Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Determinarea Experimentală A Modului Static Şi Dinamic de Elasticitate A Betonului
Determinarea Experimentală A Modului Static Şi Dinamic de Elasticitate A Betonului
Cuprins
Construcţiile având structura din beton armat au o pondere importantă din totalul construcţiilor
existente din ţară. Riscul seismic ridicat al teritoriului şi necesitatea repunerii în siguranţă a
fondului construit existent, fac deosebit de importantă activitatea de expertizare a construcţiilor
existente.
Unul din factorii importanţi de care depinde acurateţea analizelor prin calculul privind
comportarea reală a structurilor din beton armat este şi determinarea experimentală a
caracteristicilor materialelor.
Scopul prezentului ghid este de a face o corelare între determinările de laborator ale
caracteristicilor de elasticitate a betonului şi cele in-situ, pentru a se putea determina aceste
caracteristici în mod direct şi nu ca o funcţie de rezistenţă la compresiune.
[top]
2. DEFINIREA CARACTERISTICILOR DE ELASTICITATE A BETOANELOR
Modulul de elasticitate dinamic al betonului este modulul de elasticitate determinat prin încărcări
ce produc eforturi (în domeniul elastic) foarte mici aplicate un timp foarte scurt, încărcări ce
elimină deformaţiile plastice şi vâscoase ale betonului.
Definiţia modului de elasticitate are sens în cadrul limitei de elasticitate a materialului (relaţia între
efort şi deformaţie este liniară) şi are interpretarea geometrică a tangentei unghiului la curba
caracteristică:
(1)
astfel încât valoarea lui E nu mai depinde de punctul ales pe curba caracteristică.
Dacă materialul nu este perfect elastic (cazul betonului) noţiunea de modul de elasticitate static
definită anterior îşi pierde sensul enunţat şi se adoptă una din următoarele convenţii:
- modulul secant, ce se obţine prin unirea intersecţiei axelor de coordonate cu punctul curbei
caracteristice în care se determină modulul de elasticitate ;
- modulul tangent, definit prin tangenta la curba caracteristică în punctul în care se determină
modulul de elasticitate.
- modulul de descărcare – reîncărcare stabilizat, obţinut după efectuarea unui număr suficient de
mare de cicluri descărcare – încărcare pentru ca deformaţiile să se stabilizeze.
[top]
- vârsta betonului;
[top]
- treapta maximă (descărcarea) corespunzătoare unui efort unitar i 0.05 Rpr;
[top]
Modulul de elasticitate dinamic este modulul de elasticitate determinat prin încărcări ce produc
eforturi (în domeniul elastic) foarte mici, aplicate un timp foarte scurt, încărcări ce elimină
deformaţiile plastice şi vâscoase ale betonului.
- în laborator (pe prisme sau pe carote extrase din betonul elementelor structurale din beton
armat);
- in situ (pe elementele din beton armat componente structurii de rezistenţă a construcţiei).
Metodele de determinare a acestui modul de elasticitate dinamic, indiferent de locul de
determinare, sunt:
- metoda de rezonanţă;
Dintre aceste metode se recomandă ca metoda de rezonanţă să fie folosită în special în cazul
utilizării epruvetelor prismatice sau a carotelor care îndeplinesc condiţiile:
h ≥ 4 d (carote) (2)
l ≥ 4 d (prisme)
h – înălţimea carotei;
l – lungimea epruvetei.
h ≥ 3 d (3)
Principiul acestei metode se bazează pe punerea în vibrare a unei epruvete de formă prismatică
(sau carotă) şi pe identificarea frecvenţei proprii de vibrare cu ajutorul fenomenului de rezonanţă,
realizat prin variaţia frecvenţei exterioare până la coincidenţa cu frecvenţa proprie de oscilaţie a
epruvetei.
Principalele părţi componente ale unui aparat de încercare prin metoda de rezonanţă şi care
constituie şi schema sa bloc sunt cele prezentate în figura 1.
GA – generator audio IR – indicatorul de rezonanţă
AR – aplicatorul de recepţie
Cel mai frecvent mod de măsurare a frecvenţei proprii a unei epruvete este cel care excită
vibraţiile longitudinale de tipul undelor de dilatare sau a undelor bară.
în figura 2 se prezintă modul de încercare a unei prisme prin metoda rezonanţei longitudinale.
(4)
g – acceleraţia gravitaţională
Unităţile de măsură în care se exprimă modulul de elasticitate sunt: N/mm 2 (STAS 10107/0-90)
sau kN/mm2 (EUROCOD 2) .
În cazul în care nu se dispun de epruvete prismatice sau carote de lungimi corespunzătoare, se
pot utiliza epruvete sau carote mai scurte, aplicându-se corecţii în conformitate cu relaţia (5).
Modulul de elasticitate dinamic determinat pe aceste epruvete – trebuie corectat conform relaţiei
(5):
(5)
Valorile din tabelul 1 – sunt pentru epruvete cilindrice (carote) de diametru „d” din diverse
materiale cu coeficienţi Poisson dinamic (d) cuprinşi între 0.15 – 0.35.
Pentru epruvete cu secţiune pătrată – în locul diametrului „d” se va folosi mărimea echivalentă:
d = 1.15 a (6)
(7)
Tabelul 1
Factorii de corecţie CL
Din experienţa INCERC pentru epruvetele de beton, folosite curent, la încercările prin metoda
rezonanţei, corecţiile sunt date în tabelul 2.
Tabelul 2
10 10 55 1.00
10 10 30 1.01
20 20 80 1.00
4 4 16 1.00
La încercările din laborator – se mai pot determina modulii de elasticitate dinamici bazaţi pe
măsurarea undelor de încovoiere sau de torsiune.
Determinarea modului de elasticitate dinamic prin utilizarea metodei ultrasonice de impuls este
reglementată în „Normativul pentru încercarea betonului prin metode nedistructive” – indicativ C
26-85.
Metoda ultrasonică de impuls se bazează pe producerea unui tren de oscilaţii mecanice de către
un emiţător, pe transmiterea acestor oscilaţii betonului şi pe urmărirea timpului în care se
propagă acest semnal de la emiţător la receptor.
Din această cauză pentru determinarea modului de elasticitate dinamic nu sunt indicate utilizarea
betonscoapelor cu afişaj digital pentru că ele sunt construite să măsoare timpul de propagare la
primul front de undă dar la amplitudinea standard şi nu maximă.
Încercarea unei epruvete de beton pentru determinarea modului de elasticitate dinamic prin
metoda ultrasonică de impuls, se face – în principiu – după o schemă bloc prezentată în figura 4.
TC – tub catodic
Tehnica de încercare indiferent că aceste încercări se fac pe epruvete sau in-situ trebuie să
urmărească parcurgerea mai multor etape şi anume:
a, b, c ≥ 2 (8)
a, b, c – dimensiunile probei.
Observaţii:
1. distanţa minimă între punctele de emisie şi recepţie ale unei măsurători utilizate la
determinarea proprietăţilor elasto – dinamice ale betonului este de 16 cm ( = 8 cm pentru
betonscoape cu palpatoare de 50 kHz);
trasarea pe fiecare element a cel puţin 3 secţiuni de încercare şi acel puţin 3 puncte de
încercare pe fiecare secţiune.
- punctele în care se fac măsurătorile trebuie să fie perfect plane, curăţate de praf etc.
(9)
g – acceleraţia gravitaţională;
Această metodă implică cunoaşterea valorii coeficientului Poisson dinamic ca să se poată calcula
modulul de elasticitate dinamic. Determinarea acestui coeficient se poate face alegând una din
soluţiile următoare:
În prima variantă valoarea factorului din relaţia (9) ce depinde de coeficientul Poisson dinamic:
(10)
(11)
Determinarea factorului f (d) în funcţie de coeficientul Poisson dinamic se poate face utilizând
graficul prezentat în figura 5 sau tabelul 3.
Tabelul 3
d f (d)
0 1
0.05 0.995
0.10 0.975
0.15 0.950
0.18 0.922
0.20 0.900
0.22 0.877
0.25 0.833
0.27 0.800
0.30 0.742
0.32 0.698
0.35 0.625
0.37 0.566
0.40 0.467
0.45 0.264
0.50 0
S-a efectuat o prezentare mai detaliată a modului de elasticitate dinamic datorită faptului că
determinarea in-situ a acestui modul de elasticitate este deosebit de importantă pentru stabilirea
caracteristicilor reale de elasticitate ale betoanelor structurilor existente.
5.3. Raportul între valorile modulului de elasticitate static şi dinamic se situează în general în
intervalul 0.85 – 0.95.
Prin aplicarea la valorile determinate ale modului de elasticitate dinamic a acestui coeficient se
obţin precizii mai mari ale determinării modului de elasticitate static al betonului structurilor
existente decât prin aplicarea relaţiilor de deducere a modului faţă de clasa betonului aşa cum
apar în standardele de calcul şi alcătuire a structurilor din beton şi beton armat.
[top]
ANEXA 1
Tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 2
Epruveta
R1 R2 R3 R4
nr.
4 - - - - - - 37,60 34,00
Valori
medii 59,73 51,20 51,33 43,70 49,90 46,70 36,10 34,90
(N/mm2)
2. Stabilirea valorii modului de elasticitate static conform STAS 10107/0-90 funcţie de clasa
de beton determinată în laborator
0 1 2 3 4 5
1 R1-1 52,60
C 35/45
2 R1-2 50,30 51,2 37000
(Bc 45)
3 R1-3 50,70
1 R2-1 46,50
C 28/35
2 R2-2 40,50 43,70 34500
(Bc 35)
3 R2-3 44,00
0 1 2 3 4 5
1 R3-1 47,50
C 32/40
2 R3-2 44,00 46,70 36000
(Bc 40)
3 R3-3 48,50
0 1 2 3 4 5
C 20/25
1 R4-1 35,50 34,9 30000
2 R4-2 34,50
4 R4-4 34,00
3. Stabilirea valorii modului de elasticitate static conform STAS 10107/0-90 funcţie de clasa
de beton determinată in - situ
0 1 2 3 4 5
1 R1-1 49,90
C 32/40
2 R1-2 48,24 49,05 36000
(Bc 40)
3 R1-3 49,00
0 1 2 3 4 5
C 32/40
1 R2-1 48,80 46,43 36000
2 R2-2 45,10
(Bc 40)
3 R2-3 45,40
0 1 2 3 4 5
1 R3-1 47,10
C 32/40
2 R3-2 47,10 47,93 36000
(Bc 40)
3 R3-3 49,60
0 1 2 3 4 5
C 28/35
1 R4-1 40,53 40,45 34500
(Bc 35)
2 R4-2 40,80
3 R4-3 40,65
4 R4-4 39,80
Ed
Nr. Est
Reţeta ultrasunete
Crt. (N/mm2)
(N/mm2)
ind. med.
0 1 2 3 4 5
Ed
Nr. Est
Reţeta ultrasunete
Crt. (N/mm2)
(N/mm2)
ind. med.
0 1 2 3 4 5
Ed
Nr. Est
Reţeta ultrasunete
Crt. (N/mm2)
(N/mm2)
ind. med.
0 1 2 3 4 5
Ed
Nr. Est
Reţeta ultrasunete
Crt. (N/mm2)
(N/mm2)
ind. med.
0 1 2 3 4 5
1 R4-1 37407 31696 0,847
Ed
Nr. Est
Reţeta ultrasunete
Crt. (N/mm2)
(N/mm2)
ind. med.
0 1 2 3 4 5
Tabelul nr. 16
Nr.
Reţeta
Crt. (%)
Ed
(N/mm2) E
(N/mm2) (N/mm2)
0 1 2 3 4 5 6
în tabelul nr. 17 se prezintă precizia de stabilitate a modulului de elasticitate static conform stas
Tabelul nr. 17
Nr.
Reţeta
Crt. (%)
Ed
(N/mm2) E
(N/mm2) (N/mm2) (N/mm2)
0 1 2 3 4 5 6 7
Precizia de stabilire rezultată pentru probele încercate în acest caz este de 11%.
[top]