Plata

Plata poate fi definită ca un transfer de fonduri prin care se stinge o obligaţie din partea
plătitorului către beneficiar. Plătitorul este acea parte într-o tranzacţie de plată care transferă
fondurile, iar beneficiarul este destinatarul final al fondurilor.
Instrument de plată
Un instrument de plată este un dispozitiv și/sau un set de proceduri convenite între un utilizator
de servicii de plată și un furnizor de servicii de plată, care permit transferul fondurilor de la
plătitor la beneficiar.
Există diferite tipuri de instrumente de plată, fiecare cu propriile caracteristici, în funcţie de
mijloacele prin care se realizează plata, suportul fizic al tranzacţiei, de tipurile de relaţii şi de
tranzacţii efectuate între plătitor şi beneficiar.

Numerarul constituie mijlocul de plată cel mai utilizat pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii.

Instrumente de plată fără numerar

Un instrument de plată fără numerar este mijlocul prin care un plătitor dă băncii sale autorizaţie
să transfere fonduri pentru efectuarea unei plăţi sau prin care un beneficiar dă instrucţiuni
băncii sale să colecteze fondurile de la un plătitor. Conturile celor două părţi pot fi deschise la o
singură bancă sau la bănci diferite.
Cele mai utilizate instrumente de plată fără numerar sunt :
 Transferul credit (ordinul de plata)
 Debitarea directa
 Cardul
 Cecul
 Cambia si biletul la ordin
Transferul credit (ordinul de plată)
Transferul credit este o operaţiune de plată iniţiată de către plătitor, prin care o instrucţiune de
plată este transmisă băncii plătitorului (băncii iniţiatoare), iar aceasta transferă fondurile către
banca beneficiarului (banca destinatară), eventual prin mai mulţi intermediari.

Transferul credit este compus dintr-o serie de operaţiuni care începe prin emiterea de către
plătitor a unui ordin de plată dat unei instituţii de credit de a pune la dispoziţia unui beneficiar o
anumită sumă de bani şi care se finalizează prin acceptarea respectivului ordin de plată de
către instituţia destinatară.

Ordinul de plată reprezintă modalitatea cea mai simplă de efectuare a unei plăţi, respectiv
încasări, constând din transmiterea unei sume de la persoana/entitatea care efectuează plata
către cea care primeşte suma respectivă.

Transferul credit poate fi iniţiat pe hârtie sau în format electronic, dar de regulă procesarea lui
se realizează electronic.

Debitarea directă
Debitarea directă este un transfer iniţiat de beneficiar (banca destinatară) prin intermediul
băncii sale, după încheierea unui acord în acest sens între beneficiar şi plătitor (banca
iniţiatoare).

Operaţiunile de debitare directă sunt utilizate frecvent în cazul plăţilor periodice, cum ar fi
facturile de utilităţi publice, în condiţiile unui acord prealabil cu plătitorul.

Operaţiunile de debitare directă sunt utilizate şi în cazul plăţilor ocazionale, când plătitorul
autorizează o plată individuală.

Cardul
Cardul emis de o instituţie de credit este un instrument de plată electronică, respectiv un suport
de informaţie standardizat, securizat şi individualizat, care permite deţinătorului său să
folosească disponibilităţile băneşti proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul
cardului şi/sau să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de
emitent în favoarea deţinătorului cardului, în vederea efectuării uneia sau mai multor
operaţiuni.

Cardul este un instrument de plată care permite efectuarea unui număr nelimitat de tranzacţii,
spre deosebire de instrumentele de plată pe suport hârtie (o singură tranzacţie), iar
transmiterea informaţiilor financiare se realizează electronic.
Cardurile pot fi clasificate după mai multe criterii, precum tipul suportului fizic de informaţii, tipul
contului de card, funcţiile realizate, tipul instituţiei care emite cardul, aria geografică de utilizare
şi altele.

Cecul
Cecul este un instrument de plată care pune în legătură în procesul creării sale trei persoane:
trăgătorul, trasul şi beneficiarul.

Instrumentul este creat de către trăgător care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o
societate bancară, dă un ordin necondiţionat acesteia, care joacă rolul de tras, să plătească la
prezentare o sumă determinată beneficiarului, care poate fi trăgătorul sau o altă persoană.

Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate operaţiunile legate de acest
instrument în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează, iar trasul îl
plăteşte.

Fiind un instrument pe suport hârtie, cecul este instrumentul de plată fără numerar cel mai
costisitor de procesat şi decontat, de aceea furnizorii de servicii de plăţi caută soluţii pentru
reducerea costurilor prin dematerializarea procesului de compensare şi decontare – prin
trunchierea cecurilor, în care este procesată doar imaginea electronică a cecului – sau prin
promovarea utilizării altor instrumente, precum plăţile prin carduri.

Cambia şi biletul la ordin

Cambia şi biletul la ordin sunt titluri de credit negociabile şi instrumente de plată care constata
obligaţia asumată de către debitor de a plăti la vedere sau cu o scadenţă fixata, beneficiarului
sau la ordinul acestuia, o sumă de bani determinată.

Cambia este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul creării
sale trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în calitate de
creditor care dă ordin debitorului sau numit tras să plătească o sumă fixată la o dată
determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.
Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul
creării sale două persoane: subscriitorul sau emitentul şi beneficiarul. Titlul este creat de
subscriitor sau emitent în calitate de debitor, care se obligă să plătească o sumă de bani fixată,
la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumită beneficiar, care are
calitatea de creditor.