LP 1

Sumar: Foaie de observație clinică la pacientul respirator. Semne clinice și

simptome ale aparatului respirator. Examenul clinic obiectiv al aparatului
respirator. Particularitati ale foii de observatie in bolile pulmonare.
Definirea principalelor afectiuni ale aparatului respirator: astm bronsic,
BPOC, pneumonia, pleurezia, tuberculoza pulmonara, neoplasm bronho-
pulmonar.

Foaia de observație clinică

 Date generale
 Motivele internării
 Anamneza
 Antecedente heredocolaterale
 Antecedente personale fiziologice și patologice
 Condiții de viață și muncă
 Comportament față de mediu
 Istoricul bolii
 Examenul clinic obiectiv
Anamneza si examenul clinic sunt esentiale pentru diagnostic
Anamneza bolnavului suspect de TB – particularitati legate de specificul
afectiunii

Vârsta
 sugarul şi copilul mic - infecţii ale căilor aeriene superioare
(rinofaringite, traheobronşite, bronhopneumonii);
 copilărie - pneumopatiile virotice şi bacteriene, astmul bronşic alergic ;
 adulţii tineri - pneumoniile virale şi bacteriene, tuberculoza
pulmonară infiltrativă şi cavitară, astmul atopic, pleurezia
tuberculoasă, pneumotoraxul recidivant şi sarcoidoza;
 după vârsta de 50 de ani, incidenţa crescută aparţine astmului bronşic
intrinsec, bronşitelor cronice, emfizemului obstructiv, cancerului bronho-
pulmonar, pleureziilor neoplazice etc
Sexul
 Bărbaţi - cancer bronhopulmonar, bronşită cronică, bronşiectazie şi
emfizem pulmonar
 Femei - hipertensiunea pulmonară primitivă, boala venoocluzivă
pulmonară, diskinezia traheobronşică hipotonă

Istoricul bolii (modalitate debut)

 Brusc - viroze respiratorii, pneumonii, abces pulmonar, embolie
pulmonara, pneumotorax
 Insidios - bronșita cronică, bronșiectazii, TB, NBP
 Inaparent - emfizem pulmonar, fibroze

Întrebări ce nu trebuie să lipsească din anamneză!

 Care sunt simptomele dvs.?
 Când au început problemele dvs. de sănătate?
 De cât timp aveți aceste simptome ( fiecare în parte)?
 Ce probleme de sănătate au persoanele cu care vă întâlniți de obicei/din
familia dvs.?
 Care este rutina dvs. zilnică?
 Conditii de viata si munca?
 Cum dormiți?

Anamneza
 AHC- relevante AB, TB, NBP
 APF- sarcina, lehuzia, menopauza, scăderea apărării imunitare-TB
 APP
 CVM- standardul de viață, alimentația, salubritatea locuinței, populație navetistă, locul de
muncă
 Comportamente(fumat, alcool)
 fumat nr PA= număr tigari fumate pe zi x nr ani
 cuantificare consum de alcool= o unitate alcool= 50ml spirtos, = 200ml vin, =500 ml
bere
 IMC= G/T²(kg/m²)
 Medicație de fond administrată înaintea internării
Profesia- este importantă în bolile pulmonare
o Activitatea în mediu poluat cu gaze, pulberi, curenţi de aer rece,
variaţii mari de temperatură predispune la afecţiuni bronhopulmonare
acute şi cronice.
o minerii, muncitorii din siderurgie, industria sticlei şi cioplitorii în
piatră - pneumoconioze;
o lucrătorii agricoli –alveolite alergice exogene ("plămânul de
fermier");
o muncitorii din industria azbestului - azbestoză, cancer pulmonar şi
cancer pleural;
o muncitorii din industria răşinilor epoxidice şi izo-tiocianaţilor - astm
bronşic şi neoplasm bronhopulmonar;
o muncitorii din industria textilă şi de prelucrare a fibrelor -
îmbolnăvirea prin bronşite cronice şi astm.

Semne clinice și simptome

DISPNEEA
DUREREA TORACICĂ
TUSEA
SPUTA
VOMICA
HEMOPTIZIA

DISPNEEA
= tulburare de ritm, frecvență și intensitate a respirației, inconștientă sau
resimțită de bolnav ca un disconfort, “sete de aer”, “sufocare”, “respirație
grea”,” lipsă de aer”
- nu este specifică pentru patologia pulmonară
- Semiologic, clinic: se poate manifesta prin accelerarea mișcărilor respiratorii:
TAHIPNEE, prin rărirea acestora: BRADIPNEE, și printr-o neregularitate a
ritmului respirator: DISRITMIE RESPIRATORIE.
TAHIPNEE = FR>30-40 respirații/min + ↓ amplitudinii mișcărilor respiratorii;
BRADIPNEE = ↓ nr. de respirații/min + ↑ amplitudii mișcărilor respiratorii.
Apare în obstrucții incomplete ale CA. Poate fi INSPIRATORIE,
EXPIRATORIE sau MIXTĂ.
Pentru pacient dispneea poate avea semnificații diferite astfel stabilirea cauzei
poate fi dificilă, din ANAMNEZA trebuie obținute informații ca:

 De cât timp sunt prezente simptomele?

 Simptomele sunt permanente sau apar în crize? Care sunt factorii
declanșatori sau agravanți?
 De ce a ales pacientul acest moment pentru prezentare la medic?

Inițial, este important dacă dispneea este prezentă în repaus sau apare numai la
efort !

Scala de dispnee a Medical Research Council:

 Grad 0: fără /sau dispneea apare doar la efort intens;
 Grad 1: dispnee la mers rapid sau alergat pe teren plat;
 Grad 2: la mers pe teren plat (comparativ cu persoane de aceeși vârstă);
 Grad 3: dispnee dupa 100 m sau dupa urcat un etaj;
 Grad 4: dispnee la ieșirea din casă sau la alte activități minime de îngrijire
personală (spălat, îmbracat);
 Grad 5: dispnee de repaus

Algoritm de diagnostic in dispnee

DUREREA TORACICĂ
 Simptom major al bolilor toraco- pleuro-pulmonare
 Durere de origine parietală - țesuturi moi, schelet osos, mușchi, nervi
intercostali
 Durere de origine pleurală - pneumotorax spontan, pleurezii
 Durere de origine pulmonară
 Durere de origine cardiovasculară - embolie pulmonară, disecție Ao,
boală coronariană, pericardite acute
 Durere de origine mediastinală - esofagul
 Durere de origine extratoracică - veziculara, pancreatica
În funcție de sediul durerii, distingem:

1. Durere retrosternală ce iradiază în brațul stâng (etiologie cardiacă)

2. Durere antero-laterală (afecțiuni pleurale, pneumopatii lob mediu)
3. Durere toracică inferioară - iradiere frenică – atingere pleurală
4. Durere toracică anterioară - traheobronșită, compresiune mediastinală
5. Durere toracică laterală - afecțiune bronșică, pulmonară, pleurală sau
parietală

1. Durerea toracică de origine pleuro –pulmonară

 în pleuritele uscate - durerea toracică cu caracter de junghi este
discontinuă, prezentând ameliorări şi recurenţe
 în pleurezia diafragmatică - durerea este localizată la baza toracelui, în
semicentură;
 în pleurezia interlobară - durerea se proiectează la nivelul peretelui
toracic, în zona mijlocie, corespunzătoare proiecţiei scizurii oblice sau
orizontale, realizând aspectul de ,,durere în eşarfă";
 junghiul emboliei pulmonare - de intensitate diferită, are de obicei sediul
la baza toracelui; frecvent de partea dreaptă, se însoţeşte de dispnee cu
polipnee, cianoză, tahicardie, hipotensiune şi anxietate.
 dureri foarte intense instalate progresiv, cu topografie toracică fixă: in
cancerul bronho-pulmonar şi in mezoteliomul pleural.
 cancerul pulmonar apical – realizează sdr. Pancoast – Tobias (caracterizat
prin dureri persistente în umăr ce iradiază în braț și se însoțesc de edem al
membrului superior și sdr. Claude Bernard Horner (mioza, enoftalmie,
ptoza palpebrală, roșeață a hemifaciesului)
 In bronhopneumonie - dureri de intensitate medie, bilateral
II. Dureri cu originea în structura peretelui toracic (neuro-musculo-scheletice)
 Dureri toracice de intensitate redusă, localizate sau difuze, poartă
denumirea de toracalgii şi sunt generate de suferinţele peretelui toracic
 Mialgiile toracice - stările gripale, trichineloză, prin invadarea
muşchiului cu larvele parazitului, colagenoze sau consecutiv
traumatismelor toracice
 Boala Borhholm –apare o formă particulară de durere, datorată
inflamaţiei muşchilor intercostali
 Sindromul Tietze - durerea toracică este datorată inflamaţiei nespecifice
ce interesează cartilagiile condrosternale ale coastelor II, III şi IV, care
sunt tumefiate şi dureroase spontan şi la palpare
 Durerea toracică de origine osoasă şi osteoarticulară: osteoporoze,
limfosarcom, mielom multiplu, infiltraţii leucemice, metastaze vertebrale
şi costale, artroze ale coloanei dorsale – durere in punct fix, accentuata de
acte fiziologice, de palpare
 Nevralgia intercostală - durere toracică de apariţie brutală, pe traiectul
unuia sau mai multor nervi intercostali, are caracter de arsură, tăietură,
strivire, este accentuată de tuse, strănut, flexia homolaterală a toracelui
 Nevralgia frenică - durere de origine diafragmatică, cu caractere
particulare, iradiere de la baza hemitoracelui parasternal până la nivelul
gropii supraclaviculare şi pe marginea externă a muşchiului trapez.
(procese de iritaţie a pleurei diafragmatice )
 dureri toracice datorate interesării părţilor moi ale peretelui - celulite,
abcese, afecţiuni tumorale
 Dureri mamare (neoplazii, mastite acute)

TUSEA
In funcţie de prezența sau absența expectorației:
 Tusea uscată - timbru sec, ineficientă, care chinuie bolnavul, se întâlneşte
în sindromul de compresiune laringiană, traheală, bronşică, în pleurite,
pleurezii, pneumotorax, la debutul cancerului pulmonar, în tuberculoza
infiltrativă, în bronhopneumopatii acute, în adenopatiile mediastinale;
 Tusea umedă - o tuse productivă, apare în traheobronşite acute, în
bronşită cronică, bronşiectazii, TB cavitară şi în faza de supuraţie deschisă
a unui abces pulmonar
In funcție de orar

 matinală: bronşita cronică, bronşiectazii (toaleta bronşiilor)

 vesperală: tuberculoza infiltrativă;
 nocturnă: insuficienţa ventriculară stângă , RGE
 continuă: tuberculoza, laringită, în compresiunea traheo-bronşică, în
cancer pulmonar, in metastaze pulmonare
 emetizantă: tuberculoza cavitară, după prânzuri abundente, în fistula eso-
traheală şi eso-bronşică;
 la pseudo-bulbari: apare prin asinergie faringo-laringeană
 la efort: astmul bronşic la efort şi în insuficienţa ventriculară stângă
 pozitională: pleurite, pleurezii, abces pulmonar, bronşiectazii
 semnal: in cursul toracentezei, la iritarea pleurei prin înţeparea pleurei
viscerale
 sincopală (ictusul laringean al lui Charcot): la pulmonarii cronici prin
criză hipoxică;
 corticală (isterică) si volitionala (simulanţi)
 alergică: în traheo-bronşita spasmodică şi astmul bronşic alergic

SPUTA
= Produs patologic produs prin hipersecreția glandelor mucoasei bronșice/ al
unui exsudat de la nivelul parenchimului pulmonar
- Patologică >50ml/zi
- Culoare, aspect, miros, cantitate, orar
- Spută redusă (50-100 ml.) apare în bronşite, tuberculoza infiltrativă, BPOC,
AB
- Spută abundentă (mai mult de 100 ml/24 ore) se întâlneşte în bronşiectazii,
bronşitele acute cu bronhoree abundentă, abces pulmonar în fază de supuraţie
deschisă, tuberculoză cavitară/extinsa.
Deosebim cinci tipuri după consistenţă:

 seroasă-spumoasă ca albuşul bătut;

 mucoasă, filantă, transparentă, incoloră:
 mucopurulentă, cremoasă, galben-verzui;
 purulentă: bronşită purulentă, bronşiectazie, tuberculoză cavitară, abces;
 sanghinolentă sau hemoptoică.
Culoarea:

 albicioasă sau rozată (sputa seroasă);

 galben verzui (purulentă);
 ruginie: muco-fibrinoasă hemoptoică în pneumonia pneumococică sau
pigmentată ruginiu în pneumonia cu Serratia marcescens;
 roşiatică TB, NBP, edem pulmonar
 roşie-vişinie: infarct pulmonar şi sfârşitul hemoptiziei;
 verde: tuberculoza cavitară;
 galben-verzuie: fistule bilio-bronşice;
 neagră: antracoză.

VOMICA
= Reprezintă evacuarea bruscă prin tuse a conţinutului unei colecţii parazitare,
micotice sau microbiene situată în plămân, cavitate pleurală, mediastin,
subdiafragmatic.
- Lichidul evacuat poate fi: purulent, serocitrin, cu aspect de apă de stâncă sau
sânge.
- Evacuarea este precedată de durere toracică cu caracter sfâşietor, dispnee,
anxietate, tuse chintoasă, mici hemoptizii.
Vomica poate fi:
 masivă, unică, uneori fatală prin asfixia acută antrenată de aspiraţia în
caile respiratorii;
 fracţionată, în reprize, cu volum mai mare de 100 ml. în 24 h;
 pseudovomica reprezintă eliminarea secreţiei muco-purulente reţinute în
bronşiectazii sau cavităţi intraparenchimatoase preformate
(caverne tuberculoase, chiste aeriene infectate).
După sediul vomicii deosebim:
 vomica pulmonară: abces, chist hidatic, conţinutul tumorilor abcedate;
 vomica pleurală: cu lichid închistat între foiţele pleurale;
 vomica mediastinală: mediastinită supurată;
 vomica toracică: punct de plecare un abces vertebral, sternal sau costal;
 vomica abdominală: abces subfrenic, hepatic, renal, splenic.
HEMOPTIZIA
= Reprezintă eliminarea sângelui prin tuse, din etajul subglotic al aparatului
respirator, din căile aeriene inferioare
- Caracteristic este sângele roşu-aprins, aerat, cu Ph alcalin.
Este precedată de:
 senzaţie de tensiune intratoracică
 căldură retrosternală
 gâdililură faringiană
 gust sărat, metalic
 anxietate
 dispnee;
 paloare.
În diagnosticul diferenţial trebuie considerate:

 stomatoragia
 epistaxis posterior
 hematemeza

În funcție de cantitatea de sânge eliminată

 minimă - spută cu striuri sanguinolente, cantitate de sânge mică
 medie - eliminare <500 ml
 abundentă >500ml
Cauzele hemoptiziei:

 tuberculoza pulmonară
 neoplasmul bronhopulmonar
 bronşiectazii
 bronşita cronică
 viroze respiratorii
 abcesul pulmonar şi gangrena pulmonară;
 chistul hidatic pulmonar;
 pneumonia
 stenoza mitrală
 infarctul pulmonar, edemul pulmonar acut
 hipertensiunea pulmonară primitivă
 boala venoocluziva pulmonară , colagenozele:granulomatoza
Wegener;sindroame imune: sindromul Goodpasture
 traumatisme toracice, penetrante şi nepenetrante;
  hemoptizii catameniale în cursul ciclului menstrual;
 alte afecţiuni pulmonare: micoze, parazitoze, pneumoconioze,
spirochetoza pulmonară Castellani (bronşită hemoragică);
 angiomatoze: boala Rendu-Weber-Osler;
 discraziile sanguine: leucoze, sindrom hemoragipar; hemosideroza
pulmonară idiopatică

Examenul clinic al aparatului respirator

 Se compara partea dreaptă cu parte stângă
 Cât timp pacientul stă în șezut se examinează toracele posterior
 Apoi pacientul este rugat să se așeze în decubit dorsal pentru a fi examinat
toracele anterior

1. Inspecție
2. Palpare
3. Percuție
4. Ascultație

INSPECȚIA
Inspecţia generală, poate oferi date privind:

o atitudinea şi poziţia pacientului

o starea de nutriţie
o faciesul
o tegumentele şi mucoasele
o aspectul fanerelor
o modificări ale sistemului osteo-articular
o tulburări neurologice

Atitudinea şi poziţia – oferă date privind poziţia pacientului în anumite boli

respiratorii. Este vorba de poziţia ortopneică şi de anumite poziţii antalgice.
Poziția ortopneică denotă o tulburare a funcției de hematoză în sensul scăderii
ei.
Cauze: astm bronșic, pleurezie masivă, edem pulmonar acut non-cardiogen,
infarct pulmonar, pneumonie, bronhopeumonie, pneumotorax,
neoplasm bronhopulmonar cu obstricție importantă, insuficiență cardiacă stângă
sau globală
Pozițiile antalgice cel mai frecvent întâlnite:
-pe partea bolnavă în caz de pleurezie masivă
-pe partea sănătoasă în caz de pleurită sau cortico-pleurită
-poziții de drenaj al bronșiilor în caz de bronșiectazii sau bronșite cronice

Faciesul poate oferi date importante despre prezenţa unor boli respiratorii cum
ar fi:
 facies vultuos – cu pomeţi roşii, ochi strălucitori, pe fond febril, care
apare în pneumonia francă lobară (semnul Jaccoud - hiperemie de aceeaşi
parte cu pneumonia).
 facies palid, aşa zisul „facies veneţian” tipic altă dată pentru TBC sau în
faze avansate cu facies palid-gălbui,supt, cu ochi înfundaţi în orbite, cu
cearcăne dar cu pomeţi roşii („trandafirii cimitirului”).
 facies cianotic – mai ales a buzelor, pomeţilor şi a vârfului nasului –
denotă o afecţiune gravă pulmonară (bronhopneumonie, pneumonie
masivă, BPCO avansat, neoplasm pulmonar,etc.) sau un cord pulmonar
cronic.
 facies cianotic-negru „blue-bloatter” apare la bronşiticii cronici sau în
sindromul mediastinal
 facies „pink-puffer” tipic pentru emfizematoşi

Examenul tegumentelor și mucoaselor – la modficările descrise la facies

se adaugă herpesul labial caracteristic pneumoniilor virale sau pneumonie franc
lobare. Nu trebuie uitată examinare tegumentelor membrelor inferioare deoarece
pot apare modificări tipice cordului pulmonar cronic.
Examenul fanerelor – poate decela modificări de tipul degetelor
hipocratice tipice pentru BPOC, procese pulmonare cronice, NBP etc.
Examenl sistemului nervos și osteoarticular poate releva: nevralgia de
plec brahial, asociată cu ptoză palpebrală și inegalitate pupilară, caracteristică
pentru sindromul Pancoast-Tobias sau rar în TBC apical.

Modificările patologice ale toracelui se referă la:

 modificări ale peretelui toracic
 modificări de formă ale toracelui
 modificări ale dinamicii respiratorii
Modificările peretelui toracic:

 circulația superficială colaterală, apare în caz de compresiune a venei cave

superioare (sindrom mediastinal prin tumoră, gușă, adenopatii);
 pitiriazis versicolo, micoză sub formă de pete maronii, însoțește frecvent
bolile pulmonare cu tanspirații abundente, precum TBC; erupții veziculare
pe traiectul nervilor intercostali, tipic pentru zona zoster;
 bombări sau retracții localizate. Bombarile unilaterale: lipoame, empiem,
pleurezii bazale, pneumotorax. Retracțiile pot fi date de cicatrici
postoperatorii: lobectomii sau pneumectomii vechi (pentru TBC frecvent),
traumatisme toracice etc.

Modificări de formă a toracelui

A. Congenitale
a. Simetrice:
- torace alungir, longilin care are coastele oblice, unghi epigastric ascuțit,
clavicule proeminente, coasta a X-a flotantă
- torace brevilin, scurt, cu coaste orizontalizate, unghi xifoidian obtuz, panicul
adipos exgerat.
b. Asimetrive
- torace cifotic sau cifo-scoliotic
A. Dobândite
a. Simetrice:
- torace astenic – alungit, cu diametre micșorate, mai ales cel antero-posterior,
umerii coborâți, fose supraclaviculare adâncite, unghi xifoidian ascuțit, scapule
ridicate; frecvent în boli comsumptive gen TBC, NBP
- torace rahitiv – asemănător celui astenic dar cu proeminența sternului, în
carenă, prezența de mătănii condro-sternale ce apare după rahitism în copilărie
- torace emfizematos – opusul primelor, cu aspect globulos, prin creșterea
diametrlor, mai ales a celui AP, dând aspect de butoi,ș gât scurt, înfundat în
torace, fose supraclaviculare pline, coaste orizontalizate, unghi xifoidian obtuz,
ampliații reduseș tipic emfizemului pulmonar difuz
b. Asimetrice, prin bombări sau retracții unilaterale
Modificări de dinamică respiratorie:
- se urmărește tipul de respirație al individului. Normal, femeile au o respirație
de tip costal superior, bărbații și copii, tip costal inferior
- frecvența respiratorie este de 16-18 resp/min, raportul între durata inspirației și
cea a expirului fiind de 1/3. Peste 20 resp/min – tahipnee, sub 16 resp/min –
bradipne
- se observă dacă amplitudiniile sunt simetrice bilateral
- diminuarea sau abolirea amplitudinii unei baze poate releva: pleurezie masivă,
pneumonie, pnemotorax, tumori sau chisturi mari bazale etc.
- tirajul dacă apare simetric bilateral poate fi cauzat de obstrucția laringelui sau
traheei, iar unilateral de obstrucția unei bronșii principale (corp străin, tumoră
etc.)

PALPAREA
 Palparea completează datele obținte prin inspecție aducând informații care
elucidează mai ușor diagnosticul
 Se palpează: peretele toracic, vârfurile și bazele plămânilor, palparea
transmiterii vibrațiilor vocale
 Palparea toracelui se face cu pacientul în poziție șezândă, prin aplicarea
feței palmare pe torace (cu degetele lipite), pe toate fețele, succesiv și
simetric. Oferă informații despre:
 o conformația toracelui cu bombări, dilatări, retracții
o starea tegumentelor: temperatură, troficitate, umiditate, edeme,
lipoame, tumori etc.
o starea musculaturii și a integrității sistemului osteo-articular toracic
o prezența durerii la palparea spațiilor intercostale (nevralgii), a
articulațiilor condro-sternale (S. Tietze)
o prezența frecăturii pleurale care apare în condițiile prezenței între
cele 2 foițe pleurale a unui exudat fibrinos; senzația tactilă este dată
de frecarea unei bucăți de mătase sau a unei meșe între degete și are
următoarele caractere: apare în ambii timpi respiratori și se
accentuează la apăsarea cu stetoscopul sau amplificarea inspirului,
dispare în apnee, dispare la apariția colecției pleurale și poate
reapărea la resorbția colecției.

 Palparea transmiterii vibrațiilor vocale, presupune plasarea succesivă a

palmelor pe toracele bolnavului, simetric, bilateral, în timp ce acesta
rostește cu voce tare „33”. Examinatorul va simții senzația tactilă a
transmiterii sunetului de la corzile vocale până la căile aeriene, prin
parenchimul pulmonar și până la peretele toracic.

 Acentuarea acesteia apare în:

 procese de condensare cu bronșie liberă: pneumonie,
bronopneumonie, infarct pulmonar, tumoră pulmonară etc
 procese cavitare cu bronșie liberă: cavernă TBC, abces
pulmonar sau chist hidatic golit
 zonele de supleanță ale plămânului din vecinătatea unui
proces patologic întins care prezintă o hiperventilație
compensatorie: pleurezii sau pneumonii masive
 Diminuarea :
 procese de condensare masivă, care comprimă incomplet
bronșia principală
 scăderea elasticității parenchimului pulmonar din emfizemul
pulmonar
 interpunerea de aer sau lichid în cantitate mică la nivelul
pleurei
 Abolirea transmiterii vibrației vocale
 afecțiuni ale laringelui cu afonie
  obstrucție completă abronșiei, intrinsec sau extrinsex prin
compresiune, corp străin, neoplasm bronșic, adenopatii sau
tumori compresive
 prezența de aer sau lichid pleural în cantitate mare
(pneumotorax, pleurezii masive)

PERCUȚIA
 Presupune lovirea pretelui toracic digito-digital, pentru obținere sunete , la
care se urmărește intensitatea, tonalitatea și timbru.
 Pacientul în ortostatism sau șezut, pentru fețele posterioare și mediană, în
decubit dorsal sau șezut pentru fața anterioară și cu mâinile pe cap cu
brațele depărtate de corp pentru percuția fetelpr laterale. Pacientul respiră
uniform, liniștit, cu gura deschisă. Percuția se va face simetric, bilateral,
de sus în jos.
 Percuția plămânului normal produce un sunet sonor, relativ jos ca
înălțime, întins pe toată aria pulmonară.
 Modificările sonorității pulmonare:
 Submatitate/matitatea pulmonaro (diminuarea sau abolirea
sonorității):
 modificări la nivelul peretelui: obezitatea, edeme,
tumori
 modificări ale parencimului pulmonar: atelectazie
pulmonară sau procese de condensare pulmonară
 Hipersonoritatea, timpanismul (creșterea sonorității
pulmonare)
 bilaterală: astm bronșic în crizp, emfizem pulmonar
 unilaterală: pneumotorax, caverne sau abcese mari
drenate
 timpanismul: pneumotorax cu supapă unilateral
ASCULTAȚIA
Tehnica ascultației: se face cu stetoscopul, aplicat pe torace, pacientul în poziție
sezândă sau în ortostatism. Se începe de la vârfuri spre baze, simetric,
 Elemente fiziologice ale ascultației
 Suflul tubar, ia naștere la nivelul arie laringo-traheale.
Ascultator are intensitate și durată mare în expir, tonalitatea
este joasă și depinde de amplitudinea mișcărilor respiratorii.
 Murmurul vezicular ia naștere la nivelul bronșiolelor
terminale și alveolelor. Este dulce, aspirativ, continuu, cu
intensitate mai mare în a doua parte a inspirației, cu durată
mai mare în expir (1/3). Intesitatea depinde de asemenea de
amplitudinea mișcărilor respiratorii dar și de grosimea
peretelui toracic și de elasticitatea lui.
 Zgomote respiratorii supraadăugate
 Frecătura pleurală – apare atunci când se produce inflamaţia
foiţelor pleurale şi apare un exsudat fibrinos. Apare în ambii
timpi ai respiraţiei, cu caracter mai aspru, neinfluenţat de
tuse dar influenţat de apăsarea cu stetoscopul şi dispare în
apnee. Apare în faza de debut a unei pleurezii şi la rezorbţia
ei, în aderenţe pleurale.
 Ralurile - ralurile apar datorită faptului că la nivelul căilor
respiratorii, a alveolelor sau căilor se dezvoltă procese
inflamatorii de cauze diferite: virale, bacteriene, micotice sau
toxice , ceea ce determină inflamaţia mucoasei bronşice cu
edem şi hipersecreţie de mucus. Acestea produc formarea de
travee de mucus sau stenozări ale căilor cu apariţia de raluri
sibilante şi ronflante. Aceste raluri sunt denumita raluri
uscate. Dacă inflamaţia este însoţită şi de apariţia unui
exsudat fibrinos, aderent de pereţii alveolari, în inspir acestea
se desprind şi dau naştere ralurilor crepitante. In cazul
întinderii inflamaţiei exsudative şi la nivelul bronşiilor
terminale, apare nişte zgomote produse în ambii timpi ai
respiraţiei care denumesc ralurile subcrepitante sau buloase.
Aceste raluri sunt raluri umede.
 Insuficiența respiratorie
- incapacitatea sistemului
respirator de a efectua schimbul
unuia din gazele respiratorii
(oxigenarea și/sau eliminarea
CO2 din sângele venos)
- Convențional definită prin
scăderea presiunii arteriale a
oxigenului (PaO2) sub 60
mmHg, respectiv prin creșterea presiunii arteriale a bioxidului de carbon
(PaCO2) peste 45 mmHg, sau prin prezența ambelor anomalii
Clasificare
a. În funcție de debut :
 acută
 cronică
b. În funcție de anomaliile gazelor
respiratorii:
 Tip I hipoxemică
 Tip II hipercapnică