
• Mușchii masticatori sunt bine dezvoltați, bula grăsoasă proemină în cavitatea bucală;
• Mucoasa gingivală care acoperă arcul alveolar și marginea alveolară este imobilă și groasă.
• Maxilarul superior este scurt, larg, format în mare parte de apofiza alveolară, în care sunt plasați
mugurii dentari;
• Tuberozitatea maxilarului lipsește iar creasta alveolară nu este dezvoltată;
• Corpul maxilarului are dimensiuni mici și de aceea mugurii dinților temporari sunt situați imediat
sub planșeul orbitei;

Morofologia coplexa a oaselor faciale face imposibila cresterea lor uniforma, necesitand o crestere
diferentiata si anume unele suprafete cresc mai repde, iar la nivelul unor suprafete externe apare resorbti.
Principiul in „V” al lui Enlow este un concept important asupra cresterii oaselor masivului facial si cuprinde
dezvoltarea numeroaselor oase cranio-faciale cu forma in „V”. Deoarece exista o importanta resorbtie pe
fetele externe ale bratelor „v”-ului si apazitie pe fetele interne, „V”-ul se deplaseaza in directia deschiderii.
Rezulta o crestere globala a structurilor „V”-ului si o deplasare a ansamblului in directia deschiderii cu
relocatia osului.
Toate suprafetele interne si externe ale fiecarui os sunt acoperite cu un tip neregulat de „camp de
crestere” incluse in diferite tesuturi moi osteogenetice (membrane sau cartilaje) pe baza carora are loc
cresterea osului.

Orice os are insa atata campuri de resorbtie cat si campuri de apozitie de-a lungul intregii
corticale.Activitatile si ratele de crestere diferite ale acestor campuri constituie baza procesului de crestere
diferentiata, avand ca rezultat forma neregulata a osului.
Neregularitatea este si rzultatul diferitelor functii ale insertiilor osoase ale muschilor, ale dintilor precum si
ale suturilor.Unele campuri cu roluri speciale in cresterea anumitor oase sunt numite „locuri de crestere”.
Acestea include conditii mandibulari, tuberozitatea maxilarului, sincondrozele bazei craniului, suturile si
procesele alveolare.

O parte din locurile de crestere au fost denumite centri de crestere si reprezinta o arie speciala care
controleaza intr-un anumit fel cresterea intregului os.

Conceptul centrilor de crestere pare mai putin important in regiunile cranio-faciale mai ales la nivelul
condililor mandibulari si sincodrozelor bazei craniului
Remodelarea
In tesuturile osoase se intalnesc 4 tipuri de remodelare:
- Remodelarea biochimica implica deupunerea si resorbtia continua a ionilor pentru mentinerea
homeostaziei minerale;
- Remodelarea cresterii adica reasezarea continua a oaselor in timpul copilariei
- Remodelarea hawersiaan, proces secundar de reconstructie a corticalei odata cu inlocuirea osului
primar
- Regenerarea sau reconstructia osului in timpul sau dupa unele procese traumatice sau patologice
Remodelarea este reglata prin cresterea si functiile tesuturilor moi care inconjoara osul si actioneaza astfel:
- Conformaeaza osul care se adapteaza la modificarile functionale exercitate asupra sa.
- Redistribuie productia osoasa, rezultand marirea progresiva a intregului os.
- Produc ajustari regionale pentru a mentine in contact extremitatile unor piese osoase, prin
intermediul tesuturilor moi inconjuratoare.

Factorii de bază în creșterea și formarea scheletului facial.

 Factori genetici-ereditari. Factorii genetici sunt responsabili de diferenţierile constituţionale individuale

imprimate în procesul de concepţie
 Factori endocrini După naştere rolul glandelor endocrine este mai demonstrativă. Hormonul
somatotrop acţionează asupra cartilajelor de creştere prin intermediul somatomedinei. El are un rol
fundamental asupra condrogenezei. Alături de hipofiza, tiroida şi epiflza acţionează în toate perioadele
copilăriei. Hormonii tiroidieni predomină asupra osteogenezei şi asupra condrocitului.
 Factorii interni ai patologiei diferite afecţiuni cronice digestive, expresie a unor: insuficienţe,
tulburări de digestie sau de absorbţie (mucoviscidoza, steatoreea, sindrom de malabsorbţie, diaree prin
intoleranţă) sunt cauze de frânare ale creşterii si dezvoltării
 Factorii exogeni. rolul factorului alimentar este esenţial - atât calitativ cât şi cantitativ (lipide şi glucide
în principal au rol energetic; proteinele sunt predominant substanţe plastice). lipsa din raţia
alimentară a unor factori esenţiali nesintetizaţi (aminoacizi esenţiali, acidul linoleic, vitamine) au
consecinţe grave asupra creşterii.
 Factorii de mediu. deţin de asemenea un rol important, fiind recunoscută influenţa exercitată în timp
asupra creşterii şi pubertăţii: geografici, dar mai ales de climă caldă şi temperată factorii naturali
(aerul, soarele, lumina, apa) , activitatea fizică şi gimnastica, sportul influenţează favorabil asupra
dezvoltării armonioase a copilului. microclimatul familial, îngrijirile igienice mediul social, regimul
instructiv-educativ au acelaşi rol pozitiv. cei emotivi şi psihologici au influenţă favorabilă

Dezvoltarea musculaturii fetei. Mugurii faciali si termenii de dezvoltare.

Muschii masticatori se dezvolta din musculatura primulului arc brahial. Musculatura limbii se dezvolta din
volumul muscular occipital, incepand cu saptamana a 4-a. Corpul limbii se formeaza pornind de la primul
arc brahial.
Muschii faciali subcutani apar in saptamana a 4-a, in portiunea ventrala si laterala ale osului hioid, treptat,
in a 5-a saptamana, se desprind si se extind, odata cu ridicarea capului.

Dupa disparitia membranei buco-faringiene, conturul orificiului comun nazo-bucal are forma de pentagon:
- Mugurul frontal
- 2 muguri nazali intern
- 2 muguri nazali externi
- 2 muguri maxilari superiori
- 2 muguri mandibulari
In timpul saptamanii a 6-a, mugurii maxilari fuzioneaza cu mugurii nazali externi si interni si realizeaza un
masiv celular mezenchimatos continuu – palatul primar.
Lamele palatine provenite din partile laterale ale mugurilor maxilari intersecteaza vertical fetele laterale
ale limbii, apoi se ridica deasupra fetei dorsale a acesteia si fuzioneaza pentru a forma palatul secundar.
Unirea palatului primar cu cel secundar se face prin procesul de mezodermizare, in vecinatatea liniei
mediane, conturandu—se canalul nazopalatin, in forma de Y, cu 2 orificii superioare si unul inferior.

Din mugurii nazali interni va deriva lama perpendiculara a etmoidului, septului nazal siparticipa la
formarea palatului primar.

Din mugurii nazali externi provin partea superioara interna a orbitei, partile laterale ale nasului. Mugurii
maxilari superiori formeaza restul maxilarului superior, palatul secundar primar, partile laterale ale buzei
superioare.