MINISTERUL

E D U C AȚ I E I
Ș I C E R C E TĂ R I I

LĂCRĂMIOARA-ANA PAULIUC
COSTIN DIACONESCU

EDUCAȚIE
MUZICALĂ
Manual pentru clasa a VIII-a
 Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației și Cercetării.
Acest manual a fost aprobat prin ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4939/10.08.2020.
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu programa școlară
aprobată prin OM nr. 3393/28.02.2017.

116.111 – numărul
de telefon de asistență
pentru copii
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Lăcrămioara-Ana PAULIUC
Costin DIACONESCU

Educație
muzicală
Manual pentru clasa a VIII-a
EDUCAȚIE MUZICALĂ
Manual pentru clasa a VIII-a Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
PAULIUC, LĂCRĂMIOARA-ANA
Editor: dr. Costin DIACONESCU
Educaţie muzicală : manual pentru clasa a VIII-a /
Layout, tehnoredactare: Corina Ioana VOINEA Lăcrămioara-Ana Pauliuc, Costin Diaconescu. - Bucureşti
Grafică: Simona RADU-IACOBINI : CD PRESS, 2020
Coordonator tehnic și IT: Răzvan SOCOLOV ISMN 979-0-9009900-5-1 ISBN 978-606-528-499-9

Referenți de specialitate: I. Diaconescu, Costin

Conf. univ. dr. Zorica Maria PITIC – Universitatea din Oradea
Insp. șc. Oltea SĂVEANU – Inspectoratul Școlar Județean
78
Satu-Mare, profesor ‒ Liceul de Arte Aurel Popp

Credite foto/ilustrații:
Dreamstime; Wikimedia Commons – Domeniu Public
Credite video:
Videoblocks, Audioblocks, Dreamstime © Copyright CD PRESS 2020
Această lucrare, în format tipărit și electronic, este protejată
de legile române și internaționale privind drepturile de autor,
drepturile conexe
și celelalte drepturi de proprietate intelectuală. Nicio parte a
acestei lucrări nu poate fi reprodusă, stocată ori transmisă, sub
nicio formă (electronic, fotocopiere etc.), fără acordul expres al
Editurii CD PRESS.

Editura CD PRESS
Bucureşti, str. Logofătul Tăutu nr. 67, sector 3, cod 031212
Tel.: 021.337.37.17, 021.337.37.27, 021.337.37.37 Fax: 021.337.37.57
e-mail: office@cdpress.ro  www.cdpress.ro  Editura CD PRESS
REVISTE ● CARTE ŞCOLARĂ ●
MANUALE DIGITALE ● DOTĂRI ŞCOLARE Comenzi:
Prima alegere în domeniul produselor şi al proiectelor  manuale@cdpress.ro   021.337.37.37
educaţionale româneşti de calitate pentru şcoală şi familie  www.cdpress.ro

Scanează codul şi consultă catalogul

complet de titluri al Editurii CD PRESS.

Inspectoratul Școlar al Județului/Municipiului ..........................................................................

Școala/Colegiul/Liceul ..............................................................................................................................

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Aspectul manualului*
Anul Numele elevului Clasa Anul şcolar format tipărit
la primire la predare
1
2
3
4

*Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
 Deșteaptă-te,
Deșteaptă-te, române!
române!
Deșteaptă-te, române!
Versuri: Andrei Mureșianu
Versuri: Andrei Mureșianu Deșteaptă-te, române! Melodie: Anton Pann
Melodie: Anton Pann
Deșteaptă-te, române!
## 4
Versuri: Andrei Mureșianu Melodie: Anton Pann
jj Deșteaptă-te,
œ ˙ române! œ™ œœ œ Antonœ Pann
& 4 œ
Versuri: Andrei Mureșianu Melodie: Anton Pann

& # 44 œ ™ œœ ™
™™™
œ Deșteaptă-te,
œ œ ˙ œœ române! œœ œ™ JJ œ œ
œ
Versuri: Andrei Mureșianu ™ Melodie:
œ j œ - mâ ˙ œ™ œ cel œ Anton œ Pann
& #1.Deș
Versuri: 44 versuri
Andrei Mureșianu ™
- ™teap™ - tă
œAndrei œ ro
œj -- nite, ˙ œ Din
ne, Din
œ muzica œ™
som - nul
J
œ
Melodie: de
& 4 # 1.Deș œ - ™™cum teap
œ ™ - mă
- oriMureșanu
tă
œ -- cio
œj -- renite,
te, - cio œ
ro -- mâ
œ Din
ne,
œ - dăm
som
Ϫ
-Anton nul œ
Pann
cel œ
de
˙ J
œ
da - tă Să dăm do - vezi la
& #1.Deș 4 œ - ™™cum œ œ - cru
ori
œ œ - um da -- tă
œ
Să
œ
do œ
-- vezi
œ ---
la
J
viți,
teap tă țe
ro mâ bre,
ne, Mi hai,
som Ște
nul fan,
cel Cor
de
œ
- -
4 viți,
tăj - cru œ™ -- nul
™ mă re -- cea-n țe um -- bre, Mi - oas hai, - Ște - fan, Cor
˙ --- bre, œ -- vezi
oți cu frun te! Căci tea e creș
& 1.Deș 4 œ -- cio œ -- um œe creș œ -
cum ori ni - cio - da - tă Să dăm do - vezi la
œ
1.Deș - ™teap oți - cu te, - cea-n ro - frun mâ ne, Din som cel de -
œ œ œ
te! Căci oas tea
œ - ™cum
cum
viți,
teap
oți
viți,
™ - măori
tă -- re
cu - cru
mă
ori
ni
te,
ni --- cea-n
re
țe
ro
țe - frun
cio
da
mâ
um
da ---
tă
ne,
te! Căci
bre,
tă
Mi
Să
Din
Mi
- dăm
Să - dăm
hai, - Ște
som
oas
hai, - Ște
do
nul
tea J
do - vezi
fan,
cel
e
fan,
Corla
de
creș
Corla --
##1.Deș œœ ™™ - cum œ
teapoți - mă tă -- cru
cu te, - cea-n
Ϫ
ro
țe - frun
daœ
mâ -- bre,
--œ tă
ne,
te! Căci Din
Mi - som hai, - nul
oas tea - fan, cel
e de -
creș
œ œ œ œ
viți, re um Ște Cor
& œJviți, œ mă œ- re - țe umJœJ - œ bre,
oți ori
cu ni -- cea-n
cru Ϫ
cio - frun
œ
te! œ
Să
œ
Căci dăm
œ
oas - ˙˙Ște - fan, Cor
do
tea - vezi
e œ
œ
la -
creș
&# œ™ Jœoți œ cu œcru - cea-n œ™ frunœ -œ te!œ Căci
Mi - hai, -
& # moar œ™ --- rereteœJ mâini œ
œ -- cici -- rără˙
oas - tea e
œ --
creș -
œlu™ - --Jœ me œ
te
œ
În ca
œ œ- mai
te-a - dân
œ œ
bar
œ
& # moar œ -- -J œ me
te
œ
În
œ
Că-n œ™
ca
as
J
œ mâini
te-a
œ œ
dân
œ
cur - ge ˙ bar
un
& # vilumoar œ ˙ œ -
™
J mâini
Că-n as -- na te -- mai -- cur u --- ge un
œvi™ ---- -Jœ me
ne, Ro - mâ na ți ne. ai
Ϫ
te În ca - re te-a dân ci ră bar
œ œ
vi - ne, Ro -- mâ --- za-ina na - - mai ți -- ta u -- ne. ai
œ Că-n œ œ dân œu --- ge
ti nă, De vi li ber te și -
& lumoar - -J me œ -- cur ˙ œ -
lu Că-n as te cur - ge un
J mâini
moar
ti te
nă, În
De - ca
vi -- re
za-i te-a
li - - dân
ber -
- ci
ta -
- ră
te bar
și
ne,
te Ro
În - mâ as -- na
ca te
re na
te-a -- mai ți ci ne.
ră ai
un
bar
## tivimoar j nă,
ti
vi -- nă,
ne, Că-n De
Ro -- mâ vi -- za-i na li
na - - mai ber
ți -- cur ta
u --- ge te
ne. și
ai
jj lina
lu me as te mâini un
& œtiluœ ™™ ---- -œj me œœ Că-n
te
ne, În -- mâ
De
œœ - œas
Ro ca
vi -- za-i
œ
re
na
œœli - œœ mai
te-a - - dân ți œ-- ta
ber
ber œ- cur ta œ
ci
u -- ne.
œœ œ un
ră
te bar
œœ
și -
ai
& # vi œ
- j ne,
nă, De
œ
vi™ -- za-i
- œ
te mâini
ți - u - ne. œ œ -- ge te și
œti ™ - - riiœj denă,
Ro - mâ ™ naj na
- œ ber
-
œ- -ta œrii- teœ deœ șitiœ -
ai
& # ba œ De œ --- - rani, œman, œj œli bar
œ œ -- œrii
vi™ - za-i
œ
ti
œ
- ba
& voș # ba ™ -- ge rii j œ - ne
de
œ
ti
œ
rani,
œ j œ un bar - sân ba ge œ de œ œ --
ti --
œ œ
sân de ro un de ro
& # voș sân ™ - ge œ stră œ
de
œ
ro -
œ
™
man,
œ œ œ - voș ba -- œ
sân - ge
œ œ
de ro
œ --
j de
ba -- rii - tri stră
de ti - poți,
rani, ai
bar voș - tri
rii stră
de - neti
j
- ™
tri ne poți, ai tri stră ne
œ œ œge
- - -
œ deœ - ne œ - voș
sco -- pul ei prea sfânt, și - sco -- pul ei prea
& voș œ œ bar rii œ stră œ ---
sân ge ro man, un sân ge de ro
œ --- poți, œ - ne
ba rii de ti -- rani, bar ba rii de ti -
œ
sco ™ -
- pul ei prea sfânt, și sco -
- pul ei prea
ba -- ge
sân rii stră
tri ro
ti man,
™
rani, ai
un ba -- tri
sân de ro
ti
## voș
sco
sân -- pul ei - prea sfânt, și sân -- pul
sco ei - prea
ti --œ sfânt, œ œ ˙ ba -- œ™pul
tri stră
ge de ne
ro - poți,
man, ai
un voș tri
ge stră
de ne
ro -
șiœ - œvoș œ œ
&
ba -- ™pul
sco
voș rii stră
tri de
ei - prea
ro - œ
ne
J œ œ ˙
rani,
poți,
șiœ
bar
ai
œsân -- œ™pul
sco rii
tri
œ
J
de
ei
œ
stră œœprea
- prea
roœ -
neti --
& # voș ˙ œ ei œprea
˙ ™ - í ™tri œ stră œ- ™ ne -Jœ poți, - neœ -
í ge de
Jœ stră
sân
sco -- í ™™™pul man,
sfânt, un sco ge de
ei
œ œ ˙ voș - œ™tri
™ ™ aiœ œ œ
& #man. sco
rani!
˙ ™ í ™™™ ȘiAœ - cum
- pul A ei
-
œ
cum prea Jœa noas
ori
œ -- cio
sfânt,
ni - cio
œ - piep
-
˙ -- turi
da - și
œ
tă,
œsco
cro - -
œ™ - te-ți
ieșpul -
Jœ alœfa -œœ-- prea
te-ți ei
al œ
tă
& #man. J
œ œ œ ˙ œ™ œ
™ ori
œ cuœcro - ieș J
œ vos
rani! ni da tă, cro ieș tă
˙ í ™™ Cu œ - cum œ - ori
- trăm
œ
că-n tre păs - cu lă-un
& #sfânt.
™ Și că-n ™
J
a noas - tre piep - turi păs - trăm cu
J - evos
fa - œ lă-un
œ
˙™ œ --- că-n œ ™ - mai
poți.
rani! A bra țe - ni le - cio ar -- ma da -- te,
tă, fo -- te-ți cul al -- tru-n
tă
poți. Cu
Mu bra
rim œ
țe - bi
œ
le - ne-n
œ
ar - lup
˙
ma -- tă
œ
te, cu
œ
cu
Ϫ
fo -- cul
glo ri
œ œ
- tru-n
de
al -œ
tă --
œ
man. Și a noas tre
--ne-n - piep --- turi păs - - trăm cu fa -- lă-un
& man. Ja -noas
rani! A cum ori ni cio da tă, cro ieș -- te-ți al
J vos
sfânt. Mu rim mai bi lup tă cu glo ri e de
˙™ œ - că-n œ
™
í ™ Cu - -
poți.
rani! Și
A bra™ - ori
cum țe le -- cio
ni ar -- piep
tre ma
da --- turi te,
tă, păs cu
cro - - trăm fo -- te-ți
ieș cul
cu fa tru-n
-- lă-un
tă
sfânt. MuȘi - că-n bra - mai
rim bi
le - -ne-n lup
ma -- turi tă cu glo
fo -- cul ri - evos de -
##sfânt. ri - jevos
poți.
man. Cu țea -noas ar - piep
tre te, păs cu - trăm cu fa -- lă-un tru-n
œœ ™™ œ Mu bra œ™ țe - œ le --œne-n
œ Și -œcă-n œ™ treœ œpiep œ -œ trăm œ -œjfa
rani! A -- cum rim - maiori ni
bi cio
ar -- lup da -- tă tă, cu cro - glo fo --™ te-ți
ieș al - tru-n tă -
de
œ
poți. Cu ma te, cul
&
& # poți.
man.
sfânt. œ
JJ Cu Mu rim mai J bi -œ
œ œbra - țe - Jle arœ - œma œ- te,˙ cu œ fo œ- cul œjvosœ- tru-n
a noas -ne-n lup - turi ˙
tă păs
cu glo -™ cu ri e œ
- lă-un œœ -
de
œ
soar -œ Mu
œ™ œ
& #sfânt. œ -La œrim caœ™mai Jbi- -œœsă œ se-n œlup-- chi œ- - tăne˙ cu șiœ glo cru œ-™ -ri zii -œe tăi duș
ziij tăi œ duș
™
œ ™ - -Jœ me te,
œ œ
- re
œ
ne-n
œ œ œ œ --
de --
& # vinu œsoar
soar
nu
™ -- -Jœ me
te, La
Tri - um
Ϫ
ca -- re
J
œ
fă să
œ
tor œ - lup
se-n
în chi
lup -- ne
˙
te, œ moa
și
un cru
nu ™ -- me
œj stri œ
de
œ --
Tra
& # pli -- J nă,
œ ”Vi
ne, ”Viœ -- cât
Tri -- uma - -
J
fă
ță-n - tor
li œ se-n
- berœ -- chi
în œ ne
ta --
˙
te,
te un
œ moa
ori œ --- chiu
nu ™ - - œ nost'
me
te!”
œ
de - gă
œ-
Tra
ziij nost'
te, La ca
a -- ță-n re să ta --- răși și cru zii tăi duș
œvi™ --- -œ me
vi
nu
ne,
œ
te, Tri De
œ
La -- um œ™ -- să œ - œtor
să
fă
li - sclavi
fim
œ
ber
œ
în - lup ia
œ - ne
te
te,
ori
în
un
œ
ve
œ
nu - me
te!”
œ
stri
de duș
- păgă
Tra
pă ---
& nu ˙ œ duș
soar ca re să sclavi se-n chi -- răși și cru -- chiu tăi
J - tor œ -
pli nă, De cât fim ia în ve
soar - -J me ne,
te, Tri”Vi -
La - um a -
ca -- fă ță-n
re li
să - ber
în - lup
se-n - ta
chi - ne- te
te, ori
un
și moa ™
nu -- me
cru - te!”
zii tăi stri
de - gă
Tra
pli
nu --- me nă, De --- um cât să
fă - fim tor - sclavi ia - răși
ta -1.2.3. în ve 4.--- chiu te!” nost' pă
gă --
## pli
vi ne, ”Vi Tri a - - ță-n li ber
în - lup te
te, ori
un moa
nu me stri
de - Tra
-- - j nă,
œ œ făœ- fim Œ
soar te, ”Vi La -- cât
De ca
a -- ță-n re fim
să să
li - sclavi se-n
ber - chi ia ne
- răși și
în cru
ve 4.--- chiu zii tăi - duș
te!” nost' pă
gă --
nu™ - œj me
vi ne, ta -1.2.3. te ori moa stri
&
& # œviœ ™ - œj ne,œ ”Viœ - a œ- ță-n
pli nă,œ Tri
De - um cât - să œ
œ liœ - œœber œ- ta 1.2.3.
tor în
sclavi œ lup
ia -
-˙
- te,
răși un
în
oriœ moa
nu
ve
™ 4.˙˙- ™™ te!” stri -Œ pă
™
™ -
- me
chiu de
nost' Tra --
˙
™ ™
înœ ve
te™ gă
& # pli œ ™ - œj nă,œ Deun œ - câtcru œ - săœzii fim œ tăi œsclavidușœ ia-- mani. ˙
™ 4. ™ nost' Œ pă -
œ -™™™ 4.˙˙ ™
-1.2.3.
răși -™ - chiu
œ Œ
mani, și
œ nu - œme œ deœ Tra
2.A
& # ian, œ œ
™
œ œ j
1.2.3.
˙
mani, și cru - zii tăi duș mani. 2.A -
œ Œ
ian, nu - me de Tra - ian. 3.Pri -
& # toți, ™ œ œ ori
™
œian,
toți, œ
un
ori moar - œ
te œ nost œ - Tra
stri - œ 1.2.3.
gă -
˙™
ian.
toți.
™ 3.Pri
4.Pre œ - 4.˙ ™
-
™
œ
mani, și cru zii tăi duș mani. 2.A
j
- - 4.Pre -
moar
ve ---- te stri gă toți.
œ moar œ - chiul
nu --- œ
-™ mânt.
Œ
mânt, în chiul pă --- mani.
& mânt, ™ œ œ ori zii œ stri œ --- mani.
un nu me de ian. 3.Pri
œ - duș
mani, și cru zii tăi duș 2.A
œmânt, ˙™ --- ˙ ™
-
în ve nost pă ™ mânt.
œ
toți,
ian,
mani, un
și cru te
me de
tăi gă
Tra toți.
ian. 4.Pre
3.Pri
2.A
toți,
ian, în
ori
un moar ve -
nu - - te chiul
me nost
stri
de - Tra pă -
gă - toți. ian. 4.Pre
3.Pri - mânt.
mani,
mânt,
toți, și
în
ori cru zii
ve - -- te
moar chiul tăi - duș
nost
stri gă -- mani.
pă toți. 2.A
4.Pre -- mânt. 3
ian, un nu - me de Tra - ian. 3.Pri -
 Prezentarea manualului
Dragul nostru elev,
Ne-am propus ca în acest an, fiind clasa a VIII-a, să te Manualul digital
provocăm la audiții muzicale și la interpretarea unor me-
lodii din diferite genuri muzicale, inclusiv jazz, rock și pop. Varianta digitală a manualului conține
Astfel, pe parcursul întregului an școlar, vei avea posibili- activități multimedia interactive de învățare
tatea să înveți lucruri noi și să le aprofundezi pe cele deja (AMII).
cunoscute. Vei avea posibilitatea să iei nota maximă as- ACTIVITĂȚI MULTIMEDIA STATICE
cultând foarte multă muzică, vizionând fragmente din di-
ferite lucrări muzicale, acompaniindu-ți colegii cu instru-
mente de percuție și discutând despre impresiile sonore
pe care ți le lasă unele lucrări muzicale. Evaluările le-am
conceput astfel încât fiecare elev să-și poată autoevalua
ușor și eficient cunoștințele dobândite pe parcursul fie- • c ântece pe portativ, interpretate la pian
cărei unități.
Ai posibilitatea de a participa alături de colegii tăi la ACTIVITĂȚI MULTIMEDIA ANIMATE
două proiecte interesante, unul de Crăciun, celălalt – la
terminarea clasei a VIII-a, ca o încununare a celor 8 ani de
școală. În cele două proiecte te poți oferi să interpretezi
diferite roluri.
Nu uita că muzica este un element necesar pentru
dezvoltarea personală a oricărui individ. Este arta care • a udiții muzicale play/stop/pauză
ajunge cel mai repede în sufletul fiecăruia dintre noi. Edu- ACTIVITĂȚI MULTIMEDIA INTERACTIVE
că voința și disciplina, mai ales atunci când se cântă în
grup (rostirea în același timp a textului), dezvoltă o gândi-
re structurată, în funcție de arhitectonica ei (ex.: strofă-re-
fren). Este o modalitate de comunicare, formează caracte-
re și are elemente comune cu alte arte.
Deschide manualul de Educație muzicală și intră în lu-
mea minunată a muzicii. Vei trăi momente unice, ascul- • jocuri, exerciții, teste • pian virtual
tând și cântând alături de colegii tăi.

Pagini de învățare Manualul tipărit

Unitatea
de învățare Titlul lecției

OBSERVĂ APLICĂ!
2 2
ȘI DESCOPERĂ!
Metrul muzical MĂSURA DE 7 TIMPI MĂSURA DE 7 TIMPI Metrul muzical

OBSERVĂ ȘI DESCOPERĂ!  APLICĂ!

Exercițiu ritmic 7 pătrimi Aplică noțiunile teoretice
1. Tactați măsura de șapte timpi pentru următoarele exerciții ritmice.

nou-dobândite printr-un
Observă și descoperă numărul timpilor din măsura cântecului Fată Exercițiu ritmic 2
Descoperă printr-un cântec bănățeană, considerând unitatea de timp optimea. Intonează arpegiul tonali-
tății în care este scris cântecul. Solfegiază bătând timpul cu degetul pe bancă,
7
> > > > > > > > >
? ȘTIAȚI CĂ…

exercițiu practic
apoi cântă melodia cu text, respectând semnele de legato și frazarea, în funcție / 4 œ œ ˙™ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙ ˙ œ œ œ œ ˙
elementele noi de conținut de semnele de punctuație din text.
/8
7 œ œ œ™ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œj œ œ œ œ œ™
 Măsurile eterogene pot fi întâlnite în
creațiile compozitorilor români care s-au
inspirat din folclor.

prezentate în lecție. 2. Analizați cântecul folcloric Bădiță de pe Târnavă,

urmărind: tonalitatea cântecului și succesiunea
reprezentativ.
măsurilor simple ce alcătuiesc măsura de 7/8. Intonați
în colectiv arpegiul tonalității. Tactați măsura de 7/8.
În intonarea melodiei, fiți atenți la semnele de debut
și de încheiere. Sincronizați-vă și pronunțați corect
textul. Realizați un acompaniament ritmic, folosind
percuția corporală.

masura de 5 / 8

REȚINE! AUDIȚII
Georgiana Necșa – Fată bănățeană
AUDIȚII
Ca model de
5 5 Veta Biriș – Bădiță de pe Târnavă
?
Definția noțiunilor noi ȘTIAȚI CĂ…
/ 8 œ œ REȚINE
œ œ œ ∑ ∑ ∑ ∑ 8
 Ascultă pe internet cântece folclorice
 Ritmurile eterogene sunt întâlnite, în
Măsurile compuse eterogene de 7 timpi sunt alcătuite dintr-o măsură de autentice în măsurile de 7 timpi.
special, în folclorul țărilor balcanice, al ță-

interpretare a unor
Descoperă unitatea de timp și succesiunea

prezentate în lecție rilor din Asia Mică și în India. În folclorul trei

5 timpi și două măsuri de doi timpi.
masura de 5 / 8
5 7
românesc, măsurile eterogene se găsesc în / 8 œ În œtempouri
œ œlenteœ și moderate ∑ tactarea
8 măsurilor
∑ de șapte timpi
∑ se reali- ∑ 8 măsurilor simple componente.
melodiile populare de joc, cum ar fi: învârtita zează prin tactarea măsurilor simple componente. În tempouri rapide și foarte
 Audiați Suita a III-a de Ion Dumitrescu.

fragmente muzicale
și geamparalele. rapide, tactarea se face concentrat după modelul din tabelul următor.
Descoperiți ce măsură de 7 timpi folosește
7 œ Măsurile de șapte timpi au trei accente: un 5accent principal pe primul timp
œaccente
œ œsecundare,
œ œ œcorespunzătoare 7 compozitorul.
/ și85două timpilor accentuați
∑din măsurile
∑ 8 ∑ ∑ ∑ 85
8 œ componente.
/simple œ œ œ œ ∑ ∑ ∑ 8
reprezentative pentru
În folclorul românesc, cea mai utilizată este măsura de 7/8.

Tactarea (cu mâna dreaptă)

œ œ œ œ masura
7 œ œde șapte
/ 85 œœMăsura ∑ 5de 85lente
5 / 8și 7
œ œ œ optimi în mișcări ∑ ∑ ∑ 87
conținutul lecției
œ în mișcări
∑ repezi
ȘTIAȚI CĂ...
/8 ∑ 8
potrivite ∑ ∑ 8
2 4 7 5, 6, 7 3. Discutați în clasă despre caracterul celor două cântece învățate. Găsiți
asemănări și deosebiri melodice, ritmice și de formă. Realizați acompaniamente
7
/ 587 œ œ œ œ œ œ œ ∑
5
58 ∑ ∑ ∑ 7 exerciiu 7/8
ritmice, folosind instrumentele de percuție pe care le aveți la dispoziție sau

Informații inedite despre // 88 œœ œœ œœ œ œ œ œœ œ ∑1 ∑3 8 ∑ ∑6 ∑ ∑ 3, 4 ∑∑ 858 percuția corporală.

5 1, 2
2 5 7 6, 7 4. Transcrie în caiet următorul exercițiu melodic. Împarte melodia în măsuri
de 7/8 (2+2+3), după modelul de la început. Solfegiază rar și tactează măsura

elemente din subiectul 57

// 88 œœ œœ œœ œ œ œ œ œ œ ∑
1
∑ 58
3
5
8 4∑ ∑
6 1, 2
∑ ∑ 3, 4, 5 ∑∑
7
887 desfășurat. Apoi solfegiază tactând măsura concentrat.
7 r r
& 8 œJ œ Rœ œJ œJ œ œR œ œ œ œJ œJ œR œ œ™j œ
Portofoliu

J J R R
PORTOFOLIU
Realizează trei exerciții ritmice în măsuri

lecției
3 5 7 6, 7
de șapte timpi astfel:
77 558
r œ r j
7
// 88 œœ œœ œœ œœ œœ œœ œœ
œ œr œr œj œj œr œr œ
∑∑ ∑∑ ∑∑ ∑∑  primul împărțit în 3+2+2 optimi;

& œJ œ œR J œJ œ œR œ
8 8
2 4, 5  al doilea împărțit în 2+3+2 pătrimi;
1 4 6 1, 2, 3
 al treilea împărțit în 2+2+3 optimi.
7 5 7
/8œ œ œ œ œ œ œ ∑ 8 ∑ ∑ ∑ 8
20 21

7 5
/8œ œ œ œ œ œ œ ∑ 8 ∑ ∑ ∑

Marcaj care indică prezența a cel puțin unui tip de AMII pe pagina
dublă deschisă a manualului digital.

4
Competențe

Parcurgerea acestui manual te va ajuta să dobândești cunoștințe, să îți

formezi abilități și valori care să te ghideze în viață.
Vei dobândi următoarele competențe:

1. 
Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor
lucrări muzicale
1.1. Interpretarea vocală–instrumentală a unor lucrări în genuri diverse, con-
trolând schimbările dinamice, agogice și de tempo
1.2. Interpretarea instrumentală a unor lucrări
1.3. Realizarea unor momente sincretice, care combină limbajul muzical cu cel
verbal, mișcarea scenică, elemente de decor și costume

2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical

2.1. Utilizarea unor tonalități cu mai multe alterații constitutive și a unor
moduri cu 6 și 7 sunete
2.2. Utilizarea unor elemente de construcție muzicală

3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudi-

nal și ideatic
3.1. Aprecierea valorii creației și a interpretării unei lucrări muzicale, din per-
spectiva elementelor de limbaj muzical și a celor de natură afectivă
3.2. Explorarea contribuției muzicii la identitatea personală și de grup
3.3. Compararea unor genuri ale muzicii de divertisment

5

5
4 Prezentarea manualului
Competențe Cuprins
7 Recapitulare inițială
8 Evaluare inițială
UNITATEA 1
Cântarea vocală
și instrumentală
10 L 1. Cânt vocal – Respirație, emisie vocală, dicție, controlul intonației,
precizie ritmică, frazare
12 L 2. C
 ânt instrumental – Emisie, acuratețe, intonație, diferențieri tim-
brale și dinamice, precizie ritmică
15 Recapitulare
16 Evaluare
UNITATEA 2
Metrul muzical
18 L 1. M
 ăsuri compuse eterogen. Măsura de 5 timpi. Gesturi dirijorale
(tactarea măsurii)
20 L 2. Măsuri compuse eterogen. Măsura de 7 timpi. Gesturi dirijorale
(tactarea măsurii)
22 Evaluare
UNITATEA 3
Folclor românesc
24 L 1. Modurile diatonice de 6 sunete
25 L 2. Modurile diatonice de 7 sunete
27 L 3. Dansuri populare
30 L 4. Obiceiuri și tradiții românești
33 Recapitulare
34 Evaluare
35 Proiect de iarnă
UNITATEA 4
Organizări sonore tonale
38 L 1. Recapitularea tonalităților învățate
39 L 2. Tonalitățile cu doi diezi. Re major și si minor
43 L 3. Tonalitățile cu doi bemoli. Si bemol major și sol minor
47 Recapitulare
48 Evaluare
UNITATEA 5
Arhitectonica muzicală
50 L 1. Procedee variaționale ritmice și melodice
52 L 2. Elemente de structură formală. Rondoul
54 L 3. Elemente de structură formală. Concertul
56 L 4. Elemente de structură formală. Simfonia
59 L 5. Elemente de structură formală. Opera
63 Recapitulare
64 Evaluare
UNITATEA 6
Muzica în societate
66 L 1. Evoluții ale muzicii în contextul socio-politic
68 L 2. Aspecte ale muzicii în societatea de azi
72 Recapitulare
73 Evaluare
74 Recapitulare finală
75 Evaluare finală
76 Proiect de vară
80 Rezolvarea evaluărilor
  RECAPITULARE INIȚIALĂ Cântarea vocală și instrumentală 1
1. Imaginează-ți că ai în fața ta un frate/o soră mai mic(ă). Te întreabă ce este
un sunet și care este diferența dintre zgomot și sunetul muzical. Definește
sunetul cât mai simplu și explică diferența dintre zgomot și sunetul muzical,
astfel încât fratele tău sau sora ta să înțeleagă definițiile.
2. Găsește obiecte, situații sau acțiuni ale tale sau ale celor din jurul tău, pe
care ai putea să le dai exemplu pentru a defini calitățile sunetului muzical.
3. Analizează cântecul de mai jos, Tamburina, de Jean-Philippe Rameau.
Răspunde la următoarele întrebări:
 În ce tonalitate este compusă și unde se termină melodia?
Tamburina
 Care este rolul alterațiilor care apar pe parcursul cântecului?
Ion Solfegiază și interpretează cu text melodia, respectând Jean
4. Vicol nuanțele
PhilippeșiRameau
fraza-
rea indicată de virgulele care apar deasupra portativelor.

b 2 mfr r r r j œj j
œ œj j j r r r r
& 4œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
j œ ,
r œr œr œr j œj œj œj
Azi e săr - bă - toa - re și iar su - nă tam - bu - ri - na
œ œ
& b œ J #œJ J œ œ
, r r r j
su - nă ne-n - ce - tat. Pe flă - căi și fe - te îi a -
œ #œ œ œ œ
& b œj j r œ
f
œ
FINE
œ œ œ œ œ J

œ œ œ œ j j , œ œ œ
du - nă, Jo - cul să por - neas - că în - fo - cat.
œ œ œR R R R
&b R R R R œ œJ œ
mf
J œ

j j ,œ j œ
Ti - ne - re - țea sal - tă-n pas gră - bit Pes - te sat se

& b œJ œ œ
J œ œ œ J œ
J œ
J œ J œ
J
j œ j j Uj U D.C. al FINE
'nal - ță chi - u - it. Via - ța-i vre - re și pu -
œ j
& b œJ œ J J œ
J œ œ œ œ œj Œ
te - re cu pri - vi - rea cu - prind fi - rea.

5. Completează următorul rebus cu numele compozitorilor care au creat

lucrările muzicale de mai jos. ? ȘTIAȚI CĂ
 Tamburina este un instrument muzical
1 M de percuție, construit dintr-o piele întinsă
2 U pe un cerc din lemn, în care sunt tăiate ori-
ficii dreptunghiulare prin care se introduc
3 Z câte două discuri metalice. Prin agitare sau
prin lovirea cu degetele, discurile metalice
4 I
se lovesc între ele scoțând sunete. Tam-
5 C burina este întâlnită în melodiile folclorice,
mai ales pentru acompanierea ritmică a
6 A dansului în Italia, Spania și Orient.
1. Rapsodia pe o temă de Paganini
2. Colțul copiilor
3. Simfonia fantastică
4. Wilhelm Tell
5. Poema română
6. Aurul Rinului

7
1 Cântarea vocală și instrumentală  EVALUARE INIȚIALĂ
I. Alege varianta corectă.
1. Alterațiile accidentale: 3. Compozitorul operei Nunta lui
a. au efect până la prima bară Figaro este:
de măsură sau până la apariția a. Brahms;
altei alterații; b. Beethoven;
b. au efect asupra tuturor notelor c. Mozart.
muzicale, pe tot parcursul
4. Compozitorul operei Nabucco
cântecului;
este:
c. sunt așezate lângă cheie.
a. Rossini;
2. Intervalul care cere rezolvare b. Verdi;
într-un alt interval se numește: c. Beethoven.
a. consonant;
b. armonic;
c. disonant

Habanera
II. Analizează următoarele două fragmente din două lucrări cântate în clasa a
VII-a. Stabilește pentru fiecare fragment ce fel de alterații apar: alterații acci-
dentale sau cromatisme.
a.
Menuet
2œ
& b 4 #œ nœ œ œ nœ bœ œ œ œ#œ nœ œ œ œ œ œ œ œ œj ‰ Œ
3 3

Beethoven

b.
3
& 4 œ ™ œ œ ™ #œ œ ™ œ œ ™ œ ˙ œ™ œ ˙ œ™ œ œ Œ ™ œ
œ
Punctaj Număr de răspunsuri corecte:
obținut în
& œ ™ #œ œ ™ œ œ ™ œ ˙ Œ Œ
funcție de nœ ™ œ œ œ œ œ œ œ œ
numărul
răspun- I II III
III. Completează în următorul rebus numele compozitorilor care au creat lu-
surilor
corecte crările de mai jos.
8 4 2 8 1 E
7 7 2 D
6 3 6 3 U
5 5 4 C
4 2 1 4
5 A
3 3
6 T
2 1 2
7 I
1 1
8 E
Din oficiu 2 2 2
Punctaj 4 răsp. corecte + 2 p. 1. Traviata
I 2. Anotimpurile
maxim din oficiu = 10 p.
3. Petru Rareș
2 răsp. corecte + 2 p.
II 4. Orfeu și Euridice
din oficiu = 10 p.
5. Răpirea din Serai
8 răsp. corecte + 2 p. 6. Orfeu
III
din oficiu = 10 p. 7. Bărbierul din Sevilla
Autoevaluare 10 + 10 + 10 = 30/3 = 10 p. 8. Rapsodia I

8
 1
Cântarea vocală
și instrumentală
1 Cântarea vocală și instrumentală CÂNTAREA VOCALĂ

DESCOPERĂ!
? ȘTIAȚI CĂ… Începe ora de educație muzicală răspunzând la două întrebări:
 Exercițiile de cultură vocală sunt o mo- 1. Ce fel de muzică îți place să cânți?
dalitate de dezvoltare a sonorității corale. 2. Ai cântat în vacanță?

Încearcă să analizezi vocile colegilor tăi atunci când răspund la aceste

„Muzica vocală este o formă de terapie”
Placido Domingo
întrebări. Fii atent la timbrul vocii, la sunetele pe care le emit. Vocile sunt la fel ca
anul trecut? Ai colegi ale căror voci par răgușite? Tu poți cânta? Anul acesta sau
în ultimii doi ani ai avut senzația că vocea nu te ascultă sau că nu poți reda orice
sunet muzical pe care altădată îl puteai cânta fără probleme?

 REȚINE!

Corzile vocale la copil și la adult

Schimbările care au loc
în organismul tău, la această
vârstă, afectează și corzile
vocale. Acesta este motivul
pentru care fiecare dintre noi
trece printr-o perioadă, de la
câteva luni până la 1–2 ani, în
care vocea nu îl mai ascultă.
Acest fenomen fiziologic
Placido Domingo apare la băieți în jurul vârstei
(n.1941) de 12-15 ani și se numește
Tenor de origine spaniolă. În copilărie s-a
mutat cu părinții în Mexic, unde a studiat pian, fenomenul de schimbare a
canto și dirijat la Conservatorul Național din vocii. La fete apare în jurul vârstei de 11-13 ani și se numește mutație vocală.
Mexico. În afară de corzile vocale, pentru a putea vorbi și cânta suntem ajutați de
În tinerețe a fost vocalist într-o formație întregul aparat fonator. Acesta este alcătuit dintr-un ansamblu de organe, mușchi
mexicană de rock and roll. La 18 ani a și oase ale corpului uman.
participat la o audiție pentru a se angaja ca
bariton la Opera Națională Mexicană. Comisia
a constatat că întinderea vocii lui era suficient
de mare pentru a cânta ca bariton și ca tenor.
Este considerat unul dintre cei mai mari tenori
ai lumii. Împreună cu Luciano Pavarotti și cu
José Carreras au constituit un trio celebru de
tenori, care s-a bucurat de marea admirație a
publicului și a personalităților din domeniul
muzicii.

? ȘTIAȚI CĂ…
 În ultimele decenii s-au făcut cercetări
asupra beneficiului cântatului. S-a desco-
perit că, prin cântat:
1. ne îmbunătățim starea de spirit;
2. 
eliberăm stresul și ne îmbunătățim
somnul;
3. ne îmbunătățim poziția corpului;
4. crește capacitatea pulmonară;
5. ne dezvoltăm atenția.

10
 CÂNTAREA VOCALĂ Cântarea vocală și instrumentală 1
 APLICĂ!
1. Amintește-ți câteva dintre exercițiile de respirație făcute în clasele ATENȚIE
Nu trebuie să cântați dacă sunteți răciți,
anterioare. Te vor ajuta Vocalize pe o voce
la pregătirea corpului în vederea executării exercițiilor deoarece starea corzilor vocale se poate
vocale la începutul orelor de educație muzicală. agrava.
2. Stai
Vocaliză pentrucu spatele
emisie drept și alege un sunet din registrul mediu. Încearcă
vocală
să îl redai și să îl ții cât mai lung. La început, aerul trebuie să îți ajungă pentru
Vocalize pe o voce
două5măsuri de patru timpi, apoi pentru trei măsuri de patru timpi. După câteva
& 2 aerul îți va ajunge pentru patru măsuri de patru timpi.
˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙
încercări,  Dicționar
3.UActivitate
O A în O
Vocaliză pentru emisie vocală
U Încearcă următorul exercițiu melodic împreună cu
diadă.
Vocalize Diadă
pe(înosensvoce
interpreți
muzical) = interacțiune între doi
A E I E A
5 pentruexercițiu
unul dintre colegii tăi. Emite un sunet lung, fără să îi modifici înălțimea. Colegul
& 2 Acest
˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙
tău va cânta o melodie simplă; apoi schimbați rolurile.
Vocaliză vă va ajuta
emisie vocală
Vocaliză pentru dicție
să vă dezvoltați capacitatea de concentrare și să vă controlați intonația.
5A E I E A
U O A O U
4. Vocalize în grup și în colectiv
&2 Vocalize
& œ a. Vocalizăœ œpentru œ œ œ œ œ ˙ ˙ œ ˙ œ ˙ œ œ˙œ ˙
œ œ emisie sonoră ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙
œ œ œ ˙ œ œ œ ˙ œ œ œ
VocalizăUpentru
O dicție
A O U
˙ ?
Ta - ca, ta - ca, ta - ca, ta - ca, ta. ȘTIAȚI CĂ…
A E I E A
Ra - pa, ra - pa, ra - pa, ra - pa, ra.  Te-ai întrebat vreodată care sunt efec-

4 & œ
tele cântatului în cor asupra dezvoltării
œ œ ˙ ∑œ œ œ œ∑œ œ œ œ ∑˙
œ œ œ œ œ œ œ ˙ œ œ∑personalității œ œ œ œ∑tale?
b. Vocaliză pentru °dicție
Vocea I & 4
Vocaliză pentru dicție

Vocaliză pentru precizie ritmică ˙ ˙Ta - ca, ˙ta - ca, ˙ta - ca, taw- ca, ta.
c. Vocaliză pentru precizie ritmică M & Ra - pa, ra - pa, ra - pa, ra - pa, ra.
Iată zece dintre motivele pentru care fieca-

œ œ ˙ œ œ sauœ într-un œ œ œcor.œ œ ˙ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙

re dintre noi ar trebui să cânte într-un grup
4 œ œ œ œ œ œ
&
œ œ œ œ œ œ Vocea œ œ œII ¢œ&œ4 œ˙ œ œ˙Ra Ta -œca, ta
œ- ca,œ rataœ -- pa,
œ ratawœ-- pa, ˙ra. ∑Cântatul într-un
∑ ansamblu:∑ ∑ ∑
- pa, ˙
ra - pa, ˙
ca, ca, ta.
Ram,ta-ca tam, tam, Ram,ta-ca tam, tam, Ram,taVocaliză pentru
-ca tam, tam, precizie
Ram,ta -ca ritmică
tam, tam, tam. 1. disciplinează;
2. ordonează;
4 &
Vocea I & 4 Vocaliză ∑ œ œ∑urechea œ ∑œ œ œ ∑œ œ ˙∑
3. dezvoltă atenția distributivă;
œ œ˙precizie
d. Vocaliză
œwœ œ œ œ 4.œdezvoltă œ muzicală;
°
pentru acordaj. ˙ ˙œpentru œ ˙œritmică
Intonați vocaliza pe Vocalize
Ram,ta -ca tam, tam,pe Ram,ta 3 -voci 5. dezvoltă
ca tam, tam, Ram,ta -castima
tam,detam,
sine;Ram,ta-ca tam, tam, tam.

4 & œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ∑ 7.œdezvoltă
M
6. dezvoltă încrederea în forțele proprii;
două voci.
Vocea II & 4
œ œ∑creativitatea;
œ œ ∑œ œ œ ∑œ œ ˙∑
Repetați, de fiecare ¢ ˙ ˙ ˙
˙ Ram,ta-ca tam, tam, Ram,ta w -ca tam, tam, Ram,ta
8. creează-caprietenii trainice;
tam, tam, Ram,ta-ca tam, tam, tam.
dată cu un semiton mai 9. cei ce cântă în cor sunt mai sociabili
sus.
°°& 444 w ∑decât
w ∑ ∑ ∑
cei care nu practică această ac-
5. Activitate în grup și în Vocea I & 4
˙
w ∑ ∑ ∑
˙ ˙
Vocea I tivitate;
colectiv. ˙ w 10. oferă momente de neuitat (concerte,
4
A O A
concursuri).
∑
∑ ∑ ∑
Intonați vocalizele pe M
trei voci. Băieții vor cânta &
Vocea II & 4 w
Vocea II 4 w w ∑ ∑ ∑
vocea a III-a, iar fetele se ¢
Vocalize pe 3Avoci_2 ˙ ˙ O˙ ˙ A w
4
vor împărți pe două voci.
Repetați vocalizele de Vocea III ¢& 4 ∑ ∑
câteva ori, de fiecare dată w w w
cu un semiton mai sus. Video
° 4 w
Vizionează pe internet exercițiile de respi-
Vocea I & 4 w w w w w rație care te ajută la dezvoltarea capacității
pulmonare.
O
4
Vocea II &4 w w w w w w Portofoliu
O Gândește-te la o vocaliză inspirată de
4
¢& 4 w
cântecul păsărilor. Aceasta va trebui să te
w w w
Vocea III
w w
ajute să îți perfecționezi dicția.

11
1 Cântarea vocală și instrumentală CÂNTAREA INSTRUMENTALĂ

? ȘTIAȚI CĂ…
 Etimologia cuvântului chitară sau
ghitară provine din îmbinarea a doi
termeni: ceartar = instrument popular din
Iran care seamănă cu chitara și particula
 AMINTEȘTE-ȚI!
În interpretarea cântecelor pe care le înveți pe parcursul anului școlar, ai
posibilitatea de a te acompania singur. Poți folosi diferite instrumente muzicale
de percuție sau melodice. De asemenea, ai posibilitatea, împreună cu colegii tăi,
să alcătuiești diferite formații muzicale. Pentru aceasta, amintește-ți câteva ele-
mente de tehnică instrumentală, de emisie, acuratețe intonațională și precizie
ritmică. În realizarea unui acompaniament atrăgător, folosește elemente de di-
namică muzicală și diferențierile timbrale, în funcție de instrumentele formației.
Chitara este instrumentul
muzical care te ajută să te acom-
paniezi singur la foarte multe
dintre cântecele tale preferate.
Privind imaginea alăturată, poți
să îți amintești poziția în care se
ține chitara.
Cu mâna dreaptă vei ciupi
corzile sau le vei lovi cu degetele.
Corzile chitarei
Cu mâna stângă vei apăsa
corzile.
w w ∑ ∑ ∑
& w w
Pentru acordaj, corzile chitarei sunt:
w w
Mi La Re Sol Si Mi

finală tar (tara) care provine din limba Numerotarea degetelor Locul degetelor pe corzi pentru a cânta
sanscrită. Cel mai vechi document care
diferite sunete muzicale:
atestă existența unui instrument muzical
asemănător cu o chitară a fost găsit
în Turcia și aparține culturii hittite din
1300 î.H. Chitara este un instrument
muzical folosit în multe genuri muzicale, de 1
la folclor până la muzica de jazz, rock etc. 2
 Acompanierea cu chitara presupune, 3
de cele mai multe ori, cântarea simultană 4
a două, trei sau patru sunete. În acompa-
niament se folosește notația literală inter-
națională a notelor muzicale.
Diagramele de mai jos te vor ajuta să așezi degetele corect pe corzile chi-
tarei în timp ce te acompaniezi cântând melodiile preferate.
 Cântarea simultană a trei sau patru
sunete dispuse la interval de terță se nu-
mește acord. Notația acordurilor folosite în
A (La) B (Si) C (Do) D (Re) E (Mi) F (Fa) G (Sol)
1 1 11
acompaniament se face deasupra portati-
123 1 2 1 2 23 2 1
velor astfel:
3 3 3 2 4
Acorduri Acorduri
majore minore 234

A = La Am = la
B = Si Bm = si Am (la) Bm (si) Cm (do) Dm (re) Em (mi) Fm (fa) Gm (sol)
C = Do Cm = do 1 1 2 1 111
D = Re Dm = re 23 1 2 23
E = Mi Em = mi 2 4 3 3 111
F = Fa Fm = fa
34
G = Sol Gm = sol

12
 Notele muzicale
CÂNTAREA INSTRUMENTALĂ Cântarea vocală și instrumentală 1
Un alt instrument muzical cu care te poți acompania sau poți cânta linia
melodică este pianul. El te poate ajuta la intonarea corectă a înălțimii sunetelor.

w w w w w w w ∑ ∑ Ú Ú Ú Ú Ú Ú ∑
& w w w w w
w w w
3
? ȘTIAȚI CĂ…
 Pianul a fost inventat în jurul anului

& ∑ ∑
1700 de către Bartolomeo Cristofori.

Sol La Si Do Re Mi Fa Sol La Si Do Re Mi Fa Sol

5

& APLICĂ! ∑
1. Exersează poziția diferitelor acorduri pentru a te putea acompania la
chitară.
2. Intonează în urcare și în coborâre toate sunetele pe care le poți reda cu
vocea. Verifică intonația cântând aceleași sunete la pianul virtual, orga electro-
nică sau la pian.
3. Activitate în colectiv. Intonează arpegiul gamei în care este scris cân-
tecul Ma, come balli bella bimba. Solfegiază și cântă cu text melodia. Alcătuiește
cu colegii tăi o formație de muzică pop, alături de care să interpretezi melodia
Bartolomeo Cristofori
învățată. Pentru realizarea unui acompaniament atrăgător, formația va trebui să
(1655 – 1731)
cuprindă chitară, orgă electronică, eventual blockflöte și instrumente de percu- Producător italian de instrumente muzicale.
ție. Folosește elemente de dinamică muzicală și diferențierile timbrale, în funcție În 1700 a inventat clavecinul cu ciocănele,
de instrumentele de care dispune formația. Atenție la acuratețea intonației și la iar în 1710 a inventat pianul.
precizia ritmică!
Ma, Come balli bella bimba
Ma, come balli bella bimba
Å Å Å Å Å Å
# 3 mf j j j
™™ œ œ œ œ j j Dœ œ
G
j j j j
& 4œ J œ œ œ œ œ œ œ œ
Ma, co - me bal - li bel - la bim - ba, bel - la bim - ba, bel - la
Oh, cum dan - sezi tu dom - ni - șoa - ră, dom - ni - șoa - ră, dom - ni -
Å Å , Å Å Å Å
#G
œ œj œj œj œj j j
œ œj
D
& œ œ œ J œ œ œ
bim - ba, Ma, co - me bal - li bel - la bim - ba, bel - la
șoa - ră, Oh, cum dan - sezi tu dom - ni - șoa - ră, dom - ni -

Å Å Å Å Å Å
# j ,
j Œ
1. G 2. G FINE
& œ œ œ œ ˙ œ
™™ ˙
Unul dintre primele piane create de
bim - ba, bal - li ben! Ma, ben! Bartolomeo Cristofori (1726) se găsește în
șoa - ră, cum dan - sezi! Oh. sezi!
muzeul din Leipzig.
Å Å Å Å Å Å
# p™ E‹ j Œ
& ™œ œ œ ˙ œ
B
œ™ œ œ œ œ œ
Guar - da che pas - sa la vil - la - nel - la
Ui - te cum tre - ce cân - tând un cân - tec,

Å Å Å Å ÅÅ Å Å
12
# AUDIȚII
j
1. B 2.
˙™ ™™ ˙ Da CapoŒ al FINE
E‹ A‹ E‹
& œ œ™ œ œ œ ˙ œ œ #œ Audiază pe internet melodia „Ma, come balli
bella bimba” în diferite interpretări.
e tan - to bel - la fa_in - na - mo - rar. rar.
E-a - șa fru - moa - să și o-n - dră - gesc. gesc. Compară interpretările cu cântecul din manual.

13
1 Cântarea vocală și instrumentală CÂNTAREA INSTRUMENTALĂ
Activitate în colectiv. Clasa se împarte pe trei voci. Toți băieții care au
intrat în perioada de schimbare a vocii vor cânta vocea a III-a. Ceilalți băieți și o
parte dintre fete vor cânta vocea a II-a. Fetele care au vocile cele mai subțiri vor
cânta vocea I. Pentru interpretarea cântecului Man on the Moon, unul dintre elevi
sau un grup de 2-3 elevi vor cânta partea de solo. Vă puteți acompania cu chitara.
Aveți posibilitatea de a văMan
acompania
on cuthenegativul
Moonpiesei, preluat de pe internet.
j j
C D C
4 j j
& 4 œ œ œ œ œ œ œ œj œ œj œ Œ Œ œœ
Cor
œœ œœ œœ œœ œœ Œ Ó
Solo

œ œœœ œ œ
Mott the Hoo -ple and the game of Life. Yeah, yeah, yeah, yeah
5 D C Cor
j j
Œ œœ œœ œœ œœ œœ
R.E.M
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ Œ
Solo

œ œ œ œ
Formație americană de rock alternativ
formată în 1980 din vocalistul Michael Stipe, œ
chitaristul Peter Buck, basistul Mike Mills și An - dy Kauf - man in the wres - tl - ing match. Yeah, yeah, yeah, yeah
toboșarul Bill Berry. Când rock-ul alternativ 8 C D

& œœ Œ Œ ‰ j ™™ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ Œ
Solo
a luat amploare, la începutul anilor '90,
formația R.E.M. a lansat albumele cu cel mai
mare succes la public: Out of Time (1991)
œ œ
Mo - nop - o - ly, Twen - ty one, check-ers and chess.
și Automatic for the People (1992). De-a Let's play Twist - ter let's play Risk.

œœ œœ œœ œœ œœ œœ
lungul activității, trupa R.E.M. a vândut peste 11 C

& Œ Œ Ó
Cor Solo
85 de milioane de albume. În 2007, trupa a
fost introdusă în Rock and Roll Hall of Fame. œ œ œJ œ œJ œ œ œ œ œ œ œ œ
Formația și-a încheiat activitatea în 2011.
Yeah, yeah, yeah, yeah. Mis - ter Fred Blas -sie in a

j j
14 D C See you in heav - en if you
j
Cor
ÎNREGISTRĂRILE TALE & œ œ j Œ Œ œœ œœ œœ œœ œœ œœ Œ Œ Œ
œ œ œ œ œ œ œ œ
™™

break -fast mess. Yeah, yeah, yeah, yeah
make the list. Gimme, Gimme, Gimme
Învățați cântecul Gimme, Gimme, Gimme din repertoriul formației ABBA.
ABBA
Părțile solo vor fi cântate de doi-trei elevi, iar corul va fi format din întreaga clasă.

j j r j j
Solo
4 D‹
& b4 œ œ œ œ œj œ œr œ œ œ œj œj
G
œ
Half past twelve and I'm watch - in' the late show in my

j j j r j j j r r j
Au - tumn winds blow - in' out - side my win - dow as I

& b œ œ œ œr œ œ œj œj œ œ œ œ œ œ œj œj œj
flat all a - lone, how I hate to spend the even - ing on my
look a round the room, and it makes me so de - pressed to see the
ABBA – formație de muzică pop
din Suedia. Numele formației este
& b ˙™ Œ ™™ ™™ ‰ j j j Ó
D‹ B¨ 3 D‹

un acronim. Fiecare literă reprezintă œ œ œ œ œ œ ˙ ™™

inițiala prenumelui membrilor for­ own. There's not a sou out there.
mației: Agnetha, Benny, Bjorn și gloom. no - one to hear my prayer

j j j j
œ œj œj œj œj œ
G‹/B¨

& b ™™ œj œj œj œj œj œj œ œ
Anni-Frid. În cei 10 ani de activitate Cor D‹ C D‹

(1972-1982), formația a dominat œ

clasamentele muzicale mondiale. S-a Gim - me! Gim - me! Gim - me! A man af - ter mid - night, won't
j j
& b œ œ œj œj œj œj œj œj j j Œ
G‹/B¨ C
bucurat și se bucură în continuare D‹ D‹
j
de aprecierea melomanilor. Până în œ œj œ œ œ
™™
prezent, formația ABBA a vândut peste some - bo - dy help me chase the sha - dows a - way.
370 de milioane de înregistrări.

14
 4 ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ 4
Vocea II
¢& 4 ˙ ˙ ˙ ˙ w
4

Vocea I
° RECAPITULARE
4
&4 ˙ ˙ ˙ ˙ w ∑ ∑ ∑ 4
Cântarea vocală și instrumentală
∑ ∑ 4 1
1. Intonează următorul exercițiu M vocal. Pentru o intonare corectă, atenție la
4 ∑
II & 4 cu colegii, respectă înălțimea și frazarea ∑ ∑ ∑ ∑ 4
la sincronizarea
semnul de debut,Vocea
¢ ˙ ˙ ˙ ˙ w
indi- 4
cate prin legato de expresie.

° 4
&4 ˙ ˙ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑
Vocea I
˙ ˙ w
4
M
Vocea II & 4 ∑ ∑ ∑ ∑ ∑
¢ ˙ ˙ ˙ ˙ w

2. Cântați, după auz, melodia Love me tender din repertoriul lui Elvis Presley.
Elvis Aaron Presley
Prima strofă și a treia vor fi interpretate la vocea I de către fete. Băieții vor inter- (1935 – 1977)
preta vocea a II-a. La strofa a doua, băieții vor interpreta vocea I, iar fetele vocea Cântăreț și compozitor american. Este
a doua. Puteți să vă acompaniați cu orga electronică, chitara și câteva instru- cunoscut ca Regele Rock'n'Roll-ului sau The King.
Este deținătorul a trei premii Grammy
mente de percuție. Atenție la acuratețea intonației și la respectarea ritmului.
pentru muzică Gospel. A debutat la 21 de
Introduceți diferențieri timbrale și dinamice în funcție de linia melodică și ani, într-o emisiune de televiziune la CBS. În
mesajul din text. același an scoate primul său album discografic
care îi poartă numele. Cu acest album Elvis
Love me tender – Elvis Presley Presley ajunge foarte repede pe prima poziție
Love me tender în clasamentul Billboard 200, rămânând pe
° ### 4 j
Elvis Presley
aceeași poziție o perioadă destul de mare de
∑ j j œ œ ˙™ j
I & 4 œ œ™ œ œ™ œ œ™ œ œ™ w timp. În același an a semnat un contract de șapte
ani cu studioul de film Paramount Pictures.
Love me ten - der, love me sweet, Ne - ver let me go Elvis Presley și-a dedicat întreaga activitate
### 4
Love me ten - der, love me long, take me to your heart.
muzicii și actoriei. A jucat în 31 de filme, două
∑
Love me ten - der, love me dear, tell me you are mine.
& 4 w #w n˙ w
documentare, a scos 64 de albume, 149 de
˙
II ¢ single-uri.
Mm Mm
° ###
œ™ œj œj œ ™
6

I & œœ ˙ œ œ œ ™ œj ˙ w œ œ™ œ œ™
J J
You have made my life com- plete and I love you so. Love me ten- der,
For it's there that I be - long, and we'll ne - ver part.
###I'll be yours throgh all the years, till the end of time.
j j
& #w n˙ œ œ™ œ œ™
w ˙ w
II ¢
Mm Mm Love me ten - der

° ### œ
11

& J œ™ ˙ œ™ œ œ™ œ w
I
J J
## j
love me true, all my dreams ful - filled.
j j
II ¢ &# œ œ™ n˙ œ™ œ nœ ™ œ w
love me true, all my dreams ful - filled.

° ### œ œ™ j
14
œ™ œ œ™ j
I & J J œ ˙ œ œ™ œ œ w ™™

### j j j
For my dar - lin' I love you, and I al - ways will.
Portofoliu
II ¢& œ œ™ #œ ™ œ œ™ j
#œ ˙ œ œ™ nœ œ
™™
w Compune o melodie alcătuită din 8 mă-
For my dar - lin' I love you, and I al - ways will.
suri cu formă bipartită mică ab. Creează
propriul acompaniament ritmic sau melodic.
Concepe un acompaniament ritmic sau
melodic pentru unul dintre cântecele învă-
țate.

15
1 Cântarea vocală și instrumentală  EVALUARE
I. Completează propozițiile, după model:
Model: Chitara este un instrument muzical cu CORZI.
1. Corzile chitarei se ciupesc cu mâna … .
2. Tamburina este un instrument muzical de … .
3. Pianul, în acompanierea cântecelor învățate, poate fi înlocuit cu … .
4. Chitara are … corzi.
5. Instrumentul de suflat cu care pot intona linia melodică este … .
6. În acompaniament, la chitară se folosește notația … internațională
7. Vocalizele pe două sau trei voci ne ajută la … .
8. Unul dintre cei mai mari tenori din lume este Placido … .

II. Audiază 4 fragmente muzicale. Descoperă ce instrumente muzicale au

fost utilizate pentru acompaniament.

III. Completează următorul rebus.

Punctaj Număr de răspunsuri corecte: 1

obținut în
funcție de 2
numărul
I II III
răspun- P
surilor
corecte C H I T A R A
8 8 4 4
7 7 O A
6 6 3 3
5 5 A N
4 4 2 2
R
3 3
2 2 1 1 D
1 1
Din oficiu 2 2 2 A
Punctaj 8 răsp. corecte + 2 p.
I
maxim din oficiu = 10 p. 1. semn grafic pe portativ
4 răsp. corecte + 2 p. 2. se tactează în timpul solfegierii unui cântec
II
din oficiu = 10 p.
3. instrument de percuție
4 răsp. corecte + 2 p. 4. formație suedeză de muzică pop
III
din oficiu = 10 p.
Autoevaluare 10 + 10 + 10 = 30/3 = 10 p.

16
 2
Metrul
muzical
2 Metrul muzical MĂSURA DE 5 TIMPI

 AMINTEȘTE-ȚI!
?ȘTIAȚI CĂ… Organizarea metrică a muzicii reprezintă modalitatea de măsurare și în-
 Metronomul: instrument prevăzut cu
cadrare a ritmului în unități determinate. Aceasta se realizează cu ajutorul a două
o tijă de pendul, cu perioadă reglabilă.
elemente: timpul și măsura.
Marchează tempo-ul în muzică.
Timpul reprezintă unitatea de măsurare a ritmului muzical la care sunt
raportate formulele ritmice. În funcție de locul pe care îl ocupă în organizarea
metrică, timpul poate fi accentuat sau neaccentuat.
Măsura este o grupare de timpi accentuați și neaccentuați care se succed
periodic. Delimitarea măsurilor se face cu ajutorul barelor de măsură.
În funcție de ordinea în care se succed timpii accentuați cu cei neaccentuați,
măsurile pot fi:
 binare – când accentul apare din doi în doi timpi (2/4; 2/8; 2/2);
 ternare – când accentul apare din trei în trei timpi (3/4; 3/2; 3/8).
După numărul timpilor accentuați din cadrul unei măsuri, acestea pot fi:
 simple – când au un singur accent (ex. 2/4; 3/4);
 compuse – când au două sau mai multe accente
(ex. 4/4 = 2/4 + 2/4; 6/8 = 3/8 + 3/8).
Măsurile compuse din două sau mai multe măsuri simple de același
metru se numesc măsuri compuse omogene.

OBSERVĂ ȘIHai, Dunărea mea

DESCOPERĂ!
Solfegiați cântecul Hai, Dunărea mea, bătând timpul cu degetul arătător
pe bancă. Analizați împărțirea în măsuri a cântecului. Observați unitatea de timp
AUDIȚII și numărul timpilor dintr-o măsură.
œ œ œ œ™ œ œ œ ™
 A scultă pe internet cântecul Hai, Dunărea
5
mea în diferite interpretări. Discută cu toți
colegii despre diferențe și asemănări.
&8 œ œ œ œ œ œ œ œ

œ œ œ œ™ œ œ
5 Triști și ne - gri ră - mân no - rii, Hai Du - nă - rea mea,

& œ œ œ œ œ œ œ œ œ™
Triști și ne - gri ră - mân no - rii, Hai Du - nă - rea mea,
œ œ œ œ œ œ œ
& œ œ œ œ œ œ œ#œ œ œ œ
Toam - na când plea - că co - co - rii De cum se re - var - să zo - rii,

& œ œ œ œ ™ #œ œ œ œ œ ™ #œ œ œ œ œ œ ™ #œ œ œ ™
De cum se re - var - să zo - rii, Hai Du - nă - rea mea.

 REȚINE!
Măsurile compuse formate din măsuri simple de metru diferit se numesc
măsuri compuse eterogene sau măsuri mixte.
Măsurile de 5 timpi sunt alcătuite dintr-o măsură de doi timpi și o măsu-
ră de trei timpi sau invers.
Aceste măsuri au două accente așezate pe primii timpi ai măsurilor simple
componente.
Tactarea măsurilor de cinci timpi se realizează astfel: în tempo rar și mo-
derat, tactarea se face desfășurat, conform măsurilor simple componente, iar în
tempo rapid, tactarea se face concentrat, fiecărei mișcări corespunzându-i o mă-
sură simplă, conform tabelului următor.

18
 masura de 5 / 8
MĂSURA DE 5 TIMPI Metrul muzical 2
Tactarea (cu mâna dreaptă)
5 œ œde cinci
œ optimi
œ œ 5
/ Măsura
8 în mișcări
∑ lente ∑ ∑
în mișcări repezi
∑ 8
și potrivite
2 5 3, 4, 5
5 masura 5de 5 / 8 7
/8œ œ œ œ œ ∑ 8 4
∑ ∑ ∑ 8
1 3 1, 2

3 5 4, 5 Paparuda este un obicei întâlnit în cea mai

57 5 mare parte a țării, sub 5 7diferite denumiri:
// 88 œœ œœ œMăsura
œ œœ œ œœ œ ∑ ∑
de cinci
8∑
pătrimi
2
∑ ∑ ∑ ∑ ∑ 8 8
papalugă, dodoliță, mămăruță, băbăruță etc.
1 4 1, 2, 3 Scopul obiceiului este fertilizarea pământului,
aducând ploaia prin cântec și joc. În ritualurile
Exercițiu ritmic agrare, apa ocupă un loc deosebit de
 57 œœAPLICĂ!
œ œ œ œ œ œ 5 5 important, deoarece 787 ei condiționează
existența
// 88> >œ œ> œ > œ > ∑următoarele 8 ∑> ∑ > ∑ ∑
>∑ 8 exerciții ∑ ∑ 8
menținerea vieții. În tradiția populară, apa este
1. Tactați măsura de cinci timpi pentru
5 ritmice. 5 considerată un element magic în menținerea
/ 4 ˙ ˙™ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙™ 4 vieții.
Paparuda este practicată atât la date fixe, cât
77 558 7 lunii aprilie
// 88>œœ >œœ œœ> œœ œœ> œœ œœ> >∑∑ > 8 > ∑∑ ∑∑ și ocazional, începând
∑∑ cu mijlocul
8
până la începutul lunii iunie, dar și în caz de
5
/ 4 ˙™ ˙ œ œ œ œ œ œœœœœœœœœœ œœœ œ ˙ secetă.
Melodiile paparudei diferă de la o zonă la alta.
2. Solfegiați cântecul Paparuda bătând timpul cu degetul arătător pe bancă. Scările melodice pot avea 7 între 3 și 6 sunete.
7
Descoperiți
5
/ 8 œ careœ œesteœsuccesiunea
œ œ œmăsurilor simple
∑ componente.
8 ∑ Solfegiați∑ Ritmul este de∑ dans. Forma 8 arhitectonică
tactând măsura de 5/8 desfășurat, apoi concentrat. este fixă și cuprinde unul sau două rânduri
Paparudele Din culegerea: melodice.
5 j j j j j ™ j
œ œj œ
Dumitru D. Stancu

& 8 7œ œ œ œ œ œ œœ œœ œœ œ œ j j j ™
8 - da
/1.Hai ∑ œ5
8 œ ∑œ œ ∑ ∑
pa - pa - ru - de - le, Pa - pa - ru - de - le, le, le,
Să des - cu - iem plo - i - le,
2.Să se fa - că grâ - ne - le, Å Å Å
j j j j j j
5

& œ œ œ œ œ œ™ œ œj œ j j ¿ ¿ ¿J
'Nal - te cât tres - ti - i - le,
œ œ œ J
1.Hai - da pa - pa - ru - de - le, Pa - pa - ru - de - le.
Să des - cu - iem plo - i - le, (bătăi din palme)
9 2.Să se fa - că grâ - ne - le,
j j j
& œj œ œ j j j j j j ™
'Nal - te cât tres - ti - i - le,

œ œ œ œ™ œ œ œ œ œ œ œ
Să cur - gă și - roa - ie - le, Pa - pa - ru - de - le, le, le,
Să u - de gră - di - ni - le,
13 Să creas - că po - rum - be - le, ÅÅ Å
& œj œj œ j j j j j j j ¿ ¿ ¿J
Mai mari ca pră - ji - ni - le,

œ œ œ œ™ œ œ œ œ œ J Portofoliu
Să cur - gă și - roa - ie - le, Pa - pa - ru - de - le. (bătăi din palme)
Să u - de
Să creas - că Exerciiu de pus bare
gră
po
- di - ni -
- rum - be -
le,
le,
 Realizați două exerciții ritmice în măsura
Mai mari ca pră - ji - ni - le, de 5/8:
Å= tamburină
 primul împărțit în 2+3 optimi;
3. Transcrie în caiet următorul exercițiu melodic. Împarte melodia în măsuri  al doilea împărțit în 3+2 optimi.
de 5/8 (2+3/3+2), după modelul de la început. Solfegiază rar și tactează măsura
desfășurat. Apoi solfegiază tactând măsura concentrat.
5 j j j r j j j
& 8 œ œ œ œJ œJ œJ ™ œ œ œ œ œ œJ œ œ
J
J
j j j œj œ œ j
& œ œ œ œ œ
R R J œ œ œ ™ œr œ œj œ
j
J J J
19
2 Metrul muzical MĂSURA DE 7 TIMPI

OBSERVĂ ȘI DESCOPERĂ!
Observă și descoperă numărul timpilor din măsura cântecului Fată
bănățeană, considerând unitatea de timp optimea. Intonează arpegiul tonali-
tății în care este scris cântecul. Solfegiază bătând timpul cu degetul pe bancă,
apoi cântă melodia cu text, respectând semnele de legato și frazarea, în funcție
de semnele de punctuație din text.

masura de 5 / 8

5 5
? ȘTIAȚI CĂ…
/ 8 œ œ REȚINE
œ œ œ ∑ ∑ ∑ ∑ 8
 Ritmurile eterogene sunt întâlnite, în
special, în folclorul țărilor balcanice, al ță- Măsurile compuse eterogene de 7 timpi sunt alcătuite dintr-o măsură de
rilor din Asia Mică și în India. În folclorul trei
5 timpi și două măsuri de doi timpi.
masura de 5 / 8
5 7
românesc, măsurile eterogene se găsesc / 8 œ În œtempouri
œ œlenteœ și moderate,∑ tactarea
8 măsurilor∑ de șapte timpi
∑ se reali- ∑ 8
în melodiile populare de joc, cum ar fi: zează prin tactarea măsurilor simple componente. În tempouri rapide și foarte
învârtita și geamparalele. rapide, tactarea se face concentrat, după modelul din tabelul următor.
7 œ Măsurile
œaccente
de șapte timpi au trei accente: un 5accent principal pe primul timp
œ œsecundare,
œ œ œcorespunzătoare 7
/ și85două ∑ timpilor
8 accentuați
∑ din
∑ măsurile ∑ 85
/simple componente. Înœfolclorul românesc,
8 œ œ œ œ ∑ ∑ ∑
cea mai utilizată este măsura de 7/8.
∑ 8
Tactarea (cu mâna dreaptă)
7
/ 85 œœMăsura
œ œde șapte œ œ masura
œ œ optimi ∑ 5de 85
în mișcări / 8și∑
5lente
∑ ∑
7
87
/8 œ œ œ œ ∑ 8 ∑ în mișcări
∑ repezi ∑ 8
potrivite
2 4 7 5, 6, 7
7 5
/ 5887 œœœ œœœ œœœ œœ œ œœ œœœ œœ ∑ 58
8∑
∑
∑6
∑
3, 4
∑ 7
858
// 8 ∑1 ∑3 5
∑
1, 2
∑ ∑∑
2 5 7 6, 7

57 ∑ 58
5 7
887
// 88 œœ œœ œœ œ œ œ œ œ œ ∑ 8 4∑ ∑ ∑ ∑ 3, 4, 5 ∑∑
1 3 6 1, 2
3 5 7 6, 7
77 558 7
// 88 œœ œœ œœ œœ œœ œœ œœ ∑∑ 8 ∑∑ ∑∑ ∑∑ 8
2 4, 5
1 4 6 1, 2, 3

7 5 7
/8œ œ œ œ œ œ œ ∑ 8 ∑ ∑ ∑ 8
20
 MĂSURA DE 7 TIMPI Metrul muzical 2
 APLICĂ!
Exercițiu ritmic 7 pătrimi
1. Tactați măsura de șapte timpi pentru următoarele exerciții ritmice.
Exercițiu ritmic 2
> > > > > > > > >
/4
7 œ œ ˙™ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙ ˙ œœœ œ ˙ ? ȘTIAȚI CĂ…
 Măsurile eterogene pot fi întâlnite în
7 j creațiile compozitorilor români care s-au
/ 8 œ œ œ™ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ™ inspirat din folclor.

2. Analizați cântecul folcloric Bădiță de pe Târnavă,

urmărind: tonalitatea cântecului și succesiunea
măsurilor simple ce alcătuiesc măsura de 7/8. Intonați
în colectiv arpegiul tonalității. Tactați măsura de 7/8.
În intonarea melodiei, fiți atenți la semnele de debut
și de încheiere. Sincronizați-vă și pronunțați corect
textul. Realizați un acompaniament ritmic, folosind
percuția corporală.

AUDIȚII
Georgiana Necșa – Fată bănățeană
Veta Biriș – Bădiță de pe Târnavă
 Ascultă pe internet cântece folclorice
autentice în măsurile de 7 timpi.
Descoperă unitatea de timp și succesiunea
măsurilor simple componente.
 Audiați Suita a III-a de Ion Dumitrescu.
Descoperiți ce măsură de 7 timpi folosește
compozitorul.

3. Discutați în clasă despre caracterul celor două cântece învățate. Găsiți

asemănări și deosebiri melodice, ritmice și de formă. Realizați acompaniamente
exerciiu 7/8
ritmice, folosind instrumentele de percuție pe care le aveți la dispoziție sau
percuția corporală.
4. Transcrie în caiet următorul exercițiu melodic. Împarte melodia în măsuri
de 7/8 (2+2+3), după modelul de la început. Solfegiază rar și tactează măsura
desfășurat. Apoi solfegiază tactând măsura concentrat.
7 r œ r j
œ œ œJ œJ œR œ œ™ œ
Portofoliu
& 8 J R J J œR œ
œ œ œ œ œ
J J R R Realizează trei exerciții ritmice în măsuri
de șapte timpi astfel:

r œ r j r j r
 primul împărțit în 3+2+2 optimi;

& J R J J œR œ
œ œ œ œ œ œ œ œr œj œ œr œ œ
 al doilea împărțit în 2+3+2 pătrimi;
 al treilea împărțit în 2+2+3 optimi.

21
2 Metrul muzical  EVALUARE

I. Completează enunțurile:

1. Timpul reprezintă … a ritmului muzical.

2. Măsura este o grupare de timpi … și … .
3. Măsurile compuse care sunt alcătuite din măsuri simple de metru diferit se
numesc măsuri … sau … .
4. Măsurile de șapte timpi au … accente.
5. În folclorul românesc, măsurile eterogene se găsesc în melodiile populare de
joc, cum ar fi: … și … .
Evaluare 5/8
II. Delimitează măsurile pentru următoarele exerciții ritmice, după model:
Exemplul a:
j jEvaluare_măsura
jj j jj 7/8 jj
/58 œ œœœœœœœ œ œ œ œ œœœ œ œ œœœœœœœ œ œ œ ‰
Exemplul b:
j j j j j j j j j j j r r r r j j
/78 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œœœœœ œ œ
j r r j j j r r r r r r j j
/ œ œœœ œ œ œ œœœœœœœ œ œ œ™ œ œ

Punctaj Număr de răspunsuri corecte: III. Vei audia patru fragmente muzicale, în măsurile de cinci și șapte timpi, indicate
obținut în de cadrul didactic. Stabilește măsurile pentru fiecare exemplu.
funcție de
numărul
răspun- I II III
surilor
corecte
8 8 2 4
7 7
6 6 3
5 5
4 4 1 2
3 3
2 2 1
1 1
Din oficiu 2 2 2
Punctaj 8 răsp. corecte + 2 p.
I
maxim din oficiu = 10 p.
2 răsp. corecte + 2 p.
II
din oficiu = 10 p.
4 răsp. corecte + 2 p.
III
din oficiu = 10 p.
Autoevaluare 10 + 10 + 10 = 30/3 = 10 p.

22
 3
Folclor
românesc
3 Folclor românesc MODURILE DIATONICE DE 6 SUNETE

 AMINTEȘTE-ȚI!
 Dicționar
Hemitonic = cu semiton
În muzica populară românească, melodia joacă un rol însemnat. Specificul
național este mai evident în cântarea vocală. Organizarea melodiei și a ritmului
Anhemitonic = fără semiton
sunt strâns legate de vers. În melodiile vocale, muzica și poezia sunt într-o legă-
tură indisolubilă.
După numărul de sunete din care sunt alcătuite, melodiile folclorice apar-
țin unor sisteme modale. Cele învățate în clasele anterioare sunt:
 sistemele oligocordice (prepentacordice și prepentatonice) – melodii al-
cătuite din 2-4 sunete;
 sistemele pentatonice (hemitonice și anhemitonice) și pentacordice – me-
lodii alcătuite din 5 sunete.

OBSERVĂ ȘI DESCOPERĂ!
Paparugă
Analizați în colectiv cântecul folcloric Păpărugă din Ohaba-Bistra, Banat.
Observați măsura în care este scris cântecul. Descoperiți scara modală. Scrieți
scara modală în caiet și intonați-o de la cel mai înalt sunet la cel mai grav și invers.
Solfegiați cântecul, tactând măsura.

3 j œœœ œ ™ œ œ œ œ œ ™ œ œ œ ™ œ œ œj
&8 œ œ
j
& œ œ ™ œ œj œ œ j ™ j
œ œ œ œ œ œ œ œ Hexacordii
œ

 REȚINE! 3M

& w w w
de stare minoră
w
w w de terța
w care
w se
Modurile de șase sunete se numesc hexacordii. În funcție
Portofoliu află între cel mai grav sunet și Hexacordii
al treilea în ordine ascendentă, modurile hexacor-
dice pot fi: ∑ 6
 Realizează un interviu cu bunica ta. & 1
Gândește ce întrebări ai putea să îi pui pentru a. de stare majoră b. de stare minoră
a afla mai multe despre muzica populară 3M 3m 3m

& w w& w w w w w w w w w
de stare minoră
și despre interpreții ei preferați. Interviul w w w w ww w w
trebuie să cuprindă 5-10 întrebări. Prezintă w
colegilor de clasă interviul realizat.
& APLICĂ! ∑ Jocul61 la cerb ∑
Analizați melodia folclorică
3m Jocul la cerb din Belinț – Banat.
3m Notați în caiete
scarawmodală a cântecului și intonați înwcoborâre și în urcare. Tactați măsura.
& w w w w w w
Intonați melodiawîmpreună
w cu w toată
w clasa. Discutați despre caracterul cântecului.
2 ™ œ œ™ œ œ™ œ œ™ œ œ™ œ œ™ œ œ
& 4 œ™ œ œ
AUDIȚII œ™ œ œ ™ œ œ ™ œ œ ™ œ œ œ œ œ ™ œ ™
Utilizând diverse surse (radio, televizor, & œ œ œ
internet sau în sala de concert), audiază
cântece folclorice autentice. Încearcă să
descoperi modul în care sunt cântate
melodiile populare.

24
 MODURILE DIATONICE DE 7 SUNETE Folclor românesc 3
OBSERVĂ ȘI DESCOPERĂ!
Tactați măsura La
de 2/4, solfegiați
livadă sub și intonați
cetatecu text cântecul folcloric
La livadă sub cetate. Descoperiți centrul sonor spre care sunt atrase sunetele
din cântec. Pornind de la centrul sonor, scrieți scara muzicală. Aceasta
cântec poate
popular fi
încadrată într-una dintre structurile învățate până acum?
j j j
2
& 4 œj œj œ œj œj œj œ œj œ œ œ œ œ œ œj œj
J J J J J
j j j j
La li - va - dă sub ce - ta - te Ju - ne mân - dru ca - lu-și ba - te
j j j j j j j
& œj œ œ œ œj œ œ œ œ œj œj œj œ œ œ œ
Și-l în - frâ - nă și-l în - toar - ce, Roa - tă ma - re ca să joa - ce.

 REȚINE! Modurile populare de 7 sunete

În folclorul românescModurileexistă o varietate
popularemare de
demoduri.
7 sunete Dintre acestea,
ne vom îndrepta atenția asupra modurilor care se pot construi pe cele șapte
Modul ionic

sunete naturale. 3M Modurile populare de 7 sunete

În funcție&dewterța w pewprimade
w populare
wse wformează
Modul ionic Modurile
wModurile
7 sunete
wmodurile w w
w w hepta­
w care populare w dew 7wsunete
treaptă,

&
I moduri
cordice se împart Modul
în3M IIionicIII majore,
Modul ionicw
IV V VIdacă
w w w w este
w VIII
VII terța II III șiIVmoduri
I mare,
w w w w w
V VI minore
VII VIII
w w
dacă terța este mică.3M
Modurile populare de
w w
7w sunete
&Modul w VIw VII
wmuzicală w
w VIII w w VIw VII w
w VIII
w
I doric
w w w wCaracteristici w
Modul IIionicIII IV V
w w w w
I II III IV V
„Țăranul român poartă muzica în el.
w w w w w w
3M
Modul & Modul Scara
wionicIII w IV w w w w w III w IV w w w w
wI w wI
3m
& w
3M
& 3M w
w IVw Vw VIw VII w
w VIII wI w w Mod w w w w
Ea îl însoțește în singurătatea munților și a
w IVw Vwmajor
II V VI VII VIII II V VI VII VIII

wII IIIIw III w w

Modul doric
III
w VII w
w VIII
w wI II III
w– VIII
VI VII VIII
w
w VIII
w
câmpiilor, ea îi liniștește spaimele, îl ajută
& 3m
&Modul
w w w w w
w w VIw w wI
II st.:
w w w Vw
III IIIIV– IV;
w wVIIVIw w să-și spună dorul, nostalgia inexprimabilă
w w
IV V VII
wI w w Corespunde gamei
Ionian
w
I doric
II III IV V VI VII VIII II III IV V VI VII VIII
care îi umple sufletul.”
w w VIw VII w
w VIII w VII w
w VIII
Modul doric

w w IVw Vw
3m
&Modul
3m w w
II frigicIII IV V V VI VII VIII I II III IV V VI VII VIII
II IIImodului major George Enescu
w w
Modul
w w w w
I II
doricIII IV I VI
w w w VII VIII w IIIw IVw Vw VIw VII
3m
&
wI IIw
&Modul
3m
frigicw IV V VI
w w w w wI wminor w w VIII w
& 3m w w
doricIII
w w
II
w w Mod
Modul
w3m w
w VIII wII w
w VIII
wfrigicIIIw IVw Vw VIw VII VIII w IIIwst: IIIVw– III;Vw VIVIw– VIIVII VIII
Dorian I II III IV V VI VII VIII II III IV V VI VII VIII
&Modul
I II III IV V VI VII II III IV V VI VII
w wI
w w
I II II

w IVw Vw VIw w VIII w VII w VIII

&Modul w w IVw Vw
3m lidic
Modul
Modul frigic
w3m4+ w w w wI w w
3M w w w w
w w wminor w
I II III VII II III VI
&Modul
w w w w wI w w w w w
frigic
Mod
w IVw Vw VI VII w
w VIII w IVw Vw VI w
w VIII
& w IIIw IVw Vw VIw VII
w w
w IIIw st:IVwI – II;Vw V VI–wVIVII
Frigian
& w w
3m lidic
I IIfrigic III II III VII
w wI
Modul
I4+ II
w w VIw VII w w
w VIII
w
VIII II
w w VI w VII w w
w VIII
w
VIII
& w w w w
3m
w w
lidic w w w w w
w w w Mod major w w
Modul lidic III IV
&Modul
w4+ w
I3M II V I II III IV V
I II III IV V VI VII VIII I II III IV V VI VII VIII
w
w VIII w
w VIII
w IVw Vw VIw w IVIVw– V;VwVIIVIw
Modul mixolidic
&Modul w wI IIw IIIst:
3M
w w
I II
lidic III IV V VI VII I II III IV V VI VII
w w w
4+
Lidian 4+ lidic w w w w w
wI – IV w– VIII
I3M II III VII VIII VII VIII
&Modul
wI3M w w w wI IIw IIIw tr.IVw w w
4+ w w w IVw w Vww VIw
w VII w
w VIII
w IIIw
wI IIw
w =VIw4+ VII
w IVw Vw VIw VII
w
w VIII
Modul mixolidic
& w w w
3M II III IV V
w
V

w w
w VIw
w VVw w w w w VVw w VIw w w w w w
w IV w IV
I II III VI VII VIII VIII
& Modul w mixolidic w III
3M
wII3M IIIIw wII IIIIw
Modul mixolidic

& w w
III
III w
IV VI VIIVII VIII
VIII
w w
III w
Mod major
IV VI VII
VII VIII
VIII
Mixolidian w
w VIII w
w VIII
w IVw Vw VIw wI IIw IIIw IVw
st. IIIIV w VIw– VIIVII
– IV;
V VIVI
w mixolidic
I3M II mixolidic
III IV V VI VII I II III
w w
Modul
& Modul
w w w w w w w
wI3M IIw IIIw IVw Vw VIw VII
Modul eolic

wI IIw IIIw Mod

I3M II III VII VIII V VII VIII
& 3m w
w VIII w VII w
w VIII
Modul eolic w w wminor
& wI3M IIw IIIww IVw Vw VIw VII wI IIw IIIwst.IVw
IV V VI
w VIII
w w w
w w ww w wII – III;
V VVI – VI
w w w wI IIww Corespunde
w
VII VIII
Eolian & 3m
w
Modul eolic gamei
& w
w VIII w
w VIII
I II III IV V VI VII VIII III IV V VI VII VIII

w IVw Vw VIw VII w w w w w w

I II eolic
III IV V VI VII VIII I II III IV V VI VII VIII
w I IImodului minor natural
Modul
w
2 IModul
II locricIII III IV V VI VII

& 3m w
w VIII w
w VIII
3m
w VII w VIw VII
weolicw w w
Modul eolic

w
&&3m
I 3m II III IV V VI
ww ww w w w Mod
I II III IV V
w minor w w
w
ww IVww Vww VIw VII VIII w w
wIw IIww IIIwwst.IVwIw– II,VwIVVIw– VVII
Modul
Locrian w
& 3m I w II
3M
w w w w w w
wIV VwV VIwVI VII w VwV VI
III VIII

w w w w wI I IIwII IIIw
& I3M II IIIw IVw Vw VIw VII w VIII w w w w
I I II II IIIIII IV VII VIII
VIII III IV IV VI VIIVII VIII

w w wI IIw IIIw IVw V VI VII VIII

I3M II III IV V VI VII VIII I II III IV V VI VII VIII
3M
3M
25
3M
3 Folclor românesc MODURILE DE 7 SUNETE

 APLICĂ!
Tactează măsura, solfegiază, apoi cântă cu text melodiile populare de mai
jos. Scrie în caiet modurile heptacordice cărora le aparțin.
a. Trandafir de laTrandafir
Moldova de la Moldova
2œ œ œ œ™ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
Allegretto Cântec popular

&4 J J J J J J J J J J J
1.Tran - da - fir de la Mol - do - va te-aș iu - bi, dar
2.Tran - da - fir mol - do - ve - nesc, Te-aș iu - bi, dar
3.Tran - da - fir de la Ba - cău, Vi - no, să te
4.Tran - da - fir din Do - ro - hoi, Să ne iu - bim

& œJ œJ œ ™™ œj œj œj œ œ œ œj œj
Refren
˙ ˙ J J
J
nu-ți știu vor - ba. Lun - ca-i lun - că, iar - ba-i ver - de,
nu - n - drăz - nesc,
iu - besc eu, măi,

j j j j j j
a - mân - doi, măi,

& œJ œJ œ œ œ œJ œ ˙ ˙ œ œ œ œJ
? ȘTIAȚI CĂ… Ce-am iu - bit nu se mai ve - de Ce-a fost ver - de

˙ ˙ œ œJ œ œ œ œ
& œ œ
 Unul dintre cele mai cunoscute cânte-
ce folclorice este Trandafir de la Moldova. J J J ˙ œ Œ
Melodia a fost compusă în perioada dintre
cele două războaie mondiale, în sudul țării, s-a us - cat, Ce-am iu - bit s-a scu - tu - rat.
și este cântată atât în România, cât și în
Republica Moldova. Cântecul este încadrat
de către specialiști în categoria folclorului
orășenesc, fiind prezent în general la pe-
treceri și mai puțin la spectacole folclorice.
La început, melodia cuprindea doar opt
versuri. Cu timpul, fiind preluată și în alte
zone, au apărut mai multe versuri.

Firicel de iarbă neagră

cântec popular

b. Firicel de iarbă neagră

4
& 4 œj œ
j œ œ œ œ œ œj œj œ ˙ j œj
œ
Fi - ri - cel de iar - bă nea - gră, Fi - ri -

œ œ œ œj œj j j
Nea - gră sunt de fe - lul meu, Nea - gră

& œ œ œ œ œ œ
œ ˙ œ œ
cel de iar - bă nea - gră Trec pe drum, lu - mea mă-n -

j
sunt de fe - lul meu Și sla - bă de do - rul

& œ œ ˙ œ œJ œ œ ™ œ œ™ œ œ™ œ œ œ ˙
trea - bă, Că de ce-s nea - gră și sla - bă.
tău, Și sla - bă de do - rul tău.

26
 DANSURI POPULARE Folclor românesc 3
Hora mare
DESCOPERĂ! „S-a dansat întâi pentru zei, apoi pentru
Tactează
E. Nicolaide măsura de 3/8, solfegiază și interpretează cuGeorgescu
Dumitru text melodia
Kiriac prinți și, în sfârșit, pentru sine”.
populară Hora mare. Discută cu colegii despre caracterul cântecului. Jacques Chailley – 40.000 ani de muzică

3 j j j j
&8 œ œ œ œ œ œ œ œ
j j
Joc mai mân - dru de - cât ho - ra

& œ œ œ j j
œ œ œ œ œ
Nu e-n ța - ra ni - mă - nui.

& ™™ œ™ j ‰
œ œ œ œ> œ œ™ œ œ œ >œ
Doi pași î - na - in - te și doi î - na - poi,

j
La, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la,

& œ œ œ œ j ‰
>œ >œ œ œ
™™
>
Să ju - căm ho - ra ca la noi.
La, la, la, la, la, la, la, la.

? ȘTIAȚI CĂ…
 Documentul care atestă existența dan-
sului din cele mai vechi timpuri datează de
peste 40.000 de ani. Acesta ne arată o sce-
nă de magie în care un dansator, îmbrăcat
într-o piele de animal și acompaniindu-se
de un arc muzical, încearcă să domine niște
reni.

 REȚINE!
Dansul este un mijloc artistic de exprimare a unui mesaj. Transmiterea
mesajului se realizează printr-un ansamblu de mișcări ale corpului, pe ritmul unei
melodii.
Originile dansului coincid cu formarea primelor comunități de oameni.
Dansul avea funcții de ritual, de invocare a unor forțe supranaturale în vederea
câștigării războaielor, la vânătoare etc.
Dansul însoțea anumite evenimente din viața satului sau din viața de
familie. Ocazii mari de dans erau considerate nunțile și horele de duminică, unde
participa tot satul. Existau și anumite ocazii la care participau doar cei apropiați:
șezătoarea, plecarea la armată, anumite obiceiuri de primăvară.
În folclorul românesc, dansurile pot fi individuale, în perechi și în grupuri.
Ele pot fi executate de femei, de bărbați sau pot fi mixte.
Acompaniamentul muzical pentru dans poate fi instrumental sau
vocal-instrumental. Dansurile populare sunt adesea însoțite de strigături,
țâpurituri, chiuituri sau scandări ale dansatorilor.
Cântecul de joc are, în general, formă strofică, fiind compus din patru
rânduri melodice. De foarte multe ori, refrenul este monosilabic (la, la, la).

27
3 Folclor românesc DANSURI POPULARE

 APLICĂ!
1. Hora este un dans popular întâlnit pe tot cuprinsul țării. Se dansează în grup
mare închis, executând trei Hora din
pași în față, Banat
urmați de o bătaie din picior, apoi trei pași
în spate, urmați de altă bătaie din picior. Solfegiază și interpretează Hora din
Banat. Dansează împreună cu colegii, cântând și respectând pașii
din colecția caracteristici
Tiberiu Brediceanu
acestui joc popular.

2 j j
& 4 œ ™ œ œ œ œ œ œ™ ‰ œ ™ œ œ œ œ œ ‰ ™™
œ œ œ™
Foa - ie ver - de bu - su - ioc, Prin - de - mi - te co - lea-n joc!

& ™™ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ™ ‰ ™™
Toa - tă zi - ua să ju - căm, Pâ - nă-n sea - ră să cân - tăm.
j j
& œ ™ œ œ œ œ œ œ™ ‰ œ ™ œ œ œ œ œ œ œ ™ ‰
œ
Chi - u - ieș - te, nu stri - ga, să ră - su - ne u - li - ța.

2. Dansează, intonând melodiile următoarelor dansuri populare:

Mândru-i jocul Hațegana
Hațegana – dans popular răspândit în centrul și sudul Transilvaniei. Când se
cântă strofele, perechile se plimbă în semicerc, pășind în tempoul melodiei.
Gheorghe La
Șoima
refren, fetele se învârtesc pe sub mâinile băieților.

2 j j œ j j j j j j
& 4 œ œ œJ œJ œJ œJ J œJ œJ œJ œ œJ œJ œ œ œ œ œ œJ œJ
Mân-dru-i jo - cul Ha - țe - ga - na, Tra, la, la, la, la, la, la, la, Nu -mai să iei

œ œ œ œ œj œ œ œœ œœœœ œ œ œœ
'Na - in - te și pe sub mâ - nă, Să tot joci o
œ œ œ
& J J J J J J J œ œ J RR JJJJ J RR
bi - ne sea - ma, Tra, la, la, la, la, la, Tra, la, la, la, la, la, la, la, Tra, la, la, la,

œ œ œ œ œ œœ œ œ œ œ œ œ jœ
săp -tă - mâ - nă,
œ
& J J J J J RR J J J J J J œ J œ œ
la, la, la, la, Tra, la, la, la, la, la, la, la, Mân -dră-i Ha - țe - ga - na.
Ciuleandra
Ciuleandra – dans răspândit în zona Munteniei. În timpul dansului, melodia
este însoțită de strigături menite a grăbi tempoul cântecului. La început se
joc popular
dansează în cerc mare, într-un tempo lent. Când tempoul devine rapid, din cercul
mare se desprind cercuri mai mici pentru a permite dansul rapid.

2 j j j
& 4 œ™ œ œ œ œ œ™ œ œ œ œ œ™ œ
j
Hai, Ciu - lean - dra măi, S-o ju - căm flă - căi, Hai, Ciu -

& œ œ œ œ œ™ œ œ œ œ
„Era un dans, un joc, dar un joc cum œ œ ¿
nu mai văzusem. Forță și gingășie în același
j j
lean - dra măi, Hop ș-a - șa și, Hai, Ciu - lean - dra măi,

œ œ œ œ
timp. Schimbări de ritm neașteptate.
Uluitoare. Iar melodia te prindea în valurile
& œ™ œ œ œ œ™ œ œ Œ
ei ca o apă furtunoasă și clară.” œ œ
Din Ciuleandra, roman de Liviu Rebreanu S-o ju - căm flă - căi, Hai, Ciu - lean -dra măi, Hop ș-a - șa.

28
 DANSURI POPULARE
Bătuta moldovenească
Folclor românesc 3
Bătuta moldovenească – dans tradițional specific zonei Moldovei. Se
caracterizează prin bătăi ritmice din mâini și din picioare. Interpretează Bătuta
moldovenească și observă trecerea de la major spre minor, în timpul cântecului.
2 j j j j j j
& 4 œ œ œj œj j j j j œ œ œj œj j œj œ œ
œ œ œ œ œ
De trei săp - tă - mâni ju - ma - te Mi-o in - trat un junghi în spa - te,

j j j j
& œ œ œj œj œ œ œj œj
Și am dat cu toa - te ce - le Să ia - să jun - ghiul din șe - le,

j j j j Œ
œ œ œ œ œ
™™
Mi-o in - trat un junghi în spa - te, Măi bă - di - ță, măi! Video
Vizionează în manualul digital Bătuta mol-
& œj j j j j
Să ia - să jun - ghiul din șe - le, Măi bă - di - ță, măi!

j j œ œ œj j j j j œ dovenească interpretată de Mioara Velicu.

œ œ œ œ œ œ œ œ œ
De - gea - ba, ce să vă spun? Că mă doa - re și a - cum.

& ¿j j j j j j j j j j j j
Strigături
¿ ¿ ¿ ¿ ¿ Alunelul
¿ ¿ ¿ ¿ ¿ ¿ ¿ ¿
M-am gân - dit că de-oi ju - ca, Poa - te nu m-o mai du - rea!

Alunelul – joc popular românesc răspândit în Oltenia. Se dansează în linie sau

în cerc, cu braţele îndoite, prinse în lanţ. Are ritm binar și tempo rapid.
2 œ
& 4 œ #œ œ œ nœ œ œ œ ˙
œ
A - lu - ne - lul, a - lu - ne - lul, hai la joc,

& œ #œ œ œ œ nœ œ œ
œ œ ˙
™™
Să ne fi - e, să ne fi - e cu no - roc.
Portofoliu
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ  Alcătuiește o listă cu dansurile populare
de la tine din zonă. Descrie în câteva fraze
Ci - ne ho - ra o să joa - ce, Ma - re, ma - re se va fa - ce.
dansul care îți place cel mai mult.
& œ œ œ œ œ œ ˙ œ œ œ œ œ œ ˙
Ci - ne n-o ju - ca de fel, Să ră - mâ - nă mi - ti - tel.

Sârba este un dans popular foarte răspândit în ţara noastră. Este dansat
Sârba mărunțică
de femei și de bărbați așezați în semicerc sau în cerc. Dansatorii fac pași laterali,
ținându-și mâinile peste umerii dansatorilor din dreapta și din stânga. Dansul
are ritm binar, într-un tempo foarte rapid. Intonați cântecul Sârba mărunțică din
repertoriul Angelei Moldovan.
#2 œ
& 4œ œ œ œ™ œ œ œ œ œ œ œ
Frun - ză ver - de, frun - ză ver - de și-o si - pi - că
# œ #œ ™ œ œ œ ˙
& œ œ œ
AUDIȚII
Lai, lai, lai, lai, lai, la, la, la, la, Sârba mărunțică în interpretarea Angelei
# œ
& œ œ œ œ™ œ œ œ œ œ œ œ
Moldovan.

As - ta-i sâr - ba, as - ta-i sâr - ba mă - run - ți - că ?

#
ȘTIAȚI CĂ…

œ œ #œ œ nœ œ œ nœ œj œ œ œ œj ‰ Œ
3 3 3 3
&
3 3
 Formula ritmică alcătuită din trei valori
œ#œ #œ œ œ de aceeași durată, pe un singur timp, se
numește triolet.
Du, ri, di, di, ri, di, di, ri ,di, di, ri, di, di,ri ,di, di, ri ,di ,dam

29
3 Folclor românesc
„Nimic nu pare a fi mai important pen-
tru un individ sau pentru o etnie, decât să
ia cunoştinţă de sine, cât mai exact, şi, pe
acest temei, să-şi asigure o integrare cât mai
armonioasă în lume”
Alexandru Zub, istoric,
membru al Academiei Române
„Ritualul se desfășoară, de obicei,
începând din Ajunul Crăciunului (24
decembrie), până în dimineața zilei urmă-
toare. Grupul de șase până la treizeci de
tineri (colindători) aleg un vătaf, care
cunoaște obiceiurile tradiționale și, vreme
de patruzeci sau optsprezece zile, ei se adună
de patru-cinci ori pe săptămână, într-o casă
anumită, ca să primească instrucția necesară.
În seara zilei de 24 decembrie, îmbrăcați în
straie noi și împodobiți cu flori și zurgălăi,
colindătorii fac urări, mai întâi la casa gazdei,
apoi trec pe la toate casele din sat. Chiuie pe
străzi, cântă din trompete și bat darabana,
pentru ca larma făcută să alunge duhurile rele
și să-i vestească pe gospodari de sosirea lor.
Ei cântă prima colindă la fereastră și, după
ce au primit învoirea celor ai casei, intră în
casă și își continuă repertoriul, dansează cu
fetele tinere și rostesc urările tradiționale.
Colindătorii aduc sănătate și bogăție,
reprezentate de o rămurică de brad pusă într-
un vas plin cu mere și pere mici. Exceptând
familiile cele mai sărace, de la celelalte
primesc daruri: colaci, plăcinte, fructe, carne,
băutură etc. După ce au străbătut întreg satul,
grupul colindătorilor organizează o serbare la
care iau parte toți tinerii.”
Mircea Eliade – despre colindat –
în Istoria credințelor și ideilor religioase
30
OBICEIURI ȘI TRADIȚII ROMÂNEȘTI
OBSERVĂ ȘI DESCOPERĂ!
Privește imaginile de mai jos. Ce obiceiuri au în comun?
 AMINTEȘTE-ȚI!
Obiceiul este o deprindere formată și repetată într-o colectivitate, timp
îndelungat. Este un mod de a se purta, de a se îmbrăca, specific unui popor sau
unei colectivități.
Tradiția cuprinde totalitatea manifestărilor culturale ale unei colectivități,
ale unui popor, conștiința colectivă, împreună cu datoria de a transmite și de
a îmbogăți cultura comunității sau a unui popor. Creația populară are anumite
trăsături caracteristice care o deosebesc de creația cultă. Aceste caracteristici se
întrepătrund și se condiționează reciproc.
1. Caracter colectiv. Spre deosebire de creația cultă, care are un caracter
individual, creația folclorică are un caracter colectiv. Ce înseamnă acest lucru?
Creatorul aparține unei colectivități iar prin creațiile sale este mesagerul artistic
al colectivității din care face parte. Din momentul în care colectivitatea acceptă
creația, aceasta devine un bun comun, deoarece fiecare membru al colectivității
se recunoaște pe sine.
2. Caracter oral. Creațiile folclorice se transmit din generație în generație,
pe cale orală, nefiind scrise, publicate sau imprimate. Fiecare membru al unei
comunități memorează anumite creații folclorice care i-au plăcut mai mult. Cu
timpul, le aduce mici modificări de la o interpretare la alta și le transmite mai
departe. Un element deosebit de important în transmiterea pe cale orală o con-
stituie păstrarea amprentei tradiției.
3. Caracter anonim. Deoarece creația folclorică este transmisă de la o gene-
rație la alta pe cale orală, în timp, se pierde numele creatorului, acesta devenind
anonim.
4. Caracter sincretic. Orice creație populară îmbină mai multe forme de cul-
tură (muzică, literatură, coregrafie, arte plastice și altele). Spre exemplu, cântecele
care se interpretează cu vocea au texte; dansul este de multe ori însoțit de strigă-
turi, fiind în concordanță cu pașii de dans și cu melodia.
5. Caracter național. Cea mai importantă trăsătură a folclorului unui popor
o constituie caracterul național. Creațiile folclorice reprezintă imaginile, ideile,
sentimentele unui popor.
Obiceiurile și tradițiile marchează anumite momente din viața colectivi­
tății. Acestea pot fi legate de momente importante din viața oamenilor (naștere,
căsătorie, moarte) sau de obiceiurile de peste an (de iarnă, de primăvară, de vară).
 OBICEIURI ȘI TRADIȚII ROMÂNEȘTI Folclor românesc 3
 REȚINE!
Obiceiurile și tradițiile cuprinse între 24 decembrie și 7 ianuarie se bucură
? ȘTIAȚI CĂ…
de cea mai mare popularitate. Sunt tradiții de origine precreștină, moștenite de la  Romanii au adus cu ei Cultul lui Mithra
geto-daci, peste care s-au suprapus elemente romane și slave. care se sărbătorea pe 25 decembrie. Era o
La 21decembrie are loc solstițiul de iarnă. Geto-dacii considerau că, atunci sărbătoare închinată Soarelui invincibil
când soarele este cel mai jos, e ca un moș care, cu fiecare zi care trece, întinerește. (Sol Invictus). Odată cu cucerirea romană,
După cucerirea romană, peste ritualurile autohtone s-au suprapus sărbătorile elementele acestui cult s-au suprapus pes-
romane: Saturnaliile și Calendele lui Ianuarie. te cultul solar.
Odată cu apariția creștinismului, credința în zei a fost înlocuită cu credința în  Saturnaliile se desfășurau între 17 și
sfinți. Deoarece oamenii nu au dorit să renunțe la obiceiurile și tradițiile strămoșilor, 23 decembrie. Era momentul în care ro-
au păstrat vechile obiceiuri, peste care au suprapus sărbătorile creștine. manii se închinau zeului Saturn și soției
Obiceiurile și tradițiile de iarnă încep în ajun de Crăciun. Repertoriul sale, Ops, care simboliza rodnicia pămân-
cuprinde: Colindatul, Ursul, Capra, Cântecul de stea, Chiraleisa, Plugușorul tului. Saturn a fost comparat de romani cu
și Sorcova. Zamolxe. De Saturnalii, ordinea și legea
Colindatul este cel mai reprezentativ și cel mai bogat obicei. Termenul erau întoarse pe dos. Stăpânii își serveau
derivă din calendae. Există două feluri de colinde: colindul cu mască și colindul sclavii și respectul față de lege dispărea.
propriu-zis. Erau sacrificați porci, iar capetele acestora
Colindul cu măști este cea mai veche formă de colind. Acesta datează din erau așezate pe altarele zeului Saturn.
perioada pre-creștină. La noi, măștile de animale întâlnite sunt ursul, cerbul și  Calendele lui Ianuarie era sărbătoa-
capra. Cetele de colindători cântă și dansează de la o casă la alta, în timp ce un rea cea mai prețuită de romani. Aceasta
colindător este mascat în urs, capră sau cerb. Acesta are rolul de a dansa și de a semnifica începutul anului. Romanii își
atrage atenția gazdelor. transmiteau urări de sănătate și belșug și
Ursul este obicei caracteristic zonei Moldovei și se practică de Anul Nou. își făceau cadouri fructe dulci, bani și dul-
Capra este un obicei întâlnit în toate zonele țării. Acesta ține de la Crăciun ciuri pentru ca noul an să fie unul „dulce
până de Anul Nou. Denumirea obiceiului variază de la o zonă la alta: cerb și prosper”. Exista obiceiul de a se împărți
în Hunedoara, țurcă în Moldova, brezaia în Muntenia și Oltenia. Un băiat este ramuri de laur verde sau de palmier, de
îmbrăcat într-un cojoc sau un covor de perete. Acesta ține în mână un cap de care se prindeau darurile. Cercetătorii în
capră confecționat dintr-un lemn, cioplit și învelit în hârtie colorată. Însoțit de alți domeniu susțin că de aici ar fi ajuns la noi
băieți, colindă din casă în casă, dansând în pragul ușii. obiceiul Sorcova.
Se presupune că dansul caprei provine din ceremoniile sacre arhaice care
erau închinate morții și renașterii. Pentru prima dată, acest obicei a fost menționat
de Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei.
La răsăritul soarelui, oamenii urcau pe munte cu torțe aprinse și se închinau
Vinepână
Soarelui. Cântau și dansau capra
la apus,de lasemunte
când întorceau la casele lor.

 APLICĂ Nelu Ionescu

Solfegiați pe una sau două voci cântecul caprei.

3 œ bœ j j r
& b8 œJ œJ œR œR œJ œJ R R œJ œJ œR œR œ œ œ œr

j j œr j j j r
Vi - ne ca - pra de la mun - te Cu ste - lu - țe al - be-n frun - te,
r
b
& œ œœ œ
œ œœ œœj œœj œœ œ œ œ œr œj œj œj
J J R R J J J œJ œJ œ œR œJ œJ J
R
Ța, ța, ța, că - pri - ța, ța, ța, ța, ța că - pri - ță, ța.

Colindatul propriu-zis se face în grupuri, atât de către copii, cât și de către

adulți. Primii care merg la colindat sunt copiii. Aceștia sunt răsplătiți cu mere, nuci,
covrigi. Colindatul este continuat în seara de Ajun cu cete de fete și flăcăi, apoi de
adulți. Se colindă din ajunul Crăciunului până dimineață.
Colindele sunt răspândite pe întreg teritoriul țării, având caracteristici specifice
fiecărei zone în parte. Liniile melodice sunt, în general, scurte, având însă un număr
foarte mare de strofe. Textul colindelor este în funcție de vârsta colindătorilor.

31
3 Folclor românesc
Bună sara la fereastră
OBICEIURI ȘI TRADIȚII ROMÂNEȘTI
Elisabeta Moldoveanu

Intonează colinda Bună seara la fereastră.

4 j œ™ j
& 4 œJ œJ œ œ œJ œ œ œ œ™ œJ œJ œJ œ œ™ œJ œ œ œ œ œ œ ™ œ
œj j

Bu - nă sa - ra la fe- reas - tră, Bu - nă sa - ra la fe - reas - tră,

j œ œ œ œ œj œ™ œj ™™ œj œ œ œ œ œ ™ œj
& ™™ œ œj œ œj œ™ œJ
1. 2.
j
œ

La bo - ieri, la dum - nea - voas - tră, dum - nea - voas - tră.

 APLICĂ
Cântecul de stea are unSteaua sus răsare
caracter religios. Cântecele de stea nu au refren, spre
deosebire de celelalte colinde sau de alte genuri muzicale.
Învățați colinda Steaua sus răsare. Acompaniați-vă cu clopoței. M. Guțu

j j
Andante
2 j j
& b 4 œj œœ
j
œJ
j œœ œœ œœ œœ
J
œœ œœ œJ
j œ œ
J J J J
J
j j
Stea - ua sus ră - sa - re, ca o tai - nă ma - re,
j j j j j
& b œœJ œœ œœ œJ
j œ œ œœJ œœ œœJ œœ œ œ
J J J J
Stea - ua lu - mi - nea - ză și a - de - ve - rea - ză.

? ȘTIAȚI CĂ…
Chiraleisa
2.Steaua străluceșteeste un obicei3.Fecioara
Și lumii vestește,
greacă: Kirie eleison = Doamne Naște
practicatMaria
pe Mesia,
miluiește.
de copii. Denumirea provine
4.Magii din limba
cum zăriră
Steaua și porniră,
Urarea este strigată de copii. În unele
 În vremea verii, când semănăturile sunt Că astăzi curata, În țara vestită, Mergând după rază,
zonePrea
arenevinovata,
și melodie. Modal, colindele cântate de copii se încadrează la oligocordii,
primejduite de secetă, oamenii de la țară Vitleem numită. Pe Hristos să-l vază.
iar ritmul este specific folclorului copiilor.
îmbracă o copilă mai mică, de vreo zece
5.ȘiPlugușorul
dacă sosiră și Sorcova sunt obiceiuri
6.Cu daruri gătite practicate în prima zi de Anul Nou.
7.Care bucurie
ani, cu o cămașă făcută din frunze de co-
Îndatî-l găsiră,
paci și buruiene. Celelalte copile și copii de Acestea invocă belșugul și prosperitatea pentru gospodăriile
Lui Hristos menite, celor
Și aici să fie,care deschid
La dânsul intrară Luând fiecare De la tinerețe
aceeași vârstă o urmează și se duc cântând poarta colindătorilor.
Și I se-nchinară. Bucurie mare. Pân-la bătrânețe.
și jucând prin împrejurimi, iar oriunde so- Plugușorul este un vechi obicei agrar însoțit de strigături, pocnete de bici,
sesc, femeile în vârstă au obicei să le toarne sunete de clopoței și un buhai, confecționat dintr-un butoiaș la care se leagă o funie.
apă rece pe cap. Cântecul pe care-l cântă Prin tragerea degetelor pe funie, buhaiul scoate sunete care imită mugetul boilor.
este cam așa: Păpălugă! Suie-te la cer, Sorcova este un alt obicei specific sărbătorilor de iarnă. Acest obicei era
deschide-i porțile, trimite de acolo ploaia întâlnit și la romani. Se practică în ajunul Anului Nou în Muntenia, Dobrogea și
aici, ca să crească bine secara, grâul, meiul Oltenia. Denumirea este de origine slavă: surova – tânăr. În vremea precreștină
și altele. era folosită o ramură înmugurită de pom. Acest obicei era întâlnit la romani la
Calendele lui Ianuarie.

 APLICĂ
Mâine anul se-nnoiește
Învață următorul cântec, care aparține obiceiurilor de iarnă. Acompaniază-te
cu instrumente de percuție, cum ar fi: clopoței, zurgălăi, tamburină.
Gheorghe Cucu
Mâine anul se-nnoiește Armonizat de Gheorghe Cucu
ÎNREGISTRĂRILE TALE
# 2 œj œj j j j œj j j j j ™
j œ ™ Copyrightj ©jCantusMundi2018 j
Moderato

& 4 œ œ œœ œJ œ ™ œ œ œ ‰ œ œœ œœ œ œ œ ™
œ œ œj œj ‰
J J J J J J J J J J J J J J J
# Mâi
j -j j- j
ne a nul
j
se-n - no - ieș - te
j -j - j - j j
plu gu șor rul se por - neș - te,
& œJ œJ œ œ œJ œ ™™ ˙ œJ œJ œ œ œ œ ™™ ˙
J J J J J
plu - gu - șor cu șa - se boi, Plu - gu - șor mâ - nat de noi.

32
 RECAPITULARE Folclor românesc 3
Domnul
1. Intonați următoarele colinde: Iisus Hristos
Domnul Iisus Hristos D.G. Kiriac

#3 j
Allegretto

& 4 œj œj ˙ œ ˙ œœ ˙˙ œœ ‰‰
J J ˙ œ ˙ J
1.No - uă azi ne-a ră - să - rit
2.Din fe - cioa - ră s-a năs - cut
3.Cu scu - te - ce s-a-n - fă - șat
U
4.Cum e ro - bul s-a sme - rit
#
& œœ œ
œ
œ œ
œ œ
˙
œ œ
œ ˙
˙
j j
œJ œJ ˙˙
œ
œ
œ
Dom - nul Ii - sus Hris - tos. Me - si - a cel
Și cu lap - te
Și în bra - țe

U
Și pe noi ne-a
# j
& ˙ œœ ˙˙ œœ ‰ œ œœ œ œ œ ˙ œ ˙
˙ J œ œ œ œ ˙ œ ˙
mult do - rit, Dom - nul Ii - sus Hris - tos.
a cres - cut
s-a pur - tat
mân - tu - it

Creați două melodii pe versurile de

mai jos. Interpretați melodiile în cadrul
proiectului de iarnă.
Florile dalbe
„Iarna are-o fată albă
Melodie populară culeasă de Timotei Popovici Fata are-n sân o salbă
Florile dalbe De frumoase flori de crin
Și zăpadă pe-a ei față
2 j j j j j j
Moderato

& b4 œ œ œ œ œ œ œj œj œ œ œ œ Și păr luciu de argint.”

œ
J J Vasile Alecsandri
1.Ia scu - lați voi bo - ieri mari, Flo - ri - le dal - be, „ ... Iarna-i grădinar, când vrea
2.Că vă vin co - lin - dă - tori, Flo - ri - le dal - be, Pune albe flori la geamuri,
∑
3.Vă u - răm s a- veți de toa - te, Flo - ri - le dal - be, Fără frunze şi cotoare,
j j j j j j
&b œ œ œ œ œ œ œj œj œ œ œ œ œ
Fără chiar să aibă soare,
J J Numai cum le ştie ea.
Mie-mi plac, că sunt de gheaţă,
Ia scu - lați voi bo - ieri mari, Flo - ri - le dal - be.
Noap - tea pe la cân - tă - tori, Flo - ri - le dal - be. Dar când sufli, pier din faţă.”
Via - ță lun - gă, să - nă - ta - te, Flo - ri - le dal - be. George Coșbuc

33
3 Folclor românesc  EVALUARE
Modurile populare de 7
I. Completează următorul rebus.

1 T
2
Modul ionic
R Modurile populare de 7
w
3 3MA
& Modul w w w w
wI w w w w w
4 D ionic
5

& wI w w w w w w w
I II III IV V VI VII VIII I II II
6 3MȚ
7
Modul doric w w w
8 I I II III IV V VI VII VIII
Modurile populare
I de
II 7
w w
III
w w
3m
1. Măsura de 7 timpi &Modul
w wdoricw w
Modurile w 7w
w de
populare
2. Mod pe mi alcătuit din sunete naturale
w
& w w w w w w w
I înIIionic
Modul
3. Dans popular care se dansează3m toatăIIIțara,IV V VI
în cerc. VII VIII I II II
4. Se cântă în Ajunul Crăciunului.
w w w
w VIII w I II III
Modul ionic
& w w w w w ww VII
pe3M
5. Mod popular heptacordicModul la frigic

w w
w w w w ww
w
6. Dans popular caracteristic zonei
I Hațegului
II III IV V VI
& w
3m
w
w w w w w w VII w VIII wI wII IIw
3M
7. Însoțesc dansurile.
& w
I IIfrigicIII IV V VI
8. Folclorul are caracter … Modul
w w
I II III IV V VI
w w w w w I II II
VII VIII I II II
& w w w w w w
I3m II III IV V VI VII VIII
II. Asociază modurile heptacordice
Modul cu denumirile lor.
doric
Modul lidic
w I II III
& w w w w w ww ww w w w w
Modul 3m doric Scara muzicală
Modul
Punctaj Număr de răspunsuri corecte: I4+ II III IV V VI VII VIII

& w w w w w w VIII w w w w
3M
w w
obținut 3m
în funcție
Mixolidian & w w
Modul lidic
I II III IV V VI w w VII
wI IIw IIw
w II IIII IIII
de
w
4+
I II III IV V VI
& w w w w w w VII VIII
w w w
numărul I II III I3MII III IV V VI VII VIII
răspun- Modul frigic
w
& w w w w w w VIIw VIII Iw IIw IIIw
Modul mixolidic
surilor 3m
corecte Modul frigicIII IV V VI
w w
I II
Dorian
&
3m
w w w w VII
w wI IIw IIw
8 8 4 4
& w
3M mixolidic
Modul
7 7 I II III IV V VI VIII

w w
6 6 3 3

w w w w w
II II III IV
IV V V VI VI VII
VII VIII
VIII II II
II II
II
w w w
Modul lidic III
3M II
&Modulw4+ lidic
5 5
4 4 2 2 Eolian
eolic w w w w w
& w3M w w I IIw IIIw
3M
w
Modul
w
3 3
w
I4+ II III IV V VI VII VIII
2 2 1 1
& 3m w eolic w w
w IVw V VI VII VIII wI IIw IIw
wIModul
& Modul mixolidic w w
w IVw Vw VIw VII
1 1 II III
Din oficiu
Punctaj
2 2 2
8 răsp. corecte + 2 p.
Frigian Iw IIw III VIII w w IIw
I II

& 3M mixolidicw w w w ww I II II
I 3m
I II III IV V VI VII VIII
Modul
w și w
maxim din oficiu = 10 p.
w w wîn cinciwoptimi
w wdouă w ww ww
& w3M w w Iw II II
4 răsp. corecte + 2 p.
II
w
III. Scrie titlurile a patru cântece învățate: două în șapte
w w
din oficiu = 10 p.

& wI3M IIw IIIw IVw V VI VII VIII wI IIw IIw

optimi. I II III IV V VI VII VIII
4 răsp. corecte + 2 p.
III
din oficiu = 10 p.
Autoevaluare 10 + 10 + 10 = 30/3 = 10 p. I II III IV V VI VII VIII I II II
Modul
3M eolic

34 Modul eolic
3m
 PROIECT DE IARNĂ 3
Realizează împreună cu toți colegii un spectacol care să cuprindă cântece, poezii și o scenetă cu titlul Vin colindătorii.
Personajele vor fi membrii unei familii care merg la țară de Crăciun. Aceștia vor participa la organizarea activităților din
Ajun, vor colinda, vor cânta lângă bradul de Crăciun, vor merge cu Steaua, cu Ursul etc. Vei putea introduce în proiect
și următoarele melodii din repertoriul universal, pe care le vei învăța după auz.

Crăciun binecuvântat
Lloyd Larson

Crăciun binecuvântat – Lloyd Larson

### 3 j
j j
& 4 œ œ œ™ œ j jœ œ Œ j j œ ™ œj œ ˙
œ ˙ œœ ˙ œ œ
A ve- nit Cră - ciu - nul bi - ne - cu - vân - tat I - i - sus se naș - te,

### j j œ
Ca să fi - e pa - ce, pa - ce pe Pă - mânt Su -fle- tul tău veș - nic

˙ Œ j œj œ™ œ œ ˙ j œj œ œ Œ
& œ œ œ œ J œ ˙
Bu - cu - ră - te-n - dat' Săr - bă -toa - rea-i ma - re, Dom - nul s-a năs - cut

### j j
Să ră - mâ - nă sfânt Să ai să - nă - ta - te, Dru - mul lu - mi - nat,
j jœ œ ™™ œj œj œ™ œ œ ˙
& œ œ œ™ œJ œ ˙ œ œ ˙™
J
Bi - ne - cu - vân - ta - re Su - fle - tu - lui blând Nu ui - ta că Dom-nul

### j j j
În - țe - lept în toa - te, Bi - ne mă - su - rat.
j j j j
& œ œ œ œ ˙ Œ œ œ œ™ œJ œ ˙ œœœ œ ˙ œ œJ
As - tăzi s-a năs - cut, A ve- nit cu pa - ce și cu su - flet bun, A ve-

### ˙ j
& ˙ œœ œœ œ œj œ ˙ œœ Œ
j
œ ™™ j œj œ œ ˙
œ œ ˙ ˙œ œ œ œ œ œ œ ˙

### j œj ˙ j
nit Cră - ciu - nul bi - ne - cu - vân - tat, Îți do - rim ca as - tăzi
j j j Œ œœ œœ ™™ œj œj œ ˙
& œœ ™™ œœ œ œ œœ œ
œ œ ˙ œœ ˙ œœ ˙œ œ Œ
œ œ
### j j
să te bu - curi iar. Prie - te - nii de-a - proa - pe să îi vezi în prag,

& œœ œœ œœ œ œ̇ œœ ˙ œœ ˙™
œ ™ ˙ ˙ ˙ ˙™
Iar cei de de - par - te Să te su - ne iar.

35
 Noapte de vis
3 PROIECT DE IARNĂ
Fr. Gruber
Noapte de vis – Franz Gruber (Deasupra portativelor ai notația pentru acompaniamentul la chitară.)

6 j r j j œj œ ™ j
C B‹ C
œ œ œ œ™
& 8 œœ ™™ œœ œœ œœ ™ œœ ™™ œœ œœ œœ ™ œ œJ œ™ œ œJ œ ™
J R J ™ J ™
1.Noap - te de vis, timp prea sfânt Toa - te dorm pe pă - mânt.
2.Noap - te de vis, timp prea sfânt Dum - ne - zeu râ - de blând.

j j r j C j j r j
œ™ œœ œœ œœ ™ œœ œœj œ ™ œ™ œœ œœ œœ ™ œœ œœj œ ™
F F C

& œœ œœ œ™ œœ œœ œ™
J J R J ™ J œ™ J J R J ™ J œ™
Do - uă i - nimi ve - ghea - ză, Prun - cul dul - ce vi - sea - ză,

j
Piep - tu-i var - să iu - bi - re, Lu - mii dă mân - tu - i - re,

œj œœ ™ œœr j œ œ™ œ j œj™ œr j
D G C C G C

& œœ œJ J ™ R œœ œ™ œ ‰ ‰
J œ™ œ œœ œJ ™ œ œœ œ ™™
J œ
R J
În - tr-un lea - găn de cânt, În - tr-un lea - găn de cânt.
Pa - ce-n ea a - du - când, Pa - ce-n ea a - du - când.

Once upon a Decembre

Stephen Flaherty

Once upon a December – Stephen Flaherty

## 3
& 4˙ œ ˙™ ˙ œ ˙™ ˙ œ œ œ™ œj ˙ ™ ˙™ ˙ œ ˙™
Dan - cing bears, paint - ed wings, things I al - most re - mem - ber. And a song

#
&#˙ œ ˙™ ˙ œ œ™ œj œ ˙ œ ˙™
™™ ˙˙ œœ ˙˙ œœ ˙˙ œœ
some - one sings, once u - pon a De - cem - ber. Some - one holds me safe and

##
& ˙˙ ™™ ˙˙ œœ œœ œœ œœ ˙˙ œœ ˙˙ œœ
#˙˙ ™™
warm, hor - ses prance through a sil - ver storm. Fig - ures

#
& # ˙˙
1. 2.

œœ ˙˙ œœ ˙˙ œœ œœ œœ ˙™
˙˙ ˙˙ ˙™ ˙™
™™
dan - cing grace - ful - ly a cross my me - mo - ry. ry.

36
 4
Organizări
sonore
tonale
4 Organizări sonore tonale RECAPITULAREA TONALITĂȚILOR ÎNVĂȚATE

 AMINTEȘTE-ȚI!
Tonalitatea reprezintă totalitatea sunetelor muzicale dintr-o lucrare muzi-
cală sau dintr-un fragment muzical care gravitează spre un centru sonor denumit
tonică.
Gama reprezintă ordinea succesivă ascendentă sau descendentă a sune-
telor unei tonalități, pornind de la tonică și terminând cu repetarea acesteia la
octavă. TONALITĂȚI RELATIVE
Arpegiul unei tonalități este succesiunea treptelor I, III, V, VIII.
Tonalitățile care au același material sonor, dar se deosebesc prin tonică, se
numesc tonalități relative. Distanța dintre tonalitatea majoră și relativa ei minoră
este de terță mică descendentă.

& w w w w ∑
w w w w
Jean-Philippe Rameau
(1683 – 1764) I II III IV V VI VII VIII
3m
Compozitor și muzicolog francez,
este unul dintre cei mai importanți
& w w w ∑
compozitori preclasici. A perfecționat stilul lui
Jean-Baptiste Lully în ceea ce privește opera. w w w w w
A introdus mai multe dansuri franceze în I II III IV V VI VII VIII
suita instrumentală. A contribuit la definirea
limbajului tonal.
Gamele majore sunt alcătui-
„Domnul Rameau este considerat de te din cinci tonuri și două semi-
toți cunoscătorii ca unul dintre cei mai mari tonuri așezate între treptele III-IV
muzicieni care au existat vreodată”. și VII-VIII.
Baronul Grimm Recapitulare clasa VI gamel
Scrisoarea către Gottsched, 1752
Gamele minore au trei vari- 7m
ante: 6m
Varianta naturală, cu semi-
Recapitulare clasa&VI w w w
3m

w
tonuri între treptele II-III și V-VI.
w w
gamelew w
minore w w w
I II III IV V VI VII VIII
7m
Varianta armonică, obținu- 3 7M
6m
tă prin 3m alterarea suitoare a trep- 6m
tei&a VII-a. Semitonurile se găsesc
w w w &w 3m w w
2+
ww w w
#
w w w w w w w w
?
w
între treptele
Caracteristic
I
II-III, V-VI
II III acestei
și VII-VIII.
IV Vvariante
VI VII VIII
w ww w w w w w
ȘTIAȚI CĂ… I II III IV V VI VII VIII
 Din punct de vedere istoric, tonalitatea este existența secundei mărite
3 7M
a apărut în muzică treptat. Unul dintre între treptele
6m VI-VII. 5
7M
&Varianta melodică, #w w w w su-
w nalterarea
3m 2+
w
muzicienii care au avut un rol determinant 6M
w w w w w prin w
w #w #wII-III șiwVII-VIII;w
w w întrewtreptele
obținută astfel: ascendent (în urcare)
itoare w & semitonurile nw nw
3m
în apariția sistemului tonal a fost compozi-
II III IV V VI VII VIIIw w w w
torul și muzicologul francez Jean-Philippe a treptelor a VI-a și a VII-a, având
I
Rameau. descendent (în coborâre): revine la structura variantei naturale.
I II III IV V VI VII VIII VIII VII VI
Anul 1722 reprezintă un an deosebit de 5 7M
important pentru tonalitate. Este anul în 6M

& w #w #w w w nw nw w w w w
3m

w w w w
care J.-P. Rameau a publicat tratatul de
armonie, lucrare teoretică fundamentală w
pentru noul concept muzical. I II III IV V VI VII VIII VIII VII VI V IV III II I

38
 Construirea gamelor
RE MAJOR
Construirea gamelor
Construirea gamelor
Organizări sonore tonale 4
#DESCOPERĂ! w ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ #
& # w w w w w w #w
I II III IV ## V VI VII VIII
? #ȘTIAȚI CĂ…
w
Observă, descoperă și analizează modul în care pot fi construite gamele
majore cu diezi. & w w w w w w #w ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑  Prin respectarea caracteristicilor game-
#
I II III IV # V VI VII VIII w w #w w ∑ ∑ lor,∑ putem ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ #
construi game începând de pe
& w w w w
5
orice sunet.
# w w #w w I ∑II ∑ III∑ IV ∑ ∑ V ∑ VI∑ ∑VII nVIII
& w w w w
5

# w #w w ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ n
& wV wVI wVII wVIII w
I II III IV 5

9
I II III IV # V VI VII VIII w w #w
& w w w w
w
∑ ∑ Tetracord
Dicționar
∑ ∑ = patru ∑ sunete

∑ ∑consecutive, n
∑ ascendente
w w w w I ∑II ∑ III∑ IV∑ ∑V ∑ VI∑ VII ∑ VIII
b
9
&
sau descendente
w w w w
II III IV& V 9VI VII VIII w w w w ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ b
w w w w
I

w w w w ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ b
I II III IV V VI VII VIII
 REȚINE! & w
w w w
w tetracorduri.
w w în două bb game
13
poate fiwîmpărțită
& bOrice
w 13 w bw
wgamă II∑ ∑
III ∑ IV∑ ∑V ∑VIaÚ construi
Pentru
w w tetracordul
I VII VIII
w w copiem bb
majore cu diezi, pornim de la hama Do major, superior și
& b V w w b w ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ Ú
construim în continuareawlui încă un tetracord, respectând locul tonurilor și al
I II III IV VI VII VIII

semitonurilor, 3precum și Idistanța

II13 III deIVun ton
V între celeVIII
două tetracorduri, ca în
w ∑
57

b w w w bw w w w bb
VI VII
exemplul de mai sus. Re major
&
și si minor ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ Ú
bStructura gamei Re major este următoarea: n
17

&b w ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ Ú n
w bw b w w w I II III IV V VI VII VIII
w w7M b V VI VIIbwVIII w w w w ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ Ú nn
17

II6M III &

# 3M w w w
& # w w w I w17II wIII wIV w V wVI VIIw VIII w
I IV

w w
VI bb VII VIII
w w ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ Ú nn
21
4 ∑ & ∑ b w w
∑ w
w w w
I II III IV V I III V VIII
&4 21
4 ∑ ∑ V VI VII VIII∑
 APLICĂ! 7m &4 I II III IV
Prima copertă a partiturii cântecului
#
6m

& # individuală.
Oh! Susanna, publicată în 1848
w w w w
3m
Intonează
w w w
w wintonează arpegiul gamei.
1. Activitate ascendent (în urcare) și descendent (în
w Rewmajor. w Apoi 21
coborâre) gama 4 ∑ ∑ ∑
2. Activitate
I înIIcolectiv.
III IV V &
Solfegiați
Oh! 4 VII VIII
VI ambele
Susanna voci ale
I cântecului
III Oh! Susanna,
V VIII
de Stephen Foster. Apoi citiți silabic textul, respectând ritmul melodiei. Intonați
melodia pe două 7M voci. Atenție la emisia vocală, dicție, controlul intonației, frazare
și gesturile#dirijorale.
6m Concepeți un acompaniament la chitară.
? ȘTIAȚI CĂ…

# 2# j w j w j w j#w j wj w w
 Melodia Oh! Susanna se numără printre
&
3m 2+

& # 4 œw œ w œœj w œœ œœ œœJ œœ œœ œ™ œrw œœjw œœj œj œj cele mai populare piese americane scrise
œJI II J III J IV J V VI J VIIJ VIII œJ ™ œR J J œJ œJ vreodată.

## 6M j j œj j
Din A - la - ba - ma am por - nit, Cu-n ban - jo sus pe
j œ œœj œ™j r
7M
& #œœ ™ 3m œ œ œ
œ œ
œ œ
œ œJ œ œœ
& # œ J
J #w #w J w J J Ϫ w
șa w
w ȘiJ w mă w ducw spre w wlaJ
aw - na
R
™

#
Loui - si -
j j
Su - AUDIȚII
& # œœj œœj œœj œœj œ™ ‰ ™™ œ œ œ œ
I II III IV V VI VII VIII
œ œJ œ œJ
 Audiază pe internet, în diferite interpretări,
J J J J œ œ cântecul Oh! Susanna.

# j j j j j
san - na, dra - ga mea. Oh! Su - san - na, Eu
 Discutați în clasă despre forma cântecului
j j
& # œœ œœ œœ j œœ ™™ œœ œ œœ œœ œœ œœJ
œœJ
și despre instrumentele muzicale folosite
J J J J J J
J pentru acompaniament.
# j
sunt cow - boy ves - tit Cu trei pis - toa - le

& # œœ j j r j j j j ‰
 Realizați un acompaniament instrumental
J œœ œ™ œœ œœ œœ œœ œœ œ™
J Ϫ
J J J J J
folosindu-vă de chitară, blockflöte și de
R diferite instrumente de percuție.
și-un ban - jo spre ti - ne am por - nit.

39
4 Organizări sonore tonale SI MINOR NATURAL
Tonalități relative
DESCOPERĂ!
Observă și descoperă relația dintre cele două game care au același material
sonor.
# w
&# w w w w w w w
3m I II III IV V VI VII VIII
##
& w w w w
w w w w
I II III IV V VI VII VIII

## REȚINE! b 10
2

Barbu Lăutarul & ∑ b 1 ∑ ∑ ∑ ∑

(1780 – 1858)
Unul dintre cei mai populari cântăreți
români de la începutul secolului al XIX-lea.
A cântat la mai multe instrumente, printre
6
Tonalitatea si minor este relativa tonalității Re major deoarece au același
material sonor, dar se deosebesc prin tonică. Varianta naturală a gamei si minor
are semitonuri între treptele II-III și V-VI. Terța, sexta și septima care se formează
pe tonică sunt mici.
b

&b w w
care: vioară, nai, cobză. A contribuit la
formarea și îmbogățirea muzicii lăutărești.
40 de ani a fost starostele lăutarilor din w w w w w w
Moldova. I II III IV V VI VII VIII

bb
7

& APLICĂ!
w w w w w
 Dicționar 1. Activitate w
w w individuală. Intonează ascendent, apoi descendent gama si
transpoziție = transcrierea sau intonarea unui
cântec pornind de pe un alt sunet
minor natural.
I Apoi III Barbu
II intonează IV Lăutaru
arpegiul
V gamei.
VI VII VIII
ambitus = întinderea vocii, de la cel mai grav 2. Solfegiază cântecul Barbu Lăutarul de Anton Pann. Citește textul
până la cel mai înalt sunet ce poate fi redat
b
respectând ritmul melodiei. Intonează cântecul cu text.
& b Barbu Lăutarul
∑ ∑ ∑ ∑
Anton Pann

#2 j r
& # 4 j œj œj œj œj œ œ œj œj œ™ œ œj œj œj œ œ œj œj
œ
AUDIȚII
## j
Eu sunt Bar - bu Lă - u - ta - rul, Sta - ros - te - le și cob - za - rul

& œ œ œ œj œ œ j œ œ™ œ œj œ œ œj œ œ j j j ‰
Anton Pann – Până când nu te iubeam
œ œ œ œ œ
Anton Pann – Leliță Săftiță
Ce-am cân - tat pe la dom - nii Și la mul - te cu - nu - nii.

Portofoliu
 Documentează-te cu privire la activitatea
lui Barbu Lăutarul. Discută cu colegii în clasă
despre viața și activitatea lui.
 Audiază cântece compuse de Anton
Pann. Scrie în câteva rânduri impresia sonoră
pe care ți-au lăsat-o piesele ascultate.
 Transpune intuitiv cântecul Barbu
Lăutarul în altă tonalitate minoră, care să
corespundă ambitusului tău.

40
 SI MINOR ARMONIC Organizări sonore tonale 4
DESCOPERĂ!Foaie verde ghiocel
Solfegiază și cântă cu text melodia populară Foaie verde ghiocel. Observă
alterațiile care apar și descoperă tonalitatea în care este scris cântecul. XXX

## 4 p
Moderato
œ œœœ˙ ,
& 4 œ #œ œ œ œ œ œ œ#œ ˙ œ #œ œ œ œ
1.Foa - ie ver - de fi - ri - cel, Fi - ri - cel de ghi - o - cel,

# œ™ œ œ œ
2.Nu pu - tui să
œ œ ˙
dorm de - fel,
œ œ œ™ j œ œ œ œ ˙
Nu pu - tui să dorm de - fel
,
&#
f
J œ
Sus, în co - dru pe mun - cel, Mă du - sei să dorm ni - țel,

# œ™ œ œ œ œ œ ˙ œ œ œ™
De mi - ro - sul fâ - nu - lui, De-a - di - e - rea vân - tu - lui,

&# j œ œ œ #œ ˙
J œ
Sus, în co - dru pe mun - cel, Mă du - sei să dorm ni - țel.
De tro -po - tul mur - gu - lui, De gla - sul hai - du - cu - lui.

 REȚINE!

Gama si minor armonic se obține prin alterarea suitoare a treptei a VII-a.

Semitonurile se găsesc între treptele II-III, V-VI și VII-VIII. Caracteristica principală a
gamei o constituie apariția secundei mărite între treptele VI-VII.

Cy Coleman
(1929 – 2004)
 APLICĂ! Ritmul vieții Pianist și compozitor american. A cântat
și a compus muzică de jazz și muzică clasică.
1. Intonează ascendent, apoi descendent gama si minor armonic. A fost pasionat de muzica folclorică a zonei de
2. Solfegiază
Text: Lăcrămioara Ana Pauliuc cu text cântecul Ritmul viețiiMuzica:CY
și interpretează Coleman
de Cy Coleman. unde provenea.
Concepe un acompaniament ritmic folosind diferite instrumente de percuție.
#2 j j
& # 4 r œr r r j œ œ œj œj œj r œr r r j œj
œ œ # œ œ Copyright © Cantus Mundi 2019 œ œ #œ œ ÎNREGISTRĂRILE TALE

##
r r r r j œ œj œj œj j j
Am por - nit pe stra - dă su - pă - ra - tă, cu pro - ble - me mii și

& j œj œ œ œ œ œ œ œ
œ
mii în gând, Din - tr-o - da - t-o vo - ce mi - nu - na - tă
# j j j œr œr œ œ œ œr œr œr
& # œr œr œr œr œj œj œ œ œ J J R
îmi șop - teș - te „Hai, zâm - beș - te-a cum! Via - ța e fru - moa - să, nu ui -
# r r rrj j j j r r j r r
& # œJ œJ œJ œJ œ œ œ œ œ œj œ œ œJ œ œ œ œ œ œ œr œr AUDIȚII
 Audiați pe internet piesa muzicală
ta, zâm - beș te, La - să gri ji - le sa stea de-o - par te, Nu ui - ta, tot ce ne-n - con The Rhythm of Life de Cy Coleman, în
# r r j j r r r r
&#œ œ œ œ œ œ œ œ œ œr œr œr œr œj œ
interpretări diferite. Alegeți interpretarea
care vă place mai mult. Argumentați
joa - r-a - cum Da! E mi - nu - na - tă via - ța, Nu ui - ta, Nu!” alegerea făcută.

41
4 Organizări sonore tonale SI MINOR MELODIC

DESCOPERĂ!
Observă alterațiileCântec
și descoperă
detonalitatea
leagănîn care este scrisă melodia
următorului cântec de leagăn. Analizează forma cântecului. Cântec folcloric

##q2= 70
& 4 œ #œ#œ œ œ œ œ œ œ œ œ œœ œ
œ œ œœ ˙
1.

œ
™™
Na- ni, na- ni, pu - iul ma - mii Dormi cu ma- ma pu - i - șor.
# 2.
7

&#œ œ œ œ œ œ œ œ
j j
œ œ œj œj œ œ
˙
™™
Dormi u - șor Na - ni, na - ni, na - ni pu - iul ma - mii
#
13

&#
1. 2.
œ œ œ œ œ œ œ ˙ œ œ œ œ ˙
™™
Dormi cu ma - ma pu - i - șor. ma - ma pu - i - șor.

 REȚINE!

Gama si minor melodic se obține astfel: ascendent (în urcare) prin alterarea
suitoare a treptelor a VI-a și a VII-a, având semitonurile între treptele II-III și VII-VIII;
? ȘTIAȚI CĂ…
descendent (în coborâre): revine la structura variantei naturale.

 Cântecul de leagăn este o creație a

adulților pentru copii. A apărut din nece-
sitatea liniștirii copiilor mici. Cântecul de
leagăn este o specie a cântecului epic. Cân-
tecele de leagăn sunt cântate, în general,
de mame sau de alte persoane feminine.
Tematica exprimă sentimentele materne
 APLICĂ!
și aspirațiile mamei în ceea ce privește vi- 1. Activitate individuală. Intonează ascendent, apoi descendent gama si
itorul copilul. Cercetările din ultimii ani au minor melodic.
scos la iveală faptul că un cântec de leagăn
2. Solfegiați și cântați cuPuișorul
text ambele voci
meu ale cântecului folcloric Puișorul meu.
nu are doar rolul de a adormi, ci și pe acela
de a calma durerile. Împărțiți clasa în două grupe. Prima grupă va interpreta vocea I, iar a doua grupă va
interpreta vocea a II-a. Apoi, schimbați rolurile: grupa I va interpreta vocea a II-a,
XXXiar
grupa a II-a va interpreta vocea I.
# 3 œ ˙Mundi œ2019 ˙
œ̇ œ© Cantus œœ ˙ œ ˙™
& # 4 œ̇ œ œœ ˙
˙
œCopyright
œ œ ˙ œ ˙ œ ˙ œ ˙™
ÎNREGISTRĂRILE TALE
 1.Frun - zu - li - ță Și-o sul - fi - nă, Pu - i - șo - rul meu.
2.Eu mă plec, e - le se-n - chi - nă,
3.Eu mă plec să le mi - ros,

# ˙ ™™ ™™ ˙
˙ œœ œ ˙
& # ˙ Œ ˙ #œœ œ ˙
˙ œœ
1.Cresc trei flori în - tr-o gră -
2.Mă cu - nosc că sunt stră -
3.E - le se plea - că mai
# ˙ œ
& # ˙
˙ œ
œ ˙ œ œ
œ̇ #œ #œ ˙ ™™ ˙ Œ ™™
Portofoliu
di - nă, Pu - i - șo - rul meu.
 Alege una dintre tonalități în care poți i - nă,
jos,
cânta mai ușor.
 Transpune cântecul de leagăn în tonali- 3. Intonează, pe rând, ascendent, apoi descendent, gamele si minor natural,
tatea respectivă. armonic și melodic. Caracterizează impresia sonoră pe care ți-o lasă intonarea
fiecărei game, folosind un singur cuvânt. Ex.: si minor natural = liniște.

42
 # w w #5w w ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ n
& w w w w
5

# SI BEMOL w #w w ∑ w∑ w∑ ∑#w ∑ w∑ ∑ ∑ Organizări

n
9
I II III IV & V wVI w #w
w VIIw VIII MAJOR
& w w w w ∑ ∑ ∑ ∑ ∑sonore ∑ n
∑ ∑ tonale 4
I II III IV V VI VII VIII
DESCOPERĂ! I II III IV V VI VII VIII

w înwcarewpotwfi construite
∑ ∑ ∑ gamele
∑ ∑ majore
∑ ∑ ∑cu bemoli.
b
9
& wAnalizează
w w wmodul
9

II III IV &V VI VII VIII w w w ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ b

w w w w& w w w w w
w ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ b
I

I II III IV w VIw VIIw VIII

V

w w w w
I II III IV V VI VII VIII
bb
13

&b w w w bw ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ Ú
bw w w w w ∑ ∑ ∑ ∑ bb
13
IV & bV VIw 13 ∑ ∑ Ú
w VIIw VIII
w w w w bb
I II III

I II III IV bw
& b Vw VIw VIIw VIII ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ Ú
b nn
17 I II III IV V VI VII VIII
&b w w w w ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ Ú
w w 17w bw b
II III IV b V VI VII VIII
& w w w w ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ Ú nn
w w17 w bw b
I

II III IV b V VI VII VIII

& w w w w ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ Ú nn
w w w b∑w
I

4
21
REȚINE!
&4 ∑ ∑ I II III IV V VI VII VIII Portofoliu
Pentru a construi4game majore cu bemoli, pornim de la gama Do major,
21

copiem primul tetracord & 4 al gamei ∑și construim înaintea ∑lui, descendent, încă∑un  Compune o melodie în Si bemol major.
21
4
tetracord, respectând locul tonurilor și al semitonu­rilor, precum și distanța de un ton
& 4de mai sus. ∑
între cele două tetracorduri, ca în exemplul ∑ ∑
Tonalitatea Si bemol major are la cheie doi bemoli. Semitonurile sunt
între treptele III-IV și VII-VIII.

 APLICĂ!

1. Activitate individuală. Intonează ascendent, apoi descendent gama Si

bemol major.

2. Activitate în colectiv. Tactați măsura de 2/4 și solfegiați cântecul Soare

de vară de Wolfgang Amadeus Mozart. Intonați cântecul cu text. Formați
Canon
trei grupe: A, B și C. Intonați melodia în canon. Urmăriți intrarea succesivă
a vocilor. W.A. Mozart

Allegro
b2 A œ
&b 4 œ œ œ œ œ œ
B
œ œ œ œ œ
Soa - re de va - ră A - dă - ne ia - ră
A - dă-n gră - di - nă Zum - zet de-al - bi - nă,
Jo - cul să-n - tin - dem, Flu - turi să prin - dem
b
&b œ œ œ Œ
C

œ œ œ œ œ œ AUDIȚII
Flu - turi de a - ur, flori pe col - nic. Johannes Brahms – Concertul nr. 2 pentru
Chea- mă-n dum - bra - vă cu - cul voi - nic. pian, în Si bemol major
Și că - tre ti - ne drum să le dăm.
Ludwig van Beethoven – Concertul pentru
pian, în Si bemol major nr. 2

43
 wI w
II III IV V VI VII VIII
I II III IV V VI VII VIII
# b 10
2

4 & ## ∑ bb 10 1
SOL ∑
MINOR ∑
NATURAL ∑ ∑
Organizări sonore tonale 2

& # ∑ b 1 ∑ ∑ ∑ ∑
DESCOPERĂ!
Observă și descoperă relația dintre cele două game care au același material
b
6

& bb w w
sonor.
w w w
6

w w w
&b w w Vw VIw w w
wI IIw III IV VII VIII
I II III IV V VI VII VIII
3m
b
7

& bb w w w
7

w w w w
&b w w w w w
wI w IIIw
II w
IV V VI VII VIII

b
I II III IV V VI VII VIII

& bb ∑ ∑ ∑ ∑
 REȚINE!

& bTonalitatea∑sol minor este relativa

∑ tonalității Si∑b major deoarece∑ au același
material sonor, dar se deosebesc prin tonică. Varianta naturală a gamei sol minor
ÎNREGISTRĂRILE TALE are semitonuri între treptele II-III și V-VI. Terța, sexta și septima ce se formează pe
 tonică sunt mici.

 APLICĂ!
1. Activitate individuală. Intonează ascendent și descendent gama și arpegiul
tonalității sol minor natural.
2. Solfegiază cântecul Michelle de John Lennon și Paul Mc Cartney. Citește
Michelle
textul respectând ritmul melodiei. Interpretează cântecul cu text, respectând
fragment
intonația și frazarea. Analizează forma cântecului. Concepe un acompaniament
John Lennon & Paul McCartney

melodic la chitară.
b4
&b 4 ˙ ˙
Œ œ
˙ œ œ œ œ œ œ #œ œ
Mich - elle, ma belle These are words that go to - geth - er
Mich - elle, ma belle Sont les mots qui vont tres bien en -
Michelle este o melodie a trupei The Beatles.
b
1. 2.

&b ‰ j
3
Melodia a fost compusă de Paul McCartney și
œ
˙ œ œ œ w ˙ œ œ œ ˙™
™™
John Lennon. Cântecul este o baladă de dra-
goste. A fost hit în Belgia, Franța, Norvegia,
well My Mich - elle. semble, tres bien en- semble I
b
Olanda și Noua Zeelandă.
&b œ œ œ œ œ œ œ ˙ Œ ‰ j œ œ
3 3

œ œ œœ w
b
love you, I love you I love you That's all I want to say.

&b ‰ j
œ œ œ œ œ œ
‰ j œ œ œ œ
œ œ œ œ œ
b
Un - til I find a way I will say the on - ly

AUDIȚII &b œ œ œ œ ˙
Œ
The Beatles – Michelle œ œ ˙™
words I know that you'll un - der - stand.

44
 SOL MINOR ARMONIC Organizări sonore tonale 4
DESCOPERĂ! Revedere
Solfegiază pe rând fiecare voce a cântecului Revedere de D. G. Kiriac, pe
versuri
Mihai de Mihai Eminescu. Observă armura tonalității și alterațiile
Eminescu de pe parcursul
Dumitru Georgescu Kiriac
melodiei. Descoperă tonalitatea cântecului.

bb2 œ j œœ œ œj œœ œ œj œ œœ œ œj œœ œœ œœ
j
œ
& 4œ œ œ œ œ œ J œ œ J
J J J
1.Co - dru - le, co - dru - țu - le, Ce mai faci dră -
2.Ia, eu fac ce fac de mult, Iar - na vis - co -
3.Și mai fac ce fac de mult, Va - ra doi - na
j j j
b j
& b œœ œœ œ œ œœ œœ œœ œœ œœ œœj œœ œœ œœ
J J J J J
gu - țu - le? Că de când nu ne-am vă - zut
lul as - cult Cren - gi - le-mi ru - pân - du - le,
mi-o as - cult Pe că - ra - rea spre iz - vor

bb œ œ œœj œ œ j œœ
j j
œœ œœ œ
& œ œ J œ œ #œœ
J J J #œœ œœ œ œœ œœ œœ œœ œœ
Mul - tă vre - mă a tre - cut Și de când m-am
A - pe - le-as - tu - pân - du - le, Tro - ie - nind că -
Ce le-am da - t-o tu - tu - ror Um - plân - du-și co -

b j r j r
& b Ϫ
œ™ œR œ #œœ œœ œœ œœ œœ œœ œœ œœ œ™
œ™ œR œ
J J
de - păr - tat Mul - tă vre - me am um- blat.
ră - ri - le Și go - nind cân - tă - ri - le.
- fe - i - le, Mi-o cân - tă fe - me - i - le.

 REȚINE!

Gama sol minor armonic se obține prin alterarea suitoare a treptei a VII-a. Dumitru Georgescu-Kiriac
(1866 – 1928)
Semitonurile se găsesc între treptele II-III, V-VI și VII-VIII. Caracteristica principală a
Dumitru Georgescu-Kiriac a fost un
gamei o constituie apariția secundei mărite între treptele VI-VII. compozitor, profesor, dirijor de cor și folclorist
român.
Studiază mai întâi la Conservatorul din
București (1880-1885), apoi la Conservatorul
de la Paris.
După reîntoarcerea în țară, Dumitru
Georgescu-Kiriac pune bazele Societății
corale „Carmen" (1901-1928), al cărei
dirijor va fi timp de aproape trei decenii,
în același timp dirijând corul bisericii
 APLICĂ!
Sf. Spiridon-Nou și ansamblul coral la
1. Activitate individuală. Intonează ascendent, apoi descendent gama sol Conservatorul bucureștean (1900-1928).
minor armonic. A fost membru fondator al Societății
Compozitorilor Români (1920), activând
2. Activitate în colectiv. Solfegiați pe două voci cântecul Revedere. Atenție la în favoarea înființării arhivei de folclor a
intonație, dicție, frazare, la semnalul de debut și de încheiere. societății.

45
4 Organizări sonore tonale SOL MINOR MELODIC

DESCOPERĂ!
Copacul
Observă cântecul Copacul de Zsolt Kerestely și descoperă tonalitatea. Ana-
Jolt Kerestely
lizează forma. Scrie în caiet gama tonalității.

b4
&b 4 Œ œ œ œ ™™ œ ™ œ œ œj œj j œ™ j j
œ œ
J J œ œ œ J
Co - pa - cul demn se - nal - ță în gră - di - na mea În - căr -

j ,
œ œ œj œj j
demn se - nal - ță în gră - di - na mea A - me -
b œ œ œj œj j œ ™ j j œj œ œJ œ™
& b œ™ J œ œ J J J œ
œ
cat de roa - de și de noap - te grea Au în - cer - cat duș - mani să-l cul - ce
țit de roa - de, de lu - mi - nă grea A - cest co - pac e rupt din tru - pul

b ‰ œj œ œJ ™™
1. 2.

& b œ™ œj œ œj j œ œ nœ #œ ˙ J œ œ
œ œ w
œ
la pă - mânt Și să-l ți - nă-n - ge - nun- cheat. Co - pa - cul veș - nic pe pă - mânt.
ță - rii sfânt Și-o fi

Portofoliu
Audiază cântecul Copacul, de Zsolt
Kerestely, în interpretarea Angelei Gheorghiu
și a lui Aurelian Andreescu. Compară cele
două interpretări în câteva fraze.
 REȚINE!
Gama sol minor melodic se obține astfel: ascendent (în urcare) prin alte-
rarea suitoare a treptelor a VI-a și a VII-a, având semitonurile între treptele II-III și
VII-VIII; descendent (în coborâre): revine la structura variantei naturale.
7M

b
6M

&b nw #w w w nw bw w w
3m

w w w w w w w w
I II III IV V VI VII VIII VIII VII VI V IV III II I

 APLICĂ!
1. Intonează ascendent, apoi descendent gama sol minor melodic.
Baba
2. Activitate în colectiv. Se împarte clasa pe două voci. Solfegiați, citiți textul
respectând ritmul cântecului Sub răchita rămurată și intonați melodia pe două
voci. XXX

b œj œj œj œj j œr œ œ œ œ
2
& b 4 œJ œJ œJ œJ œœ œœ #œœ œ œj œj #œ™ œ œ
J J J J œR J
Ϫ J
1.Sub ră - chi - ta ră - mu - ra - tă, Tra, la, la, la,
2.Ce-a fost ver - de-a veș - te - jit,

œj œj œj œj
3.Ce-a fost floa - re a us - cat,
b ™ j œœ œœ #œœ œ œj œj
& b œ˙ œ œJ œJ œJ œJ J J
J
la, la, Șa - de-o ba - bă su - pă - ra - tă,
Ce-a fost dul - ce-a a - mă - rât,

b j r j j r
Și vre - mea s-a-n - tu - ne - cat.

& b #Ϫ
œ™ œœ œœ œ œœ œ ˙ ™™ œ˙ œ œ œ™ œ
J R J J
b œ œ œ œj ‰ j j r
Tra, la, la, la, la, la, la, la, la,

b
& œ nœœ #œ œJ œ˙ œ œ œ™ œ œ œ œ œ œj ‰
J œJ œJ J
™™

la, la, la, la, la, la, la, la, la, la.
la,
.

46
 Cucul
RECAPITULARE Organizări sonore tonale 4
1. Activitate în colectiv. Solfegiați fiecare voce a cântecului Cucul,melodie
apoi solfegiați
poloneză
pe două voci. Citiți textul respectând ritmul cântecului. Intonați melodia cu text.
#3 j j
& # 4 j œj œ œ œ ˙ œ œ œ œ œ œ Œ
œ
™™
În po - ia - na ver - de-i ve - se - li - e mul - tă!
Cu bă - ieți și fe - te, cân - tă cu - cul, cân - tă!
#
& # œœ œœ Œ œ
œ œœ Œ œœ œ œœ Œ œœ œ œœ Œ

# >
Cu - cu! cu - cu! a - ha! a - ha!

& # œj œj œ™ œj œj j œj œj œj œj j œj œj j j j œ œ Œ
> œ œ œ œ œ >
O di - ri - di O di - ri - di - di - na, O di - ri - di - di - na, u - ha!

Răspundeți la următoarele întrebări:

– În ce tonalitate este scris cântecul?
– Pe care dintre portative apare refrenul?
– Care este forma cântecului?Hava Nagila
2. Activitate individuală. Transpune cântecul Hava Nagila în sol minor.
cântec Realizează
folcloric israelian
un acompaniament ritmic pentru cântec, folosind tamburina și trianglul.
#4
& #4 ˙ ˙ œ #œ œ œ #˙ ˙ œ œ œ œ
Ha - va na - gi - la, ha - va na - gi - la
? ȘTIAȚI CĂ…
 Hava Nagila este o melodie populară
# œ œ œ œ #˙
&#˙
1. 2.
˙ œ œ #w ™™ w israeliană. A fost compusă în 1915, când
limba ebraică a început să fie din nou fo-
losită ca limbă vorbită. Este considerată ca
#
ha - va na - gi - la ve - nis me - cha. cha.

& # #œ ˙
fiind prima melodie populară modernă, în
œ œ œ ˙ œ ˙ œ œ œ ˙ limba ebraică. Traducerea titlului este Să ne
bucurăm.
#
Ha - va ne - ran - ne - na, ha - va ne - ran - ne - na
j
&#˙ œ™ œ œ œ ˙ #˙ œ œ w
ha - va
Canon
ne ran ne na,
-Copyright
- © Cantus
- ve - nis me cha
etc.
Mundi 2019

3. Activitate în colectiv. Solfegiați și intonați cu text, înWolfganf

canon, Amadeus
cânteculMozart
Blândă
seară, de Wolfgang Amadeus Mozart. Urmăriți intrarea succesivă a vocilor.
#4
& #4 ˙ ˙ œ œ ˙
A

˙ ˙ ˙ ˙
Blân - dă sea - ră lin co - boa - ră,

# j j
&# j
œ œ œ œ œ œ œ ™ œ œ œ œ œ œj œj œ œ œ œ œ œ œ Œ
B

Pri - vi - ghe toa - rea cân - tă ia - ră, Mi - ca fu- ga - ră cân - tă du - ios.

# j j œ
&# j j
œ œ œ œ œ œ œ ™ œj œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
Œ
C

Pri - vi - ghe - toa - rea cân - tă ia - ră, Mi - ca fu- ga - ră, cân - tă du - ios.
4. Intonează pe rând, în urcare și în coborâre, gamele: sol minor natural, armonic și
melodic. Caracterizează impresia sonoră, pe care ți-o lasă intonarea fiecărei game,
printr-o culoare.

Copyright © Cantus Mundi 2019

47
 Portativ gol
4 Organizări sonore tonale  EVALUARE
I. Scrie gama tonalității minore melodice, cu doi diezi, în urcare și în coborâre.

&
II. Alege varianta corectă.
1. Gama reprezintă:
a. succesiunea treptelor I, III, V, VIII
b. ordinea succesivă ascendentă sau descendentă a sunetelor unei tona-
lități,
2 pornind de la tonică și terminând cu repetarea acesteia la octavă

& ∑
c. totalitatea sunetelor muzicale dintr-un cântec
Voice ∑ ∑
2. Orice tonalitate minoră armonică are semitonuri între treptele:
a. III – IV; VII – VIII
b. II – III; V – VI
c. II – III; V – VI; VII – VIII

3. Tonalitatea si minor este relativa tonalității:

a. Fa major
b. Re major
c. Si bemol major

4. Tonalitatea sol minor are la armură:

a. Fa diez și do diez
b. Si bemol și mi bemol
c. Fa diez și si bemol
Punctaj Număr de răspunsuri corecte:
obținut în III. Asociază tonalitățile relative, după model.
funcție de
numărul Model:
răspun- I II III
Do la
surilor
corecte
8 2 4 4
7 Fa si sol
6 3 3
5
Sol
4 1 2 2 re Sib
3
2 1 1 mi Re
1
Din oficiu 2 2 2
Punctaj 2 răsp. corecte + 2 p.
I
maxim din oficiu = 10 p.
4 răsp. corecte + 2 p.
II
din oficiu = 10 p.
4 răsp. corecte + 2 p.
III
din oficiu = 10 p.
Autoevaluare 10 + 10 + 10 = 30/3 = 10 p.

48
 5
Arhitectonica
muzicală
5 Arhitectonica muzicală PROCEDEE VARIAȚIONALE

 AMINTEȘTE-ȚI!
În clasa a VII-a am vorbit despre unele procedee de dezvoltare a
? ȘTIAȚI CĂ…
discursului muzical. Printre acestea s-a numărat și variația. Amintește-ți, împreu-
 În folclor, datorită transmiterii orale, din nă cu colegii tăi, în ce constă variația în muzică.
generație în generație, apar diverse vari-
ante ale acelorași lucrări muzicale. Aceste OBSERVĂ
32ȘIvariațiuni
DESCOPERĂ! pentru pian
prelucrări sunt influențate de dialectul Observă următoarele fragmente din cele 32 de variațiuni pentru pian de
limbii, de posibilitațile înstrumentelor Ludwig van Beethoven. Descoperă elementele de variație.
Beethoven
muzicale la care se cântă și de creativitatea
interpretului.
# 3Moderatoœ œ œ œ
 În muzica de jazz, datorită caracterului & 4œ œ œ œ œ œ œ œ œ
său improvizatoric, apar foarte multe p
#œ œ œ œ œ œ œ
& 32 deœ variatiuni
œ
variații ale temei de bază.
˙ 1
pentru pian_variatiunea
Beethoven
Variațiunea 1

#3
Piu mosso

& 4œ œ œœœœ œœœœœ œ œœœœ œœœœœ

# œ œ #œ œ œ œ œ œ œ œ #œ œ œ œ nœ
p

& 32 de variatiuni pentru pianœ œ œ ˙

Beethoven
Variațiunea 2

#3
Energico

& 4 œ œ. œ œ. œ œ. œ œ œ œ œ œ. œ. œ œ. Procedeu
AUDIȚII
. . . œ œ
. . œ.
œ™ œ #œ œ œ™ œ œ œ œ œ
Observați diferențierile de ritm și de melodie, f
#
œœœœ ˙
precum și modalitățile de dezvoltare a discursului
muzical, în următoarele piese muzicale propuse ca & œœœ œ J J
audiție: œ cresc.
Niccolo Paganini ‒ Capriciul nr. 24 pentru vioară
2 ∑
& 4variațional
Procedeul œ œ
 œ œ œ œ
solo REȚINE!
Johannes Brahms ‒ Variațiuni pe o temă de
Paganini În sens larg, prin variație se înțelege „înfățișarea deosebită sub care se
Johannes Brahms ‒ Variațiuni pe o temă de poate prezenta unul și același lucru”. În sens muzical, variația înseamnă prelu­
Haydn crarea și dezvoltarea unei teme muzicale. Variația poate apărea în: melodie, ritm,
Wolfgang Amadeus Mozart ‒ 12 Variațiuni pe
2 armonie, dinamică, nuanțe sau timbru.
metru,
∑ 2∑ ∑ ∑ ∑∑
& 4 melodică œ œ & 4 intervalelor œ œ
œ œ œ œapare în momentul modificăriiœ œ œ œ dintre anumite
tema Ah! Je vous dirai-je Maman
Joseph Haydn ‒ Simfonia nr. 94, Surpriza, Variația
partea a II-a sunete.
Maia Ciobanu ‒ Tăcere cu variațiuni pentru
clarinet, trombon, vioară, violoncel, pian și percuție

2 2
&4 œ œ œ œ œ œ ∑ & 4∑ œj ‰ œ∑j ‰ œ ∑ œ ∑∑

Variația ritmică se poate obține prin: b. punctarea formulei

a. introducerea sau eliminarea pauzelor; ritmice din temă;
2
& 4 œj ‰ œj ‰ œ œ ∑ & ∑ ∑ ∑ ∑∑
œ™ œ œ™ œ œ œ

2 j
50
& 4 ‰ œj ‰ œ œ œ ∑
 & œ ™™ œœ œœ ™ œ œ œ ∑ ∑œ œ ∑ ∑ ∑ ∑ 4
œ
22 ‰ j ‰ jjPROCEDEE VARIAȚIONALE
∑ &2 ∑ ∑ ∑ 2∑ ∑42 ∑muzicală
∑ œ ∑ œ∑ ∑ ∑∑ ∑ ∑Arhitectonica ∑ ∑ 5 ∑∑
& 4 ‰ œ
&4 œ œ œ œ j ‰ œ œ œ ∑ œ œ∑ œ
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ ∑ 4 ∑
c. introducerea anumitor formule metro-ritmice:œ œ
™ ™
 sincopa;  contratimp. ?
22 ∑ ∑ &&42 ∑42 ∑‰ œj œ∑‰ œ∑œœj œ œ∑œ œ∑œ œ ∑ ∑∑∑  ∑42∑temele 42∑cântecelor
ȘTIAȚI CĂ…

&44 œjj œœ œœ œœ œœ œœ
& ∑ ∑
În folclor, ∑ pot∑ fi îm-∑ ∑ ∑∑
œ œ œœ œ bogățite cu unul sau mai multe sunete,
numite ornamente. În portativele de mai
Variația ritmico-melodică se poate obține prin introducerea unor sunete muzi-
jos sunt 3 exemple de note ornamentale.
2
cale în interiorul temei, având ca scop îmbogățirea liniei melodice.
&2 4 j œ œ œ œ œ ∑ Fiecare ∑ scrierea ∑grafică a notelor∑
portativ cuprinde 2 măsuri. Prima
∑
2 ∑ ∑42∑iar cea42∑de-a doua ∑măsură
&424 œ œ œ œœ œœ œœ œœ œœœœœœ ∑ ∑4 œ∑ ∑ œ ∑œ œ∑ œ ∑œ œ∑œ ∑ ∑∑ornamentale, ∑
măsură reprezintă
& &
œ œœ œ œœ œ
œ reprezintă modalitatea de cânt.

 2 2 m2
Mordent
œ 4∑ ∑Œ 42 œœ œ™
APLICĂ!
& 2 4 œ œ œ ∑ ∑ 2 ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ 4 ∑Œ ∑∑
&1.4Pornind
œ œœ œ œœ œși exemplele
œœ œdeœœ laœœexplicațiile œ œ & 4 sus, ∑
discutați ∑în
œ œ œ ∑
œ œ ∑ &∑
putea obține
œ
œ œvariațiile metrului, ale armoniei, ale dinamicii
de mai
œ œ œ
œ œ și ale timbrului unui
clasă cum ați

discurs muzical. Variatiune - exercitiu ritmic Apogiatura

2 œj œ Œ œ œ™ Œ
&24 œ ritmic. œ œ œ œ &
2
∑ 4 ∑œ œ œ∑œ œ œ ∑ œ œ œ∑ &∑∑4
2. 2Realizează cel puțin două procedee variaționale ritmice pentru următorul ∑ ∑ ∑∑
œ œ œ œ œ
& 4 œ œ œœ œ œœ œ œ œ œ œ œ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑
fragment

4 œ œ œ
2 Tœ Œ œ œ œ œ Œ
j j Grupetul
/ 4 œ œ œ œ Tema œ œ œ œ œ œ œ™ œ œ™ œ œ œ ˙
cu variațiuni &4 ∑ ∑
2 ∑ ∑ ∑ ∑
&4 œœœ
œMozart
3. Realizează două procedee variaționale ritmico-melodice
œ œ œ œdeœ Wolfgang
pentru următorul
fragment din „12 Variațiuni pe tema Ah! Je vous œ œ
œ
Wolfgang Amadeus
dirai-je Maman”
Amadeus Mozart.
2 Video
&4 œ œ œ œ ˙ œ œ œ œ œ œ™ œ ˙ œ œ Vizionează fragmentul din filmul Paganini
œ œ – tema Capriciului nr. 24.

& œ œ œ œ™ œ œ œ œ œ œ œ
œ œ
& œ œ œ œ œ œ œ œ™ œ ˙
Variaiuni pe o tema de Paganini
3. Următorul fragment muzical este tema din Capriciul 24 pentru vioară solo
de Niccolo Paganini. Pe această temă, Johannes Brahms a compus un concert
pentru pian și orchestră intitulat Variațiuni pe o temă de Paganini. ExtrageBrahms
notele
colorate și creează două variațiuni ritmico-melodice.

2 j r œ j r œ
& 4 œ ≈ œ œ œ œ œ J ≈ œr œ#œ#œ œ œ ≈ œ œ œ œ œ j ™
œ ‰ ™
œ œ œbœ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
Niccolo Paganini

& J ≈R J ≈R J ≈R ≈ œR œ œ œ œ
(1782 – 1840)
J Violonist, violist, chitarist și compozitor
italian. Este considerat unul dintre cei mai mari
œ œ r œ
& J ≈ œR œ œ œ œ J ≈ œ œ œ œ œ œj ≈#œR œ nœ œ œ j ‰
violoniști virtuozi din toate timpurile.

œ
Portofoliu
4. Telefonul fără fir. Unul dintre elevi sau cadrul didactic va compune un  Realizează un exercițiu melodic cu
fragment melodic alcătuit din patru măsuri. Pe rând, cinci elevi vor trebui să facă structură bipartită. Apoi realizează o variație
variații ale fragmentului respectiv. Fiecare se va axa pe un singur fel de variație a acesteia care să cuprindă melodie, ritm,
dintre cele enumerate: melodie, ritm, dinamică, nuanțe sau timbru. dinamică și nuanțe.

51
5 Arhitectonica muzicală RONDOUL

 DESCOPERĂ!
Audiați în clasă Rondo alla
Turca de Wolfgang Amadeus Mozart.
Descoperă de câte ori apare tema pe
parcursul lucrării și dacăRondo
aceasta sealla Turca
păstrează de la început până la sfârșit,
Mozart
dacă suferă modificări sau dacă trece
într-o altă tonalitate. Ce Rondo
Allegretto caracter arealla Turca
2A muzicală? j ‰ j‰
œ œ œ#œ œ œ œ Mozart
lucrarea
& 4
œ œ œ œ œ œ œ#œ œœ
œ œ#œ œ œ
Mozart
Tema – Rondo alla Turca
Adam de la Halle Allegretto
2AAœ œ
Allegretto
œ ‰œ œ œ œ j œ‰ œ œ œ œœœ#œœ œ#œœ œ œœ œ
&4 œ
(1240 – 1287)
&
œj œ œ œ œ œ œ œ#œ œ
Adam de la Halle, cunoscut și sub
denumirea de „Adam le Bossu" (Adam cel
Cocoșat), a trăit în secolul al XIII-lea și a
œ œ#œ œ etc.

œ œ œ
& œ œœ œ œ œ œ œ œœ œœ œ œ œ œ#œœ œœ
fost un truver, adică poet-muzician. Creația B
lui muzicală și literară include: chansons și & œ nœ œ œ œ œ œ œ œ œ
etc.
diferite dezbateri poetice (jeux-partis), motete etc.

& BBœ œ œ œ œ œ œ œ œ
și rondeluri polifonice – în stilul polifoniei Cuplet 1
œ œ œ œ œœœ œ
& œ nœ œ œ œ œ œ œ œœ œ œ œ œ œ œ œœ etc.
liturgice timpurii – și o piesă de teatru
cu cântece, Jeu de Robin et Marion œ
(cca 1282-1283), considerată cea mai veche
###
piesă de teatru franceză, în stil laic, interpretată
pe muzică. De altfel, Adam a fost membru în
& œ œ ∑ œ œ œ œ œ∑ œ œ œ œ ∑œ œ œ œœœ ∑
œ œ etc.
etc.
Confrerie des jongleurs et bourgeois d'Arras.
###
Cuplet 2
& ###
C ∑ ∑ ∑ ∑
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
##
& #CC## œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
& # œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œetc.
? ##
œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
& #œ œREȚINE!
ȘTIAȚI CĂ…
 Cel mai vechi rondo polifonic aparține
trubadurului Adam de la Halle și se etc.
etc.
Rondoul este un vechi dans popular francez, în măsura de 2/4, cu caracter
numește A Dieu commant amouretes,
(Lui Dumnezeu, ca iubitori de dragoste). vesel și care se dansează în cerc. De aici, denumirea de rondo (en ronde = în cerc).
Compoziția este scrisă pentru trei voci. Originile rondoului se găsesc în Antichitate, când poezia utiliza alternanța
dintre o strofă principală și altele secundare.
În Franța secolelor XIII–XIV, denumirea de rondo reprezenta, în același
timp, pe lângă dans, o poezie alcătuită din opt versuri și numele unor cântece
polifonice franceze și italiene create de trubaduri ca Adam de la Halle. Încă din
acea vreme, refrenul muzical cântat de cor alterna cu mai multe strofe interpretate
de un solist.
În ceea ce privește dansul, din ansamblul de dansatori se desprindea
AUDIȚII un grup de soliști care executa mișcări de virtuozitate, după care ansamblul își
Observă construcția de tip rondo a următoarelor relua pașii inițiali. Repetarea aceleiași melodii când se dansa în ansamblu a dus
lucrări muzicale propuse pentru a fi audiate în clasă. la apariția refrenului. Melodiile pe care dansau doar soliștii au devenit cuplete.
Adam de la Halle ‒ Tant con je vivrai Utilizarea de către compozitori a principiului alternanței dintre refren
Henry Purcell ‒ Rondeau from Abdelazer și cuplete a generat forma de rondo. Aceasta este folosită în părțile finale ale
Brotto Lopez ‒ Rondeau sonatelor, concertelor, simfoniilor și ale altor lucrări instrumentale.
W. A. Mozart ‒ Rondo alla turca Rondoul este, în același timp, gen și formă muzicală. El este întâlnit atât în
The Police ‒ Every Breath You Take folclor, cât și în muzica cultă.

52
 RONDOUL
Structura formei de rondo
Refrenul în forma de rondo re-
prezintă ideea principală cu care în-
cepe și se încheie lucrarea muzicală.
Se caracterizează prin:
 simplitate;
 claritate;
 foarte ușor de reținut;
 formă fixă.
Cupletele reprezintă ideile se-
cundare care alternează cu refrenul
și se caracterizează prin diversitate
în ceea ce privește: melodia, ritmul,
armonia.
Cupletele pot fi scrise în altă to-
nalitate decât cea a refrenului, iar di-
mensiunile lor pot varia.
Arhitectonica muzicală 5
? ȘTIAȚI CĂ…
 Inițial, refrenele se numeau
ritornello (în limba italiană). Denumirea
s-a păstrat până în zilele noastre,
în muzica românească, populară
și lăutărească, sub forma ritornela.

Schemele formei de rondo

preluată din folclor în suita
A B A C A D A coda
... barocă
rondo mic – în forme de
A B A C A coda mici dimensiuni
rondo mare – în forme de
A B A C A B A coda
mari dimensiuni

 APLICĂ!
1. Solfegiază dansul Rondo
popular (dans în cerc)
francez Rondo. Analizează forma de rondo.
Refrenul (A) va fi intonat de toată clasa. Strofele vor fi cântate de grupuri de elevi
care vor avea rolul de soliști. melodie populară franceză
Allegretto

2
& b4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
A
Maia Ciobanu
(n. 5 mai 1952, București)
Compozitoare de muzică contemporană și
œ
&b œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ Œ
FINE autoare de cărți, studii și lucrări despre muzică

„Orice formă muzicală are încrustat în

&b œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
B

œ œ œ œ œ œ œ œ ea principiul variațional.” – Maia Ciobanu

&b œ œ œ œ œ œ œ
œ œ œ œ œ œ œ œ œ nœ Œ

&b œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
A

&b œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ Œ ? ȘTIAȚI CĂ…

 Rondelul, ca poezie, a apărut în Franța
medievală sub denumirea de rondo.
&b œ œ œ œ œ œ
C
œ œ œ œ œœ œ œ œ œ œ œ œ Numărul de versuri variază, dar „refrenul”
devine primordial: el este ușor de reținut,
œ
& b œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ #œ œ
D.C. al FINE echilibrat armonic, ușor de pus pe note și
de cântat. Refrenul din forma de poezie
rondel poate conține unul sau mai multe
versuri.
2. Audiază partea a treia din sonata Patetica de Ludwig van Beethoven.
Descoperă forma de rondo și transcrie în caiet schema formei de rondo.

53
5 Arhitectonica muzicală
Johann Sebastian Bach
(1685 – 1750)
Compozitor și organist german din
perioada barocă. Este considerat unul dintre cei
mai mari muzicieni ai lumii. Întreaga sa creație
este apreciată datorită stăpânirii mijloacelor
tehnice, expresive și pentru frumusețea
lor artistică. A impus concertul pentru
instrument/e și orchestră. A folosit pentru
prima dată clavecinul ca instrument solistic.
Muzica este armonia și desfătarea
sufletului.
AUDIȚII
Identifică structura concertului audiind următoare-
le lucrări muzicale.
W. A. Mozart ‒ Concertul 23 pentru pian și
orchestră, partea I
Frédéric Chopin ‒ Concertul nr. 1 pentru pian şi
orchestră, partea a II-a
L. v. Beethoven ‒ Concert pentru pian și orchestră
nr. 2, partea a III-a.
P. I. Ceaikovski ‒ Concertul nr. 1 pentru pian și
orchestră
Sigismund Toduță ‒ Concertul nr. 1 pentru
orchestră de cameră
54
CONCERTUL
 OBSERVĂ ȘI DESCOPERĂ!
Audiați Concertul pentru vioară în la minor de Antonio Vivaldi. Descoperiți
ce instrumente se aud cântând. Toate instrumentele sunt la fel de importante?
1. Concertul
Câte în la
părți are concertul? minor
După audiție, pentru vioarăcaracterul
analizați tonalitatea, și orchestră
și tempoul
părților.
Antonio Vivaldi
Începutul temei din partea I
4 j œ œ pentru
œ œ œ œ œvioară
œ œ œ œșiœ œorchestră
Allegro
4œ
2.&Concert œ œœœ
œ înœla minor
œ œœ œœœ
etc.
Antonio Vivaldi
Începutul temei din partea a II-a
4
Largo
& b4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ Œ
œœœœœœœœœœœ
œ
etc.
 REȚINE!
Concertul este o compoziție muzicală scrisă pentru un instrument solist,
acompaniat de orchestra simfonică sau orchestra de cameră. Există și concerte
pentru 2-3 instrumente soliste, dar și concerte doar pentru orchestră.
Cuvântul concert provine din limba italiană și are două înțelesuri:
a. interpretarea unei lucrări muzicale în fața unui public;
b. ca gen, este o lucrare muzicală cu solist, în care interpretul are posibilita-
tea să își etaleze virtuozitatea și sensibilitatea ca instrumentist.
Originile concertului se găsesc în perioada Renașterii, când compozitorii
venețieni scriau muzică pentru formații corale. Acestea, la rândul lor, organizau
spectacole muzicale în care dialogau cântând. În timp, la aceste concerte s-au
alăturat formații instrumentale. Ulterior, termenul de concert este preluat de mu-
zica instrumentală, ajungând ca, la mijlocul secolului al XVII-lea, să fie folosit ca
gen instrumental.
Odată cu perfecționarea instrumentelor muzicale și apariția marilor lutieri
(Stradivari, Amati și Guarneri) și virtuozi (Paganini), muzica instrumentală se dez-
voltă prin ansambluri instrumentale de sine stătătoare. Treptat, se desprinde din
orchestră (tutti), un grup solistic mai mic (soli sau concertino). Aceasta este prima
formă de concert cunoscută sub denumirea de concerto grosso. Printre maeș-
trii acestui gen s-au aflat compozitorii Arcangelo Corelli, Pietro Antonio Locatelli,
Georg Philipp Telemann, Antonio Vivaldi. Concerto grosso atinge nivelul cel mai
înalt în creația lui Johann Sebastian Bach și Georg Friedrich Händel.
În rândul acestor concerti grossi se numără și cele șase Concerte brandenbur-
gice compuse de Johann Sebastian Bach, la care combinațiile timbrale sunt vari-
ate. Concertele 1, 2, 4 și 5 sunt compuse pentru orchestră de coarde și suflători,
Concertul Brandemburgic Nr. 2
pe când concertele 3 și 6 sunt compuse pentru orchestră de coarde.
Audiați prima parte din Concertul Brandenburgic nr. 2 de Johann Sebastian
Bach
Bach. Solfegiați și rețineți tema.
2 j
& 2 œJ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ‰
etc.
 CONCERTUL Arhitectonica muzicală 5
La început, concerto grosso a avut cinci mișcări. Antonio Vivaldi este com-
pozitorul care a perfecționat concertul și a redus numărul instrumentiștilor soliști
la un singur solist. Dintre lucrările sale, ciclul de patru concerte Anotimpurile se
bucură de cel mai mare succes și în zilele noastre.
Anotimpurile - Primăvara
Compuse pentru vioară solo și orchestră de cameră, cele patru concerte
reprezintă cele patru anotimpuri. Vivaldi
Audiați și solfegiați Partea I din Primăvara de Antonio Vivaldi.
#2 j œ™ œœ œ œ œ œ œ™ œœ œ œœ œ œ œ ‰ j
& 4 œ œ œ œ œœ œ œ Antonio Vivaldi
(1678 – 1741)
# œ j œ œ
Este considerat cel mai mare compozitor
& œ œ œ œ œ J œ œ œ œ œ œ œ J œ œJ J œ œJ œ œ œ œ œ Œ de concerte din perioada barocului.
A fost violonist în orchestra Domului San
etc. Marco din Veneția. Creația sa instrumentală
culminează cu patru concerte inspirate de cele
Dacă în baroc concerto grosso era structurat în cinci părți (repede, lent,
patru anoptimpuri.
repede, lent, repede), în clasicism, concertul instrumental ajunge la trei părți
(repede, lent, repede). Școala vieneză, prin reprezentanții săi cei mai de seamă, „Nu sunt jumătăţi de anotimpuri.
Anotimpurile trebuie trăite”.
Joseph Haydn și Wolfgang Amadeus Mozart, consacră și definește concertul cla-
sic și elementele de structură.

Partea Mișcarea Forma Structura clasică a formei

I Allegro/Repede Sonată Expoziție – Dezvoltare – Reexpoziție ? ȘTIAȚI CĂ…
Andante  Valorile și experiențele preluate de la
II Lied A; A – B; A – B – A Vivaldi și Bach vor fi dezvoltate, în clasi-
sau Adagio/Lent
cismul muzical, de genialii compozitori
Allegro Haydn, Mozart și Beethoven.
III Rondo A – B – A – C – A – D…. A
sau Presto/Repede
 Concertul Imperialul a fost ultimul
Uneori, la începutul concertului există o introducere a orchestrei, după concert pentru pian compus de L. v.
care solistul intră în dialog cu orchestra. La încheierea uneia dintre părți, solistul Beethoven. Premiera a avut loc la 28
are posibilitatea să demonstreze tehnica pe care o deține, prin interpretarea unui noiembrie 1811, în Leipzig.
fragment solistic ce poartă denumirea de cadență.  Creația românească de concerte se
remarcă prin lucrările unor compozitori
Cel de-al treilea reprezentant de seamă al clasicismului, Ludwig van precum: Paul Constantinescu, Anatol Vieru,
Beethoven, a păstrat structura concertului la trei părți, introducând elemente noi. Aurel Stroe, Dumitru Capoianu, Carmen
Petra Basacopol, Maia Ciobanu.
În secolele următoare, concertul a rămas un gen preferat al compozitorilor.

 APLICĂ!Concertul nr. 5 Imperialul

1. Audiază Partea 1 din Concertul nr. 5 Imperialul pentru pian și orchestră de
Ludwig van Beethoven, în interpretările pianiștilor Arthur Rubinstein șiBeethoven
Friedrich
Gulda.
b4 j j
& b b4 ˙ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ™ œ ˙  Dicționar
3 3

œ œœœœ œ Concerto (it.) = înțelegere, armonie

b j ‰ œj ‰ ˙ œ™ œj
Concerto grosso (it.) = lucrare instrumentală în
&b b œ œ œ ˙ œ œ Œ Ó
care alternează sonoritățile instrumentelor solistice
œ™ œ etc.
(concertino) cu cele ale întregii orchestre (tutti).
Cadența = pasaj de mare virtuozitate solistică
într-un concert, interpretat fără acompaniamentul
Compară cele două interpretări. Alege varianta care îți place cel mai mult și orchestrei. Începând cu Beethoven, cadențele sunt
argumentează în fața colegilor de ce ai ales-o. scrise de compozitor și nu mai sunt lăsate la libera
improvizație a solistului.

55
5 Arhitectonica muzicală SIMFONIA

 OBSERVĂ ȘI DESCOPERĂ!
Audiați fragmente din Simfonia nr. 101 Ceasornicul de Franz Joseph Haydn.
Urmăriți începuturile de teme redate în manual. Precizați pentru ce fel de orchestră
1. Simfonia nr. 101 „Ceasornicul”
a fost compusă simfonia. Câte părți are simfonia? După audiție, analizați tonalitatea,
caracterul și tempoul părților.
J. Haydn
Tema din partea I (fragment)
##Presto œ œj œ™ œ œ œ œ œ œ œ ™ œ
6 2. Simfonia nr.œ ™ 101
& 8 j œ œ œ œ œ œ œj
Ceasornicul
œ œ
Franz Joseph Haydn
(1732 – 1809) etc.
J.Haydn
„M-am născut la 1 aprilie, însă fratele Tema din partea a II-a (fragment)
meu Michael susţine peste tot că am venit
2#Andante œ œ ™ œ„Ceasornicul”
pe lume la 31 martie, pentru că nu vrea să se
œ œ œ œ œ œ œ œ™ nr.
& 4 œ™3.1.Simfonia œ
œ™101 œ™œ œ ™œ œ™ œ œ œ œ#œ œ ™ œ
spună că m-am născut de Ziua Păcălelilor”. œ
etc.
J. Haydn
Tema din partea a III-a (fragment)
##Allegretto
3 4.1. Simfonia˙nr. 101 œ œ œ œ
& 4 œ œ œ œ œ œ œ„Ceasornicul”
œ
etc. J. Haydn
Tema din partea a IV-a (fragment)
##Vivace
2
& 2˙ ˙ ˙ œ œ œ œ œ œ
œ œ
#
&#˙ ˙ ˙ ˙ ˙ œ œ œ œ
etc.

Haydn cântând
La opt ani cânta deja în corul Catedralei
din Viena, unde rămâne până la 17 ani, când
vocea i se schimbă. După 1775, pune bazele
a două genuri importante ale muzicii clasice:
simfonia (104 simfonii) și cvartetul de coarde
(83 de cvartete).
? ȘTIAȚI CĂ…
 Apogeul creației lui Haydn îl con-
stituie ultimele 12 simfonii, denumite
Simfonii londoneze, compuse între anii
1791-1795.
AUDIȚII
F. J. Haydn ‒ Simfonia nr. 101, Ceasornicul
F. J. Haydn ‒ Simfonia Surpriza
 REȚINE!
Simfonia este o lucrare complexă și amplă, scrisă pentru orchestră sim-
fonică. Se bazează pe principiul alternării tempourilor repezi și lente, la fel ca în
suita preclasică. Este un gen muzical capabil să redea cele mai înălțătoare idei și
sentimente umane.
Termenul provine din limba greacă (syn = împreună; phonie = sunete,
voci). În Grecia antică, prin simfonie se înțelegea cântarea mai multor sunete îm-
preună, iar în Roma antică acest termen reprezenta cântarea într-un ansamblu
instrumental. Din Renaștere până în secolul al XVII-lea, termenul a fost folosit
pentru a numi introducerile orchestrale ale operelor (sinfonia), cantatelor, orato-
riilor și ale altor lucrări instrumentale de mari proporții.
În secolul al XVII-lea simfonia devine o piesă muzicală pur instrumentală,
fiind alcătuită din trei părți: Allegro – Andante – Presto.
În prima parte a secolului al XVIII-lea, Johann Stamitz, conducătorul Școlii
de la Mannheim, introduce menuetul între partea a II-a Andante și partea a III-a
Presto. De altfel, acest proces de dezvoltare a simfoniei s-a datorat perfecționării
instrumentelor muzicale, precum și dezvoltării limbajului armonic care scoate în
evidență melodia.
Compozitorul care a avut un rol deosebit de important în dezvoltarea sim-
foniei ca gen și care a stabilit structura simfoniei clasice la patru părți a fost Franz
Joseph Haydn, considerat părintele simfoniei.

56
 SIMFONIA Arhitectonica muzicală 5
Partea Mișcarea Forma Caracter
I Allegro/Presto Sonată Dinamic
II Andante Lied/temă cu variațiuni Liric
III Menuet/Scherzo (în creația lui Beethoven) Dansant
Allegro Rondo/sonată/temă cu
IV Vioi
sau Presto/Repede variațiuni
Majoritatea simfoniilor compuse de Haydn au această structură, care va fi
respectată și de Mozart în cele 41 de simfonii. Simfonia nr. 40 în sol minor diferă de
toate celelalte simfonii prin mesajul muzical transmis, deoarece are un conținut
dramatic, tulburător. Simfonia nr. 40 Wolfgang Amadeus Mozart
Partea I – scrisă în tempo rapid sau foarte rapid, începe uneori cu o scurtă
(1756 – 1791)
introducere lentă. Mozart
Compozitor austriac, unul din cei mai
W. A. Mozart – Simfonia nr. 40 – Tema din partea I prodigioși și talentați creatori în domeniul
bAllegro
2 muzicii clasice. Încă de mic, Mozart dă
&b 2 œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ Œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ Œ œ œ
molto
dovada geniului său muzical. La vârsta de
cinci ani, înainte de a ști să scrie, compune
b câteva piese pentru pian, transcrise imediat
&b œ Œ œ œ #œ œ œ
œ œ œ œ 2. œ œSimfonia œ œ œ œ œ
de tatăl său.
œ nr. 40 „Mă simt cuprins de muzică. Muzica
etc.
este în mine”.
Partea a II-a – apare întotdeauna într-un tempo așezat. „Într-o operă, poezia trebuie să fie fiica
Mozart
W. A. Mozart – Simfonia nr. 40 – Tema din partea a II-a (fragment) ascultătoare a muzicii”.

j ‰œj
„La perfecţiune ajungem pas cu pas”.

bbAndante
6 œ œœ
& 8 j œœœœœœ œœœœœœœœœœ œœ œœœœœœ œœœ œœœ™œœœœ œœœœœ ™ œ™
œ œJ ‰œ
œ J
etc.
Partea a III-a – în tempo
3. Simfonia nr.cea
de menuet, este 40mai scurtă parte a simfoniei.
Începând cu Ludwig van Beethoven, menuetul este înlocuit cu scherzo, într-un
tempo mai rapid și dansant. Mozart
„Mozart, geniu puternic, multilateral
şi profund... În domeniul operei nu are
W. A. Mozart – Simfonia nr. 40 – Tema din partea a III-a (fragment)
până azi niciun rival. În operele sale,
bAllegro
3 œ œ œœœœ œ œ
&b 4 œ ˙ œ œ œ œ#œ œ œ œ ˙ mai ales în Don Juan, întâlnim culmi ale
œ etc.
frumuseţii, momente pline de adevăr
dramatic. Melodiile lui au un fel de eleganţă
Partea a IV-a – în tempo rapid (Allegro, Presto sau Vivace), este construită
4. Simfonia nr. 40 fermecătoare, armonia, deşi simplă, este
de cele mai multe ori în formă de rondo, dar poate fi construită și în formă de de o bogăţie somptuoasă. Mozart a fost
sonată sau temă cu variațiuni. un maestru neîntrecut în ceea ce priveşte
Simfonia nr. 40 – Tema din partea a IV-a (fragment) caracterizarea dramatico-muzicală şi niciun
œ ˙ œ
compozitor până la el n-a creat tipuri
b
&b C œ œ œ œ #œ
Allegro assai
muzicale atât de consecvent tratate, atât de
J veridic concepute.” – Piotr Ilici Ceaikovski
Simfonia 3 Eroica_partea III etc.
Ludwig van Beethoven, supranumit titanul simfoniei, a păstrat struc-
tura, dar i-a adus unele modificări. A înlocuit menuetul cu scherzo Beethovenla
Simfonia a III-a Eroica, simfonie pe care i-a dedicat-o inițial lui Napoleon Bonaparte.

bbbAllegro
3 molto
& 4 œ œ nœ œ œ œ
œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ #œ
b
& b b œ œ œ œ œ œnœ œ ˙™
AUDIȚII
˙™ œ œ œ œ œ œ œ etc. W. A. Mozart ‒ Simfonia nr. 40 în sol minor

57
5 Arhitectonica muzicală SIMFONIA
În Simfonia a VI-a Pastorala, Beethoven introduce partea a V-a. Acestei sim-
fonii îi dă totodată un conținut descriptiv.
Un alt element de noutate, cu care Beethoven atinge apogeul în genul
simfonic, îl reprezintă introducerea unei părți vocale (soliști și cor) în ultima parte
a Simfoniei a IX-a. Textul părții vocale, Odă bucuriei, a fost scris de Friedrich Schiller
și îndeamnă la pace și prietenie. În 1985, a devenit oficial Imnul Uniunii Europene.
Prin modificările aduse, Beethoven a influențat creațiile compozitorilor ce
i-au urmat, dar structura a rămas aceeași, cu unele excepții. De exemplu, Simfonia
a III-a de Piotr Ilici Ceaikovski are cinci părți. Alți compozitori au introdus părți
solistice, așa cum a făcut și Édouard Lalo în Simfonia spaniolă.

Ludwig van Beethoven

(1770 – 1827)
 APLICĂ!
Compozitor german, recunoscut ca unul 1. Activitate în colectiv. Audiați Odă bucuriei din Simfonia a IX-a de Beethoven.
dintre cei mai mari compozitori din istoria Apoi învățați Odă bucuriei.
muzicii. Creația sa muzicală este considerată o
Ludwig van Beethoven – Simfonia a IX-a, Odă bucuriei
° #4 œ œ œ œ œ ™ œj ˙
punte între clasicism și romantism. El a lăsat
œ œ œ œ
& 4 œ œ œ œ
posterității opere nemuritoare.
• În noiembrie 1792, Beethoven pleacă la
Viena, unde devine elevul lui Joseph Haydn, 1.Sla - vă ți - e stea cu - ra - tă, vo - ie bu - nă pe pă mânt.
mai târziu și al lui Antonio Salieri. În capitala
# 42.Ci - ne a a - vut
œ œ œ œ œ œ œ œ ™ œj ˙
no - ro - cul De pri - e - teni buni să dea,
œ
¢& 4 œ œ œ œ
imperiului habsburgic, Beethoven reușește
să câștige favorurile aristocrației vieneze prin
° #œ œ œ œ œ œ œ
œ œ œ œ œ œ™ œj ˙
concerte private, cu această ocazie căpătând
faima de virtuoz pianist și de compozitor.
• După primele sonate pentru pian
&
– printre care sonata op. 13 Patetica –, As - tăzi te sim - țim a - proa - pe, sol din Rai cu soa - re sfânt.

#
Beethoven deschide, începând cu anul 1798,
j
Ci - ne ști - e ce-i iu - bi - rea lân - gă noi cân - tând să stea.
seria cvartetelor de coarde și a simfoniilor. În
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ ˙
același timp, apar primele semne ale scăderii ¢ œ™
° #
auzului, ceea ce îl face să se izoleze de tot.
„Muzica trebuie să fie scânteia ce & œ œ œ œ œ œ œœ œ œ œ œœ œ œ œ ˙
aprinde focul în sufletul omenesc”.
Ra - za ta a - du - ce ia - ră pe po - por lân - gă po - por

#
Fe - ri - cit un su - flet drag te poa - te fa - ce pe pă mânt.

¢ & œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ #œ œ œ nœ ˙
° #œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ™ œj ˙
&
ÎNREGISTRĂRILE TALE Toți pe lu - me frați noi sun - tem când a - pari u - șoa - ră-n zbor.

#

j
Ci - ne n-a sim - țit iu - bi - rea ple - ce din - tre noi plân- gând.

¢ & œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ™ œ ˙
2. Discutați despre contribuția muzicii la dezvoltarea personală.

AUDIȚII
L. v. Beethoven ‒ Simfonia nr. 6, Pastorala
Simfonia nr. 9, finalul
P. I. Ceaikovski ‒ Simfonia nr. 3
E. Lalo ‒ Simfonia spaniolă

58
 OPERA Arhitectonica muzicală 5
 AMINTEȘTE-ȚI!
La sfârșitul clasei a VII-a ați învățat despre un gen muzical care a apărut
în Italia la începutul secolului al XVII-lea. Dintre reprezentanții cei mai de seamă
fac parte: Claudio Monteverdi, Wolfgang Amadeus Mozart, Charles Gounod,
Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi și Richard Wagner. Amintiți-vă care este acest
gen muzical. Realizați pe tablă o schiță a genului.
Observă următoarele fotografii. Explică în câteva cuvinte ce crezi că
reprezintă ele. Claudio Monteverdi
(1567 – 1643)
Este considerat părintele operei. Creația sa
cuprinde piese pentru scenă și lucrări corale.

 REȚINE!
Apărută la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea, în
Italia, opera reprezintă o lucrare dramatico-muzicală de mari proporții care este
concepută pe baza unui text cântat în întregime, cu sau fără acompaniament
orchestral. Opera este realizată într-un anumit cadru, cu decoruri, costume și
mișcare scenică. Fiind o lucrare foarte complexă, la realizarea ei participă mai
Giuseppe Verdi
multe arte: muzica, literatura, coregrafia, teatrul și artele plastice. Fiecare dintre (1813 – 1901)
aceste arte are un anumit rol în realizarea operei.
„În teatru există momente când atât
Muzica reprezintă elementul cel mai important al operei. Aceasta se
poetul, cât şi compozitorul trebuie să aibă
manifestă pe două planuri: vocal și instrumental, motiv pentru care opera este
considerată lucrare vocal-simfonică. suficient tact pentru a şti să scrie altceva
decât versuri şi muzică”.
Literatura poate oferi subiecte pe baza cărora se alcătuiește textul operei, „Pentru mine, muzica e atunci când îmi
numit libret. Din întreaga operă literară, libretistul ia doar părțile esențiale, pe care le pun inima pe note”.
adaptează după concepția artistică a compozitorului și după cerințele muzicii.
Muzica și literatura sunt cele mai importante elemente ale operei.
Coregrafia nu este prezentă în toate operele. Are un rol secundar.
Teatrul sau arta interpretării pune în valoare conținutul muzical al
operei. Mijloacele de bază în realizarea interpretării sunt: dicția și expresivitatea
textului cântat, mimica, gestica, atitudinea artistică și mișcarea scenică în funcție
de acțiunea operei.
Artele plastice sunt cele care ajută la realizarea decorurilor, astfel încât
publicul să își imagineze locurile unde se petrece acțiunea. O altă contribuție
a artelor plastice constă în realizarea machiajelor și a costumelor cerute de
epoca în care se desfășoară acțiunea, de rolul personajelor și situația în care se
găsesc acestea.
Spectacolul de operă este alcătuit din mai multe părți. Acțiunea este
precedată de o parte interpretată doar de orchestră. Această parte se numește
uvertură și conține temele principale din desfășurarea spectacolului de operă. AUDIȚII
Există și uverturi care se cântă separat, ca lucrări de concert, de exemplu: unele Gioacchino Rossini – Uvertură la opera Coțofana
uverturi de Beethoven, Mozart sau Rossini. Mai există și uverturi care nu sunt hoață
L. v. Beethoven – Uvertura Egmont
legate de vreun spectacol de operă, de exemplu: Uvertura Egmont de Beethoven.

59
5 Arhitectonica muzicală
Faimoasa Operă din Paris este situată chiar
pe strada care îi poartă numele.
Video
Vizionează G. Rossini ‒ Bărbierul din Sevilla,
actul I: Cavatina și recitativ.
OPERA
După uvertură, urmează actele operei, la fel ca la o piesă de teatru.
De obicei, opera este alcătuită din trei acte. În primul act sunt prezentate
personajele și acțiunile dramatice. În cel de-al doilea act are loc acțiunea
principală a spectacolului. În al treilea act se desfășoară deznodământul acțiunii.
Cu toate acestea, nu toate operele au trei acte. Există opere într-un singur act
(Cavaleria rusticana de Pietro Mascani), opere în două acte (Fidelio de Ludwig van
Beethoven, Bărbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini, Don Giovanni de Wolfgang
Amadeus Mozart), opere în patru acte (Carmen de Georges Bizet, Aida, Trubadurul
de Giuseppe Verdi), opere în cinci acte (Faust de Charles Gounod, Manon de
Jules Massenet). Actele spectacolului de operă se împart în mai multe segmente
numite tablouri (momente însoțite, de cele mai multe ori, de schimbarea
decorului). Situații dramatice din tablouri sunt redate prin arii, recitative sau
scene de ansamblu.
Aria este un moment muzical cantabil,
interpretat de un solist, acompaniat de orchestră.
Aceasta reprezintă punctul culminant dintr-un tablou,
în ceea ce privește dramatismul și expresia muzicală.
Arie din opera „Bărbierul din Sevilla”
Aria este partea cea mai dificilă pe care trebuie să o
interpreteze un solist, deoarece solicită un efort vocal
și o înaltă măiestrie artistică. Gioachino Rossini

Arie din opera Bărbierul din Sevilla – G. Rossini

6 œ™ j ‰ ‰ Œ ™ Œ ™ ‰ j œ
& 8 œ™ œJ œJ œJ œJ œJ œJ œ œ œJ œJ ‰ ‰ œ œJ
j j œ j j œ j ‰ ‰f >œ ‰ ∑ œ ™ œ œ #œ œ œ#œ œ œ#œ
Eu sunt băr - bie -rul cel is - cu - sit Hai - de! La -la-
ÎNREGISTRĂRILE TALE & œ œJ œ œJ œ
 JJ J JJ J J
j j
ran, la - la - ran, la - la - ran, la, La trea - bă! zo - ri - le s-au i -

& œJ ‰ ‰ Œ œ œ ‰ ‰ Œ ™ Œ ™ ‰ œj œ œJ œj œ œJ œj œ œJ ‰ ‰ œ ‰
J J J
∑ œ ‰ œJ œJ œJ œ™ œ ‰ œ ™ œ œ œJ œ™ œ ‰
vit, iu - te! La -la - ran, la - la - ran, la - la - la, la,

& ∑
œ™ œ œ œ œ U
A! Via-ța-i fru - moa - să! Nu - mai plă - ce - re,

& J œ œ œ œ
J J J J ˙™
Nu -
œ
mai
œ j
plă - ce - re
œ œ j
Pen - tru băr - bie -
& œ ‰ J J œ œ ‰ J J œ œ ‰ Œ ™
Portofoliu rul de mâ - na-n - tâi, de mâ - na-n - tâi.
 Realizează o listă cu toate operele sau Recitativul este un fragment muzical
fragmentele din opere pe care le-ai văzut. pe care solistul îl realizează pe o voce mai
Dacă nu ai fost la niciun spectacol de operă, mult vorbită, folosind același sunet pentru mai
realizează o listă cu cele pe care ai dori să le multe cuvinte. De obicei recitativul se găsește
vezi. înaintea ariei, rolul lui fiind de a pregăti apariția
ariei și de a-l ajuta pe ascultător să o înțeleagă.
În interpretarea recitativului, solistul este
acompaniat de orchestră, clavecin (în baroc și
clasicism) sau de pian. Acestea interpretează
acompaniamentul folosind sunete foarte lungi.
AUDIȚII Armoniile se schimbă în funcție de sunetele lungi
M. Musorgski ‒ Opera Boris Godunov, monolog
interpretate de solist.
W. A. Mozart ‒ Opera Don Giovanni, recitativ

60
 OPERA Arhitectonica muzicală 5
Dialogurile muzicale dintre
personaje se numesc: duete (între
două personaje), terțete (între trei
personaje), cvartete (între patru
personaje) etc. Fiecare solist are linia
lui melodică. Pot cânta în dialog sau
în același timp, conversația dintre ei
purtându-se prin intermediul muzicii,
acompaniați de orchestră.
Între actele operei există mici momente cântate doar de orchestră. Acestea
se numesc preludii, dacă se găsesc la începutul actelor, sau interludii, dacă sunt
în interiorul actelor, între diferite tablouri ale operei. Gioacchino Rossini
(1792 – 1868)
De obicei, spectacolul de operă se încheie cu o scenă finală la care ia
Unul dintre cei mai populari compozitori
parte întregul ansamblu de interpreți care au participat la ultimul act: soliști, cor,
italieni. S-a bucurat de aprecierea publicului
orchestră.
încă din timpul vieții, datorită frumuseții
Personajele spectacolului de operă melodiilor, strălucitoarelor și optimistelor arii,
În structura operei există patru tipuri de personaje: soliștii, corul, pline de vervă și ironie.
orchestra și baletul (uneori). „Orice fel de muzică este bun, cu
Soliștii, la fel ca și actorii de la spectacolele de teatru, au rolul cel mai excepţia celei plictisitoare”.
important. Ei reprezintă personajele care apar în libret. Rolurile pot fi principale
sau secundare. După cum am văzut mai înainte, ei interpretează arii, recitative,
duete, terțete etc., dar uneori cântă împreună cu corul.

 APLICĂ!
Aria calomniei din
Intonați un fragment din Aria calomniei din opera Bărbierul din Sevilla de
opera „Bărbierul din Sevilla”
Gioacchino Rossini.
G Rossini Portofoliu
 Alege un tablou dintr-o operă care îți
4 Œ œj ‰ œj ‰ œj ‰ œ ™ œ œ Œ
Allegro
&4 ™ Ó place. Observă segmentele componente ale
˙ œ œ œ J ˙™ œ tabloului (recitativ, arie, duet, moment de
Ca - lom - ni - a e-un vânt de sea - ră. A - di - ansamblu).

& œ œ Ó Œ œj ‰ œj ‰ œj ‰ œ ™ œ œ Œ œ™ œ œ œ œ œ
J J
U
e - re a - bia sim - ți - tă. Ce te ia pe ne-gân
j
& ˙ #œ Œ œ ™ œ nœ œ œ œ ˙ œ Œ Ó j‰ j‰
œ œ Video
di - te, Se în - tin - de, te cu - rin - de Și în - Vizionează Aria calomniei din opera
j j j
& œj ‰ œj ‰ œ ‰ œ ‰ œ ‰ œj ‰ œj ‰ œj ‰ œ Œ Ó
Bărbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini.

etc.
ce - pe, și în - ce - pe-a mur - mu - ra.

 REȚINE!
Corul reprezintă personajul colectiv care ia parte la acțiunea operei. Rolul
corului este de a comenta sau de a sublinia momentele mai importante. În multe
situații, corul este cel care dă amploare întregii acțiunii, o culme a expresivității
care nu s-ar putea realiza fără participarea lui. Momentele de cor din opere, de
obicei, sunt acompaniate de orchestră. Există și lucrări corale care se interpretează
a cappella (fără acompaniament).

61
5 Arhitectonica muzicală
Corul scavilor evrei
OPERA

 APLICĂ!
Giuseppe Verdi
Intonați un fragment din Corul sclavilor din opera Nabucco de Giuseppe
Verdi.
4 j r j
& b4 Ó Œ œ™ œ œ j œR œ œ™ œr œ œ œ œ Œ j r
3

œ™ œ™ œ
Dor de ța - ră te-a-vân - tă de - par - te, Zboa - ră

&b j œr œ™ œ œ™j œr Œ j r
œ™ œ œ j œR œ
j
œ™ œr
Giuseppe Verdi a scris opera Nabucco în 1841. œ œ™ œ œ œ™
Titlul operei reprezintă prescurtarea numelui lin spre-n - so - ri - te - le pla - iuri Un - de blân - de-a - di - eri par - fu -
j r
œœœœœ œœœ ˙
3

&b œ œ œ œ Œ Œ
3
œ™ œ
împăratului Babilonului, Nabucodonosor al 3 3

II-lea, care a trăit în jurul anului 600 î.H. Premi- œ™ œ œ œ

era operei a avut loc la opera Scala din Milano ma - te scal - dă mun - ții și ce - rul se - nin. A Ior
în 1842. Acțiunea se petrece în Ierusalim și în
j r
& b œ nœ œ œ œ œ œ œ œ ™ œ œ Œ œ™ nœR œ nœJ ™ œ œ œ#œ œ œ nœ
3 3 3 3
vechiul Babilon. Opera are două teme princi-
pale. Prima temă redă suferințele poporului
evreu din timpul robiei din Babilon și dorința da - nu - lui va - le sa - lu - tă Și stră - ve - chi - le zi - duri azi sfă -râ-
j r j
&b œ™ œ œ™ œ œ j œR œ œ™ œr œ œ œ œ Œ j r
de eliberare. 3

A doua temă a operei arată caracterul perso- ˙ œ™ œ™ œ

najului principal Nabucco, aroganța și nebunia ma - te. Mân - dre Si - on, tu ța - ră pierd - du - tă, Plân -gem
care îl determină să se autoproclame drept
œ œ œ œ œ
3

&b Ó
3

œ œ œ
3

œ œ ˙
Dumnezeu unic. Spre sfârșitul spectacolului,
Nabucco își revine din nebunie, adoptă cre-
dința poporului evreu, pe care îl eliberează din toți pri - begi al tău des - tin.
robie. Orchestra are rol de acompaniament pentru soliști, cor și balet,
participând activ la interpretarea partiturii. Există și momente în care orchestra
cântă singură. Acestea sunt uvertura, preludiile și interludiile. Pe parcursul
desfășurării spectacolului de operă, în orchestră se pot auzi fragmente sau teme
AUDIȚII care definesc anumite personaje sau situații. Aceste reluări ale temei de către

Audiază, în manualul digital, Aria orchestră se numesc laitmotive, adică fragmente muzicale care au menirea de a
Calomniei din opera Bărbierul din Sevilla de purta publicul cu gândul spre personajul a cărui temă este interpretată.
Gioacchino Rossini, Moartea lui Boris din
opera Boris Godunov de Modest Petrovici
Mussorgski.

Portofoliu
 Vizionează pe internet două versiuni re-
gizorale ale operei Aida de Giuseppe Verdi.
Compară cele două versiuni și scrie în câteva
fraze asemănările și deosebirile dintre ele. Baletul este
prezent doar în unele
spectacole de operă.
Rolul lui este de cele
mai multe ori de
Fotografiile cu scene din spectacole de divertisment sau de
operă, folosite pentru ilustrarea acestei îmbogățire a acțiunii.
lecții, au fost puse la dispoziție de către În cele mai multe
OPERA NAȚIONALĂ ROMÂNĂ CLUJ-NAPOCA. cazuri baletul constituie un spectacol independent. Balerinii evoluează scenic
prin mijloace specifice: mișcare, mimică, gesturi, atitudine și dans.

62
  RECAPITULARE Arhitectonica muzicală 5
Consolidează-ți cunoștințele dobândite în unitatea 5
prin următoarele activități: ? ȘTIAȚI CĂ…
Simfonia Surpriza  B iograful lui Joseph Haydn, Georg
1. Realizează o variație ritmică a următorului fragment din Simfonia nr. Haydn
94, August Griesinger, l-a întrebat pe
Surpriza, de Joseph Haydn. compozitor dacă atunci când a scris
Simfonia Surpriza a dorit să trezească
2
&4 œ œ œ œ œ œ œ œ œ
publicul care obișnuia să doarmă în
œ œ œ œ œ sălile de concerte. Haydn i-a răspuns:

& œ œ œ œ œ #œ œ œ
„Nu, dar m-a interesat să surprind
œ œ œ œ publicul cu ceva nou, astfel încât elevul
œ etc. meu, Pleyel, să nu mă depășească”.

2. Audiați melodia Hoedown în interpretarea formației Emerson Lake and

Palmer. Descoperiți forma de rondo.
3. Audiați fragmente din Concertul pentru clarinet și orchestră în La ma-
jor și Concertul pentru flaut, harpă și orchestră în Do major de W. A. Mozart.
Comparați timbrul instrumentelor soliste.
4. Audiați fragmente din Simfonia nr. 104, Cimpoiul, de Joseph Haydn,
Simfonia nr. 41, Jupiter, de W.A. Mozart, Simfonia a V-a, Simfonia destinului, de
L. v. Beethoven, Simfonia a IX-a, Din lumea nouă, de Antonin Dvořák,
Simfonia I în Mi bemol major, de George Enescu. Descoperiți elementele de
noutate pe care le aduce fiecare compozitor în simfoniile sale.
5. Vizionați fragmente din operele Boris Godunov, de Modest Musorgski și
Oedip, de George Enescu. Informați-vă de pe internet despre subiectele celor
două capodopere muzicale. Discutați în clasă despre modul în care cei doi Richard Wilhelm Wagner
Cor
compozitori tratează din operei.
subiectul opera Lohengrin (1813 – 1883)
Muzician, poet, dramaturg și teoretician
6. Intonați Imnul nupțial, din actul al III-lea al operei Lohengrin, de R.
Richard al artei. Opera sa a influențat decisiv creația
Wagner
postmodernistă.
Wagner.
„Bucuria nu este în lucruri, este în noi
b2 Ϫ r
&b 4 œ œ™ œ œ™ ‰ œ œ™ ‰ înșine.”
J R œ J „Muzica este limba pasiunii”.
„Nu pot cuprinde spiritul muzicii altfel
j
Con - duși cu drag, Ve - niți a - ici,
b œ œ œ™ œ œ œ™
&b œ œ™ œ œ™ ‰ decât în iubire”.
J R J R R
r
Un - de iu - bi - rea v-aș - teap - tă zâm - bind.
b Ϫ
&b œ œ™
J
œ
R
œ™ ‰ œ J œ œ™ ‰

œ
În - cre - ză - tori și fe - ri - ciți,
b œ œ™ œ™ œ
&b œ œ™
J R J œ
R œ J R œ™ ‰
U - niți o via - ță în - trea - gă să fiți.

7. Discutați în clasă despre complexitatea structurii unui spectacol de operă. AUDIȚII

Emerson Lake & Palmer ‒ Hoedown
8. Vizionați fragmente din opera Nabucco, de Giuseppe Verdi. Discutați F. J. Haydn ‒ Simfonia nr. 104, Cimpoiul
despre rolul pe care l-a avut muzica asupra robilor evrei; țineți cont de eveni- W. A. Mozart ‒ Simfonia nr. 41, Jupiter, Mica
mentele istorice de la acea vreme, de unde au fost luați și situația lor socială. serenadă
Ludwig van Beethoven ‒ Simfonia nr. 5,
Pentru aceasta, citiți cu atenție textul cântecului Corul sclavilor.
Destinului
Modest Musorgski ‒ Boris Godunov

63
5 Arhitectonica muzicală  EVALUARE
I. Alegeți varianta corectă.

1. Rondoul este:
a. formă muzicală
b. gen muzical
c. formă și gen muzical
2. Concertul este alcătuit din:
a. o singură parte
b. două părți
c. trei părți
3. Simfonia este o lucrare muzicală de mari proporții alcătuită din:
a. două părți
b. patru părți
c. șase părți
4. Spectacolul de operă se deschide cu:
a. uvertură
b. preludiu
c. interludiu

II. Realizează o variație ritmico-melodică a următorului fragment din

Concertul Brandenburgic nr. 5 de J. S. Bach.
# œ œ Ó
&#œœœœœœœœ œœœœœœœœ œœœœœœœœ
Punctaj Număr de răspunsuri corecte: etc.
obținut în
funcție de
numărul III. Audiază 4 fragmente din diferite lucrări muzicale audiate în clasă.
răspun- I II III Recunoaște fragmentele și precizează numele compozitorului.
surilor
corecte
8 4 1 4
7
6 3 3
5
4 2 2
3
2 1 1
1
Din oficiu 2 2 2
Punctaj 4 răsp. corecte + 2 p.
I
maxim din oficiu = 10 p.
1 răsp. corect + 2 p.
II
din oficiu = 10 p.
4 răsp. corecte + 2 p.
III
din oficiu = 10 p.
Autoevaluare 10 + 10 + 10 = 30/3 = 10 p.

64
 6
Muzica în
societate
6 Muzica în societate
Georg Friedrich Händel
(1685–1759)
Händel s-a născut în orașul Halle din
Saxonia (Germania), unde a luat și primele
lecții de muzică de la Friedrich Wilhelm
Zachow. În 1702 este organist în Halle, un
an mai târziu este angajat ca violonist și
„Maestro al Cembalo" în orchestra Operei din
Hamburg, condusă de Reinhard Keiser. Aici
realizează în 1705 prima sa operă, „Almira",
pe un libret de Feustking, cu care atrage
atenția publicului. În anul 1707 pleacă în
Italia, unde studiază cu compozitorii italieni
Arcangelo Corelli, Alessandro și Domenico
Scarlatti și cu Agostino Steffani. În Italia
compune opere, oratorii și un mare număr
de cantate religioase, însușindu-și stilul și
mijloacele muzicii italiene.
La sfârșitul anului 1710 se mută definitiv
la Londra, unde devine compozitorul curții
regale.
66
EVOLUȚII ALE MUZICII
 DESCOPERĂ!
Muzica fiecărei epoci exprimă viața, sentimentele, preocupările și gândirea
oamenilor. Acesta este motivul pentru care epocile istorice au contribuit la
îmbogățirea arhitectonicii muzicale.
Au existat și frământări politice care au influențat evoluția artelor în general
și a muzicii în mod special. De-a lungul istoriei, personalități politice au susținut
anumiți compozitori. Principalii sponsori ai muzicienilor au fost: biserica, pe de-o
parte, și nobilimea, pe de altă parte.
Giovanni Pierluigi da Palestrina a fost capelmaistru al curții papale, ceea
ce l-a ajutat să creeze un lung șir de opere de înaltă ținută artistică, constituind o
culme a creației corale renascentiste (Polifonia de aur a Renașterii). A pus bazele
unui stil componistic ce îi poartă numele – stilul Palestrina.
Johann Sebastian Bach s-a bucurat de protecția ducelui Johann Ernst de
Saxa-Weimar. Bach a revoluționat sistemul modal, punând bazele sistemului tonal.
Joseph Haydn, angajat ca prim capelmaistru la curtea familiei Eszterhazy,
a avut libertate deplină în decizii și a putut să mărească numărul instrumentiștilor
din orchestră cu 30 de muzicieni, ceea ce l-a ajutat să experimenteze și să își
perfecționeze propriul stil.
Richard Wagner a fost susținut financiar de împăratul Ludovic al II-lea al
Bavariei, pentru a se dedica doar compoziției. Cu ajutorul financiar al casei regale,
Wagner a construit Teatrul de la Bayreuth.
George Enescu a fost susținut de Regina Elisabeta a României. De-a lungul
timpului, Enescu a scris câteva lieduri pe versurile reginei, care își publica poeziile
sub pseudonimul Carmen Sylva. Enescu a fost un invitat permanent la seratele
muzicale de la Palatul Regal.
 REȚINE!
În decursul istoriei, muzica a evoluat de la formele cele mai simple la
cele mai complexe, creându-și limbajul specific, inventând și perfecționând
instrumente muzicale și un sistem de notaţie.
În epoca străveche şi cea veche au apărut primele elemente ale limbajului
muzical: ritmul și melodia – odată cu primele instrumente muzicale (beţe de lovit,
pietre, tobe) ce au însoțit primele mişcări de dans ritualic. Treptat, au fost făurite
şi instrumentele muzicale.
În Antichitate, muzica era strâns legată de cultul unor zeităţi, cărora
vechile popoare – chinezii, egiptenii, indienii, grecii – le atribuiau crearea muzicii.
Ea era executată de către ansambluri de muzicieni, la solemnităţi publice sau
ceremoniale de la curtea regilor și a împăraților, în temple și palate.
În Grecia antică au apărut
primele concursuri muzicale (cele în
cinstea lui Apollo, denumite „jocuri
pytice”). Muzica era prezentă în toate
jocurile şi serbările.
Grecii au conceput prima
scară muzicală și prima formă de
notaţie muzicală pentru muzica
instrumentală.
 EVOLUȚII ALE MUZICII Muzica în societate 6
La Roma, spre finele imperiului, a luat naştere genul muzical denumit
concert, care reunea instrumentele de atunci.
După prăbușirea Imperiului Roman de Apus (476 d. H.), muzica se dezvoltă ? ȘTIAȚI CĂ…
în două direcții diferite:  Primul sistem medieval de notație
a. Muzica gregoriană sau cântul gregorian este inspirat de muzica primilor era alfabetic. Acesta a fost preluat prin
Boethius (începutul secolului al VI-lea)
creștini de pe teritoriul Imperiului Roman de Apus. Aceasta s-a dezvoltat
de la vechii greci (melografia antică).
între secolele al VI-lea și al XI-lea, iar numele este legat de cel al Papei
Acestuia i s-au înlocuit literele grecești cu
Grigore cel Mare. cele latine. Se foloseau primele 15 litere
b. 
Muzica bizantină apare datorită încrucișării culturii europene cu majuscule ale alfabetului latin (de la A la
cea orientală. În timpul domniei împăratului roman Constantin I, P), alcătuind o scară de aproximativ două
Constantinopolul devine un puternic centru muzical. Numele direcției octave, în registre vocale bărbătești.
în care se dezvoltă muzica vine de la vechea denumire a cetății: Bizanț.
Împăratul Constantin I este cel care a acceptat religia ortodoxă ca religie
de stat. Muzica bizantină este specifică ortodoxiei.
În secolele al VIII-lea și al IX-lea s-a născut și a evoluat portativul, din
nevoia de a nota înălţimea sunetului, la început cu o singură linie, apoi cu două
și cu trei, colorate diferit. Călugărul Guido d’Arezzo (995–1050) l-a perfecționat,
adăugând a patra linie. Tot lui îi datorăm şi numirea de acum a notelor muzicale:
ut (do)-re-mi-fa-sol-la, cu excepția lui si. ? ȘTIAȚI CĂ…
Renaşterea (secolul al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XVII-lea) a adus
laicizarea muzicii, prin apariţia şi dezvoltarea, în tratatele teoretice și, apoi, în viața
muzicală, a Ars Nova (artă nouă), pentru a se distinge de Ars Antiqua (artă veche).
Apar primele partituri tipărite, polifonia vocală înfloreşte grație lui Orlando di Lasso,
Giovanni Pierluigi da Palestrina, Tomás Luis de Victoria, John Dowland.
După 1650, în perioada barocului, a apărut opera, un punct de cotitură
pentru muzica occidentală. În acelaşi timp, muzica instrumentală cunoaşte o
dezvoltare fără precedent, apar multe dintre genurile şi formele muzicale perene
şi astăzi. Numele cheie ale epocii sunt Claudio Monteverdi, Antonio Vivaldi, Georg
Friedrich Händel, Johann Sebastian Bach.
Clasicismul a fost, în primul rând, vienez, căci Viena secolului al XVIII-lea era
inima artei muzicale. Acolo, marii compozitori Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus  Giovanni Pierluigi da Palestrina
Mozart, Ludwig van Beethoven au preluat tot ce era de valoare din trecut şi au (n. cca. 1525 – d. 1594) este considerat cel
pregătit viitorul, fixând genurile şi formele muzicale și definind orchestra clasică. mai important compozitor al Renașterii,
Princeps Musicae.
În perioada romantismului – prin Franz Schubert, Johannes Brahms –,
muzica dă frâu liber exprimării sentimentelor și emoțiilor.
În secolul al XX-lea, apar o mulțime de curente muzicale: expresionism,
serialism, aleatorism, muzică concretă, muzică electronică. Este o epocă a
experimentelor, în care compozitorii încalcă canoanele clasice, explorează
posibilități de expresie artistică cu totul noi, fac muzică altfel decât marii înaintași.
Printre reprezentanții de seamă se enumeră: Claude Debussy, Igor Stravinski,
Serghei Rahmaninov, Arnold Schönberg.

 APLICĂ!
1. Comparați cântecul popular Am un leu și vreu să-l beu cu tema din Rapsodia I
de George Enescu. Care sunt instrumentele muzicale folosite de compozitor AUDIȚII
pentru a reda linia melodică? Găsiți asemănări și deosebiri ale liniilor melodice. Orlando di Lasso ‒ Matona, mia cara
2. Audiați un vals de Frederic Chopin și un vals de Johann Strauss fiul. Antonio Vivaldi ‒ Anotimpurile
Igor Stravinski ‒ Povestea soldatului
Discutați despre asemănările și deosebirile dintre cele două valsuri.

67
6 Muzica în societate
Thelonious Monk (1917-1982) ‒ pianist
și compozitor american de jazz. Fondator
al bebopului, el a cântat, de asemenea,
sub influența hard bop și modal jazz.
Charlie Parker (1920-1955) ‒ saxofonist
și compo­ zitor american de jazz,
supranumit „Bird”. Este considerat unul
dintre fondatorii jazzului modern și ai
genului muzical bebop și descris ca unul
dintre cei mai mari saxofoniști din toate
timpurile.
AUDIȚII
George Gershwin – Rhapsody in Blue, în
interpretarea lui Dan Mizrahi.
Dave Brubeck – Take Five
Miles Davis – So What
Charlie Parker – Confirmation
68
ASPECTE ALE MUZICII ÎN SOCIETATEA DE AZI
 OBSERVĂ ȘI DESCOPERĂ!
Îți place să asculți muzică? Ai piese preferate? Unde și când le asculți? Care
sunt momentele în care te întâlnești cu muzica?
Privește imaginile următoare.
Observă rolurilor sociale diverse ale muzicii.
 REȚINE!
Ascultăm muzică zilnic, voluntar sau involuntar, când suntem în casă (la te-
levizor, fie că ne uităm la o emisiune muzicală sau la un film), pe stradă, la școală
sau în sălile de spectacole. Ceea ce ascultăm poate să ne placă sau să ne provoa-
ce un sentiment de neplăcere. Indiferent cum și unde o ascultăm, de multe ori
muzica ne rămâne în memorie și ne influențează stările de moment. De exem-
plu, dacă am asculta un cântec de leagăn, ne-ar liniști și am dori să dormim. De-a
lungul timpului, au fost foarte mulți
compozitori care s-au inspirat din
cântecele de leagăn pentru a scrie
adevărate capodopere muzicale.
Dacă am asculta cântece de nuntă,
dansuri populare, muzică rock, jazz
sau pop, ne-am schimba starea de
spirit și ne-am dori să dansăm.
În alegerea unui anumit gen
de muzică, este deosebit de impor-
tant mesajul pe care muzica respectivă îl transmite. În general, atenția este îndreptată
asupra caracterului unei melodii și asupra versurilor. Muzica aleasă pentru a fi audiată
exprimă foarte bine starea sufletească a fiecăruia dintre noi.
Pe parcursul evoluției, muzica a avut întotdeauna o componentă de masă,
pentru oamenii de rând. În Epoca modernă, apariția unor mijloace de înregistrare a
muzicii, ca discurile de vinil și banda magnetică, și de reproducere, precum: gramo-
fonul, patefonul, pick-upul și magnetofonul, a schimbat modul în care putem asculta
muzică. A determinat apariția unor genuri noi de muzică, prin care oamenii pot să
se relaxeze, să socializeze și să se distreze. Printre aceste genuri de muzică se numără
jazz-ul, muzica rock, pop, disco, folk.
 ASPECTE ALE MUZICII ÎN SOCIETATEA DE AZI Muzica în societate 6
JAZZ
Jazzul este un gen muzical
apărut la începutul secolului al
XX-lea, în statele sudice ale
Statelor Unite. S-a născut simultan
în New Orleans, Kansas City, St.
Louis și Memphis, din amestecul
muzicii populației afroamericane
‒ cântecele muncitorilor de pe
plantațiile de bumbac, cântecele
de leagăn (swing) și religioase Aura Urziceanu (n. 14 decembrie 1946,
(negro spirituals și gospel) ‒ cu București) – cântăreață și compozitoare de
armonii și acorduri ale muzicii jazz din România, considerată una dintre cele
europene (marșuri, imnuri, muzică mai importante voci românești ale genului.
populară). S-a răspândit în celelalte state americane, de-a lungul fluviului
Mississippi, până la Chicago, unde a devenit faimos. Din muzica afroamericanilor
provin aproape toate caracteristicile jazzului: improvizația pe diferite teme sau
armonii, care lasă fiecărui interpret (instrumental sau vocal) o mare libertate de
exprimare în propriul stil, individual sau alternativ cu ceilalți și cu orchestra; ritmul
îi însoțește întotdeauna execuția, conferindu-i un swing (balans) tipic; tonalitatea
– accentul pe expresivitatea sunetelor: aspre, nefiltrate și eruptive la instrumente,
plângătoare, țipătoare și acuzatoare, la vocile cântăreților.
Jazzul este genul care a atras foarte mulți compozitori datorită libertăților
pe care le oferă. Printre aceștia se numără și George Gershwin, a cărui operă
Porgy and Bess se bucură de mare succes pe plan mondial. Unele dintre melodii
au ajuns piese de sine stătătoare care, după moartea compozitorului, au fost
adaptate pentru filme și emisiuni de televiziune. De exemplu: Summertime.
George Gershwin (1898 – 1937)
 APLICĂ! Unul din cei mai populari compozitori
Porgy and Bess
Intonați pe una sau pe două voci melodia Summertime din opera Porgy and
americani din prima jumătate a secolului
al XX-lea. Prin îmbinarea muzicii clasice cu
Bess de George Gershwin. Puteți să vă acompaniați folosind negativele de pe jazzul, a dat jazzului o nouă interpretare,
G. Gershwin
internet. Respectați dicția, controlul intonației, frazarea și gesturile dirijorale. una simfonică. Astfel, lucrările sale reunesc

œœj ‰ œœ ™™ œ œœ ™™ œœ œ
elemente de jazz simfonic cu elemente din
œ ẇ ˙ œœ œ
& C œ œœ J‰ œ œ ˙˙ Œ œ
muzica ușoară. Gershwin a compus atât pentru
˙œ œ œœ teatrele muzicale de pe Broadway, cât și pentru
sălile de concert clasic. Multe din lucrările
sale au fost interpretate de instrumentiști și
j œ™ ˙
Sum-mer- time and the li-ving is eas - y Fish are
j
œ Œ œ™
œ™ œœ œ™
œ™ œœ œœ #ẇ ˙ ‰ œ œœ
cântăreți de renume mondial: Ella Fitzgerald,
& œ œ™ ˙ œ œ ˙ œ J
J
Louis Armstrong, Frank Sinatra. În România,
pianistul Dan Mizrahi s-a specializat în
interpretarea muzicii lui Gershwin.
œœj œœ œœj ˙˙
jump ing and the cot-ton is high. Oh, your

& J Œ œœ ™™ œœ œœ ™™ œœ œ ˙ Œ
J œ ˙ ˙œ œ ˙˙ œ
œ

œj œ ™
dad is rich and your mom's is good look - ing. So

& œœ œ œœ œ œœ œ œ™ ˙
˙ w ˙ Ó
œ œ J w ˙
hush, lit - tle ba - by don't you cry.

69
6 Muzica în societate
Tears for Fears în concert
? ȘTIAȚI CĂ…
 Mad World este un cântec al trupei
britanice Tears for Fears (1982). De la
lansare și până în prezent, a fost preluat de
numeroși artiști în repertoriul lor, printre
care Michael Andrews. Gary Jules a preluat
melodia pentru coloana sonoră a filmului
Donnie Darko (2001). Mad World a devenit
un hit britanic, câștigând premiul Ivor
Novello în 2003.
ASPECTE ALE MUZICII ÎN SOCIETATEA DE AZI
POP
Termenul de muzică pop provine
din Marea Britanie (mijlocul secolului
al XX-lea), unde era folosit pentru a
numi muzica unor trupe ca The Beatles
sau The Rolling Stones (în imagine).
Cuvântul „pop” este prescurtarea
adjectivului „popular” (celebru, faimos).
Pop este cea mai potrivită denumire
pentru acest gen de muzică, deoarece
cuprinde o mare parte din toate
manifestările muzicale ale culturii
populare (de masă) apărute de-a lungul secolului al XX-lea până în prezent.
Principala caracteristică a unei piese pop este accesibilitatea. Accentul
se pune pe refren și pe armoniile simple care o fac foarte ușor de ascultat, de
recunoscut, de memorat, de înțeles și de fredonat. Structura muzicii pop este
foarte lejeră, are ritmuri plăcute, de foarte multe ori dansante. Subiectele muzicii
pop sunt: dragostea, libertatea, frumusețea naturii, viața de zi cu zi, situații
comune, ușor de recunoscut.
Fiind creată cu elemente din toate celelalte genuri populare, muzica pop
se dezvoltă, progresiv, prin îmbinarea (amestecul) mai multor stiluri, în funcție de
schimbarea, de la o generație la alta, a preferințelor pentru un stil sau altul.
 APLICĂ!
Intonați, după auz, un fragment din cântecul Mad World. Extrageți în
caiet notele muzicale din careMad World melodia. Formați cu acestea o
este alcătuită
scară muzicală. Descoperiți dacă melodia are la bază sistemul tonal sau sistemul
Michael Andrew
modal.
b4
& b b4 Œ j j j j j j œ œ œ œ œj ‰ œj œ œ œ œ œj Œ
œ œ œ œ œ œ J J J J J J
All a - round me are fa - mi - liar fa - ces, fa - mi - liar fa - ces,

œ œ œj œj œj j j j j j j œ œ œ œ œj Œ
Their tears are fil - ling up their glas - ses, No ex - pres - sion,
Portofoliu b
& b b œJ œ J J
Œ œ œ œ œ œ œ J J J
 Audiază melodia Mad World în două in-
terpretări diferite: Tears for Fears și Michael wom out fa - ce - e - es Bring and ear - ly for their dai - ly ra - ces

j j j j j
no ex - pres - sion Hide my head I want to drown my sor - row,
Andrews. Compară cele două interpretări. b œ œ œj Œ œ œ œ œj œj ™™ Œ
Găsește asemănări și deosebiri. Alege vari- & b b œJ œ J J
œ œ
J J J œ œ œ œ œJ œJ
anta care îți place cel mai mult. Argumen- Go - ing no - where go - ing no - where And I find it kin - da
tează în două-trei fraze varianta aleasă.
j j j œ œ œ
No to - mor - row, No to - mor - row
b œ
& b b J œJ ‰ œJ J J œJ œJ œj Œ
œ œ œ œ
 Descrie în câteva fraze contribuția pe œ œ œ J J J œJ œJ œJ J J œJ œJ
care o are muzica ta preferată la dezvoltarea
fun - ny I find it kin - da sad that dreams in which i'm dy - ing are the best I've ev - er
personală.
b j j j j
& b b œj ‰ ‰ œj œ œ œJ œJ œJ œJ ‰ œJ œJ œJ œJ œJ œj ‰ ‰ œj œ œ œJ œJ
had I find it hard to tell you I find it hard to take when peo-ple run in

b j j j
& b b œJ œJ œJ œJ œJ œJ œJ œJ œJ œ™ ˙ œ œ œj œj œ œj œj œj w
AUDIȚII cir -cles it's a ve - ry, ve - ry mad world. O

Elton John – I’m still standing

Coldplay – Hymn for the Weekend

70
 ASPECTE ALE MUZICII ÎN SOCIETATEA DE AZI Muzica în societate 6
ROCK
Acest nou și revoluționar gen muzical, diferit de tot ceea ce exista înainte, s-a
născut ca rock and roll (adică zguduie și rotește), în anii ’50, prin combinarea muzicii
country cu ritmurile de blues, folosind ca instrumente de bază chitarele electrice.
Primii cântăreți de rock and roll au fost afroamericanii Little Richard, Chuck
Berry, Fats Domino. La scurt timp, această muzică a fost preluată de interpreți
ca Bill Haley și Elvis Presley. După ce cântecele acestuia din urmă ajung peste
ocean, în Marea Britanie, la finele anilor ’50 apare prima formă de muzică rock
(cel britanic), care a revoluționat muzica prin formațiile The Beatles, The Rolling
Stones, The Animals, The Who. În anii ’60, tot în Marea Britanie, apare hard
rock-ul, care exploatează caracteristica fundamentală a rockului, ritmul, adică
instrumentele de percuție.
Dintre trupele reprezentative amintim: Led Zeppelin, Black Sabbath,
Alice Cooper, Deep Purple, Van Halen, Iron Maiden, AC/DC, Scorpions. Odată cu
Charles Edward Anderson „Chuck” Berry
apariția acestor trupe, rockul lui Elvis Presley a devenit „Soft Rock” sau lejer. În anii
(1926-2017). Compozitor, cântăreț și chitarist
’80 apare rockul alternativ, destinat formațiilor care nu se încadrează în niciunul american, de origine afro-americană și unul
dintre celelalte stiluri de rock. dintre pionierii muzicii rock'n'roll.

 APLICĂ! Scarborough Fair

1. Intonează un fragment din piesa rock Scarborough Fair, Paul
de Simon
Peter
and
Hofmann. Improvizează un acompaniament melodic dacă ai la dispoziție
Art Garfunkelo
chitară sau o orgă electronică.
#3
& 4˙ œ œ œ œ œ œ™ œj œ ™ Œ œ œ ˙ œ œ #œ œ ˙ ™
œ ˙
Are you go- ing to Scar - bo-rough Fair. Par - sley, sage, rose - ma - ry and thyme
# œ ˙ œ
8

& œ Œ ˙ œ œ œ œ Portofoliu
Re - mem - ber me to one who lives
 Audiați Scarborough Fair în diferite inter-
#
& œ˙™ œ ˙ œ ˙ œ œœ œœ
pretări (Simon & Garfunkel; Celtic Woman,
˙ œ ˙ ™™ LP, Taryn Harbrige) Comparați versiunile.
there She once was a true love of mine. Alegeți varianta care credeți că se potrivește
cel mai bine cu starea voastră sufletească din
2. Audiați fragmente momentul audiției.
Sting ‒ solist și basist
din: Set the Controls for the Heart
al formației The Police
of the Sun – Pink Floyd (mod
mixolidian) și Somebody That I
Used to Know – Gotye (re minor).
Discutați despre diferențele
dintre limbajul tonal și limbajul
modal în muzica pop-rock.
3. Audiază We Are the
Champions de Freddie Mercury.
Identifică forma cântecului.
4. Audiați piesa Every AUDIȚII
Breath You Take, aparținând Deep Purple – Smoke on the Water
formației The Police. Rainbow – Since You’ve Been Gone
Queen – The Prophet’s Song
Identificați măsura și forma
Arctic Monkeys – R U Mine?
cântecului. OneRepublic – Walking Up
Muse – Bliss

71
6 Muzica în societate  RECAPITULARE
Intonați un fragment din piesa Dubadap da de Uli Führe. La început cântați
împreună toată melodia. Apoi da pe două voci și intonați me-
clasa se împarte
Dubadap
lodia în canon. Analizați melodia din punctul de vedere al formei, pornind
de la motiv. Uli Fuhre

Swing
4C
A
œ ˙
œ™ œ
F C
& 4 œ™ œ œ ˙ œ™ œ œ ˙
G

Abbey Road este al unsprezecelea album de œ™ œ œ ˙

studio lansat de formația engleză de muzică Du - ba - dap da, du - ba - dap da, du - ba - dap da, du - ba - dap da,
U
œ ˙ Œ
œ™ œ
F C
rock The Beatles și ultimul pe care aceasta l-a C
& ™œ œ ˙
C G
înregistrat. œ œ œ ™ œ œ™ œ œ ˙ œ
du - ba - dap da, du - ba - dap da, djip - dap djip da - bi - dap djon - ga.

& œ œ œ ™ œ œ™ œ œ œ œ™ œ œ ™ œ œ œ œ ™ œ œ™ œ œ œ œj‰ Œ
C F C G
B

Du - ba - ba - du - ba, du - ba ba - du - ba, du - ba ba - du - ba du - ba,

U
œ Œ
F C G C
& œ œ œ ™ œ œ™ œ œ œ œ™ œ œ ™ œ œ œ ™ œ œ™ œ œ ˙
C
The Beatles a fost unul dintre grupurile a
cărui muzică a fost cea mai influentă pentru Du - ba ba - du - ba, du - ba Imagine
ba - du - ba, djip - dap dji - da - bi - dap djon - ga.
Era Rock care a urmat. Grupul a fost alcătuit
din John Lennon (vocal, chitară ritmică), 2. Intonați un fragment din piesa Imagine de John Lennon. Acompaniați-vă
John Lennon

Paul McCartney (vocal, chitară bas), George cu o chitară sau o orgă electronică.
4 j ‰ œj œ œ œ œ
&4 ‰ œ œ œ œ œ œ œ œœ Ó œ œ˙ Œ
Harrison (chitară solo) și Ringo Starr (baterie).

Œ ‰ œj œ œ ™ œ œ ˙
I - ma - gine there's no heav - en It's eas - y if you try

& Œ œ œ œ œ œ œ œ œ Ó Ó

j œ œ œ œ ˙ œ œ œ œœ
No hell be - low - us A -bove us on - ly sky.

& ‰ œ œ œ œ Œ œ œ™ œ œ œ ˙
J
ÎNREGISTRĂRILE TALE
‰ œj œ œ œ œ œ œ œ ˙
I - ma -gine all the peo - ple Liv -ing for to - day A - ha

& œ ≈œ œ œ œ œ œ ™™ œ œ ˙ Œ Œ


I -ma -gine there's no coun - tries It is - n't hard to do - ple

tries It is - n't hard to do - ple

œ œ ˙ œ œ œ œœ œ
1.

& œJ œ ™ œ ≈œœ œ œ œ œ ™™
Liv - ing for to - day A - ha I - ma -gine there's no coun
Liv - ing life in peace yu - huh

& œ œ œ™ œ œ œ œ œ œ
2.
œ œ œ Ó
You may say I'm a dream - er.

The Beatles

AUDIȚII
Louis Armstrong ‒ Hello Dolly
Miles Davis ‒ So What
The Beatles ‒ Hey Jude
Audiați melodia Imagine de John Lennon.
Documentați-vă pe internet despre războiul din
Vietnam și legătura care există între cântec și
acest război. Găsiți piese din creația lui Bob Dylan,
inspirate de același război.

72
  EVALUARE Muzica în societate 6
I. Alegeți varianta corectă de răspuns la următoarele cerințe.

1. Wolfgang Amadeus Mozart este reprezentant muzical al:

a. Renașterii;
b. Clasicismului;
c. Romantismului.

2. Opera Porgy and Bess este compusă de:

a. George Gershwin;
b. Ludwig van Beethoven;
c. Elton John.

3. Aura Urziceanu este interpretă de muzică:

a. clasică;
b. populară;
c. jazz.

4. Termenul de muzică pop provine din:

a. Suedia;
b. Marea Britanie;
c. România.

II. Audiați cântecul folk Ochii tăi, pe versuri de Dan Verona, interpretat de Punctaj Număr de răspunsuri corecte:
Ștefan Hrușcă. Precizați dacă solistul este acompaniat de chitară, de obținut în
orchestră sau de chitară și de orchestră. funcție de
a. de chitară; numărul
răspun- I II III
b. de orchestră.
surilor
c. de chitară și de orchestră
corecte
III. Realizați o listă cu patru cântece învățate în această unitate. 8 4 1 4
7
6 3 3
5
4 2 2
3
2 1 1
1
Din oficiu 2 2 2
Punctaj 4 răsp. corecte + 2 p.
I
maxim din oficiu = 10 p.
1 răsp. corecte + 2 p.
II
din oficiu = 10 p.
4 răsp. corecte + 2 p.
III
din oficiu = 10 p.
Autoevaluare 10 + 10 + 10 = 30/3 = 10 p.

73
6  RECAPITULARE FINALĂ
Munților cu branzi înalți
1. Intonați melodia populară Munților cu brazi înalți. Găsiți și notați în
caiet modul în care este scrisă lucrarea. cântec popular

Moderato
3 j
& 4 œJ œJ œJ œ™ œ œ œ œ™
J J J
œ œ œ œ™
J J J œ œj œj œ™
j
Mun - ți - lor cu brazi î- nalți, măi, Mun - ți - lor cu brazi î- nalți, măi,
j j j j j j j
& œ œ œ œ œ œJ œJ œJ œ™ œ œ œ œ œ™ œ œ œj œ™
Gea - ba voi vă le - gă - nați, măi,
Gea - ba voi vă le - gă - nați, măi.
Decembre
2. Intonează fragmentul din melodia Decembre de Nicu Alifantis.
Precizează tonalitatea melodiei. Audiază pe internet cântecul și analizează
Nicu Alifantis
forma.

b4
& b 4 œJ œ œ œ œ œ œ œ œ Œ ‰ œJ œ œ œ œ œ œ
b j j
1.Te ui - tă cum nin - ge de - cem- bre, Spre gea muri, iu - bi - to, pri-

&b œ œ Œ ‰ œ œ œ œ œ œ œ œ œ Œ ‰ œ

b
veș - te Mai spu - ne s-a - du - că jă - ra - tec Și

&b œ œ œ œ œ œ œ œ Ó
fo - cul s-a - ud Nelly Bly
cum tros - neș - te.

3. Intonați pe două voci melodia Nelly Bly de Stephen Foster. Precizați

XXX
tonalitatea în care este scris cântecul și analizați forma.
b2 j œr œj œj
& b 4 œj œj œœ j œj œ œœ
j
œJ œJ œœJ œJ œ œ™ œ œ œ œœ ™™
Ϫ
J R J J J
b j r j j j œj œj œj œ™j œr œj œj œ ™
Nel - ly Bly, Nel - ly Bly, Bring the broom a - long, We'll
b
& œ™ œœ œœ œœ œœ œ œ œ œ œ œ œ œ™ ‰
Ϫ
J R J J J J J J J™ R J J
™™

b j j j j
sweep the kitch - en clean my dear and have a lit - tle song.

& b ™™ œœ œ œ œœ œœ œœ œœ œ™ œ™j r œ™ j
œJ œJ J J œ™ œ™ œ œœ
J R Ϫ J
b
Heigh! Nel - ly,
j œj œj™
Ho, Nel - ly,
j
r Lis -j ten, j love, to
r
me; I'll

& b œj œj œœ œœ œ œ ™ œœ œ œ œ™
œ œ œœ ˙˙
œJ œJ J J J R œJ J J ™ R
sing for you, play for you A dul - cet me - lo - dy.

4. Comparați mesajul versurilor unui cântec popular învățat în semestrul I

AUDIȚII
ABBA ‒ Thank You for the Music
Adele ‒ Hello
Chuck Berry ‒ Johnny B. Goode
The Who ‒ My Generation
cu cel al versurilor unui cântec din semestrul al II-lea.
5. Audiați un coral de Johann Sebastian Bach și Bohemian Rhapsody de
Freddie Mercury. Comparați cele două lucrări care aparțin unor genuri diferite.
Cărui gen aparține fiecareCopyright
lucrare? Care sunt
© Cantus Mundiasemănările
2019 și deosebirile dintre
ele? Găsiți alte două lucrări din două genuri diferite și propuneți clasei să
analizați asemănările și deosebirile dintre cele două lucrări.
6. Compune un cântec cu formă tristrofică mică, în tonalitatea Si bemol
major.

74
  EVALUARE FINALĂ 6
I. Alegeți varianta corectă de răspuns la următoarele cerințe.

1. Măsura compusă de șapte timpi este măsură:

a. simplă
b. compusă eterogenă
c. compusă omogenă

2. Armura tonalității sol minor melodic este alcătuită din:

a. doi bemoli – si bemol și fa bemol
b. doi diezi – fa diez și do diez
c. doi bemoli – si bemol și mi bemol

3. Dintre compozițiile de mari proporții fac parte:

a. concertul, simfonia, opera
b. cântecul popular, dansul
c. rondoul, cântecul de leagăn

4. Caracteristicile jazzului sunt:

a. improvizația, ritmul
b. înălțimea sunetelor, timbrul
c. dinamica, improvizația

II. Completează următorul rebus.

Punctaj Număr de răspunsuri corecte:
1 O obținut în
funcție de
2 B numărul
I II III
3 I răspun-
surilor
4 C corecte
5 E 8 4 8 8
6 I 7 7 7
7 U 6 3 6 6
8 R 5 5 5
4 2 4 4
I
3 3 3
1. Mod heptacordic pe sol alcătuit din sunete naturale 2 1 2 2
2. Jocul la ............ – cântec folcloric
1 1 1
3. Mod heptatonic pe fa alcătuit din sunete naturale
4. Ultimul mod heptacordic Din oficiu 2 2 2
5. Dans popular din Muntenia care începe rar și se termină repede Punctaj 4 răsp. corecte + 2 p.
I
6. Kirie eleison în traducere folclorică maxim din oficiu = 10 p.
7. Joc popular din Oltenia 8 răsp. corecte + 2 p.
II
8. Crenguță împodobită din oficiu = 10 p.
8 răsp. corecte + 2 p.
III
III. Realizează o listă cu opt cântece învățate în acest an școlar. din oficiu = 10 p.
Autoevaluare 10 + 10 + 10 = 30/3 = 10 p.

75
6 PROIECT DE VARĂ
Realizați un moment muzical artistic prin care să ilustrați anumite comportamente sociale. Pentru realizarea lui,
Cântec de pădure
creați o mică scenetă pe care să o îmbogățiți cu următoarele cântece învățate în clasele V-VIII și cu următoarele
melodii.
Cântec de pădure

j j j œj™ r j œœj œœ ‰ œœj j r œœj œj œ œ œœj œj

Allegro
2 r
I
& b 4 œj œ™j œR œœ œœ œœ œœ œœ
J
œœ
J
Ϫ
J
œœ
R
œœ
J J ‰ J
Ϫ
œ™ œœ
J R J œJ œ œ J œJ
J J J
II

r œj j j r œj j j j j r j j
1.Aș vrea în - trea - ga via - ță în crâng să mi-o tră - iesc Căci li - niș - tea și do - rul în-
j j ‰ œ œ™ œ
& b Ϫ
œ™ œœ œJ œœ œ ‰ œJ œ™
J
œ œ œ œ
œR J œJ œ œœ œJ œœ œ™
œ™ œœ œœJ œœ œ Œ
J R J J J R J
tr-ân - sul în - flo - resc Căci li - niș - tea și do - rul în - tr-ân - sul în - flo - resc.

2.Râd ramuri înverzite 3.Argintul dimineții 4.Și cântece din ramuri

De aripi de zefir De farmec este plin, Vioaie se răsfrâng
Iar umbra-mi spune: ”Vino, Cântec de primăvară
Săltând desfată cerbii Și cântă tuturora
Iubite musafir!” Izvorul cristalin. Veniți! Veniți în crâng.

XXX

j œj œ œ
Cântec de primăvară

b 2 œj œœj œj œœj œœj œ œ œ j œœ

j j œœ œ œ#nœœ œ ™™ j j œj œj
& 4 œ J œ J J œ #œ œ œœ J œœ J J œJ œJ œJ œJ
J J J J
1.Pri - mă - va - ra a so - sit Și câm - pi - a a-n - ver - zit. U - iu - iu și

œ
j œœj œœ œœ œj œj œœ œœ œœ œœ œœ
1. 2.
b
& J œœ œœ œœ
œ J œJ œJ
™™ œ œ œœ œ
œ œ œ œ
tra - la - la, Azi cu toți ne-om bu - cu - ra. bu - cu - ra.
2. Codrii verzi să hoinărim, 3. Păsărelele din zbor, 4. Vezi mulțimea de culori,
Iezișorii să-i privim. Ne-ncântă cu vocea lor. De pe câmpul plin de flori?
U, iu, iu și tra, la, la, U, iu, iu și tra, la, la, U, iu, iu și tra, la, la,
Să săltăm și noi așa! Să cântăm și noi așa! Să-nflorim și noi așa!

Copyright © Cantus Mundi 2019

76
 Dorința
Mihai Eminescu PROIECT DE VARĂ XXX 6
Dorința – Versuri Mihai Eminescu
#3 j r j j j j j™ r
& 4 j j œj œj œ ™ œ œ ˙ œ œ #œ œ œ œ œ ˙
œ œ
Uj
Vi - no-n co - dru la iz - vo - rul Ca - re tre - mu - ră pe prund,
# j r j j j r
& j j œj œj œ ™ œ œ ˙ œ œ #œ j œ ™ œ ˙ œ
j ‰
œ œ œ
Un - de pris - pa cea de braz - de Crengi ple - ca - te o as - cund.
# r j r
& œ™ j r œr œr œ ˙ œ œ™ œ œr œ œR œ ˙ œ ‰
œ œ R J
Și în bra - țe -le-mi în - tin - se Să a - lergi, pe piept să-mi cazi,
# Uj
& r r r œr ˙ j j j r j ‰ ™™
j œ œ œ #œ œj œ ™ œ ˙
œ™ œ #œ œ œ œ
Să-ți des prind din creș - tet vă - lul, Să-l ri - dic de pe o- braz.

Zvâcul
(dans popular)
Zvâc – Cântec popular XXX

Cu vioiciune
## 2 Refren
j j œ œ j œ œj œ œ j œ œj œ œ
& 4œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ Œ ™™
La, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la.

## Strofă
& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
1.Mân - dră-i le - lea-n săr - bă - tori, Mân - dră-i le - lea-n săr - bă - tori,

##
2.Când își dă flo - ri - le jos, Când își dă flo - ri - le jos,

& œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ œ
Când își pu - ne-un snop Copyright
de flori,
© Cantus Când își
Mundi 2019 pu - ne-un snop de flori.
Nu-i mai le - lea cum a fost, Nu-i mai le - lea cum a fost.

77
 Limba românească
6 PROIECT DE VARĂ

# 2 j j œj j j j j j
Limba românească
j j
& 4 œJ œJ J œJ œ œ œj œj œœ œ œœ œœ œœ ™™ ‰
J J J J J œJ J J
j j j œj
Mult e dul - ce și fru - moa - să lim - ba ce-o vor - bim.
# j j œ j j j j j j
& œJ œ
J J œ
J
œ
J œJ œJ œJ œ œ
#œJ œJ œ œ œœ ™ ‰
J œJ ™

# j j j j j j
Al - tă lim - b-ar - mo - ni - oa - să ca ea nu gă - sim.
j j œ j j j œœ œ œœ œœ ™™ ‰
& j œJ œJ œ œJ œJ œJ œœ
œJ J J J œJ J J

# j œj j j
Sal - tă i - ni - ma-n plă - ce - re când o as - cul - tăm
j
& j œ œJ J œ œ œj œj j j œj j ‰
œJ J J J J J #œJ œœJ œ œœ
œ œ ™™
Villanella J J
Și pe bu - ze-a - du - ce mie - re când o cu - vân - tăm.
Anonim sex XV - XVI
Villanella
Allegro vivace
° b3 œ œ œ ˙ œ œ œ œ ˙
I & 4 ˙ œ œ œ œ œ ˙™ ˙™
™™
La vi - o - let - ta che in l'er bet - ta s'a pre - alma - tin - no vel - la.
3
II & b4 œ œ œ ˙ œ œ œ œ ˙ œ œ œ œ ˙ œ ˙ œ ˙™ ™™

3
La vi - o - let - ta che in l'er bet - ta s'a pre - alma - tin - no vel - la.

¢& b 4 œ œ œ ˙ œ ˙™ ™™
˙ œ œ œ œ ˙ œ œ œ œ ˙ œ
III

La vi - o - let - ta che in l'er bet - ta s'a pre - alma - tin - no vel - la.

° bœ œ ˙ œ œ œ
rall.
& œ œ ˙ œ œ œ œ ˙ œ ˙™ ˙™
Di non e co - sa Tut - to do - ro - sa, Tu - ta leg - gia drae bel - la.

&b œ œ œ
rall.
˙ œ œ œ œ ˙ œ œ œ œ œ ˙ œ ˙™
˙
Di non e co - sa Tut - to do - ro - sa, Tu - ta leg - gia drae bel - la.

¢& b œ œ œ
rall.

˙ œ œ œ œ ˙ œ œ œ œ œ ˙ œ ˙™
˙
Di non e co - sa Tut - to do - ro - sa, Tu - ta leg - gia drae bel - la.

78
 Walk Like An Egyptian
PROIECT DE VARĂ Muzica
Llam în Sternberg
societate 6
Walk Like an Egyptian – Liam Sternberg

4 j j œ œj œ œ œ œ œ
&4 Œ œ œ œ œ œ™ œ œ œ
All the old paint - ings on the tombs, they do the sand

& œ™ j Œ œ œ œ œ œ™ j j œ œj
bœ œ œ œ œ œ
dance, don't you know? If they move too quick oh whey oh,
1. 2.

& œ œ œ œ œ œ œ œ bœ œ œ œ
™™
œ œ bœ œ œ œ
j j j
they're fall - ing down like a dom - in - o. like a dom - in - o.

& Œ œ bœ œ œ œ œ bœ œ œ œ ™ ˙ b˙ ˙ b˙
For -eign types with the hoo-kah pipes say: Ay oh whey oh,

& œ œ œbœ œ b˙Noapte Œ

œ œ ™ œj b œj œ ™ ˙
˙ dewvară (canon)
whay oh whey oh. Walk like an E -gyp - tian.A.I.Ivela

Noapte de vară – A. I. Ivela

4 œ œ œ œ œ œ ˙ œ œ
& 4 œ œ œ #œ œ œ œ œ
A B

œ œ
Ză - ri - le de far - mec pli - ne Stră - lu - cesc în lu - mi - niș. Zboa - ră mier - le -
œ œ œ
& œ œ œ #˙ œ œ œ Imn œ œserbare
œ de
œ œ Œ
œ
œ œ Œ
le-n tu - fiș Și din co - drii noap - tea vi - ne pe fu - riș, pe fu - riș.
Mihail Gr. Poslușnicu
Imn de serbare – Mihail Gr. Poslușnicu

4 ˙˙ œœ œ ˙ ™ Œ ˙˙ œœ œœ ˙˙ œœ œœ ˙˙ ˙˙
& b 4 ˙ œ œ ˙˙ ˙
Moderato
˙™
Zi - ua de as - tăzi e pen - tru noi Cea mai splen - di - dă din săr - bă -
j Œ ˙˙ œœ œœ ˙˙
& b ˙˙ Ó ˙ œœ ™™ œœ ˙˙ ˙ ˙˙ œœ œ ˙˙ ™™ œœ œœ
J
tori, Căci se-n - cu - nu - nă de că - tre noi Nu - mai e - le - vii
j ˙˙ œœ œœ ˙˙ j
&b ˙ œœ ™™ œœ ˙˙ Ó œœ œœ ˙ œœ ™™ œœ ˙ Ó
J J
Cei si - li - tori, Nu - mai e - le - vii Cei si - li - tori.

79
6 Muzica în societate

Rezolvările evaluărilorpopulare
Modurile și ale rebusurilor
de 7 sunete
Pag. 7
Rebus – 1. RAHMANINOV; 2. DEBUSSY;
Modurile
3. BERLIOZ;
Modul ionic
populare de 7 sunete
4. ROSSINI; 5. ENESCU; 6. WAGNER
Pag. 8
w w w w
w w w w w w w w
3M
I. Alege varianta corectă: 1. a, 2. c,&
w w
3. Modul
c, 4. bionic
w w
II. Rebus – 1. VERDI; 2. VIVALDI; 3. CAUDELLA; 4. GLUCK; 5. MOZART; 6. MONTEVERDI; 7. ROSSINI;
& w w w w w w w w w w w w w w w w
3M
I II III IV V VI VII VIII I II III IV V VI VII VIII
8. ENESCU
Pag. 16 Modul doric
I II III IV V VI VII VIII I II III IV V VI VII VIII
I. Completează propozițiile: 1. dreaptă/stângă; 2. percuție; 3. orga electronică; 4. șase; 5. Blockflöte;
w w w
w w w w
Modurile populare de 7 sunete
w w
3m
&Modul
6. literală; 7. omogenizarea vocilor; 8. Domingo.
w w
doric w w
Modurile populare w w
de 7w sunete
Rebus – 1. NOTĂ; 2. MĂSURĂ; 3. TAMBURINĂ; 4. ABBA
3m
w w w w I II III IV Vw VIw VII w w
& w w
Pag. 22 I II III IV V VI VII VIII VIII
w w w w
Modul ionic
I. Completează enunțurile: 1. unitatea w de măsurare; w 3. eterogene sau mixte;
2. accentuați și neaccentuați;
w w
Modul ionic
w
w w w I IIw IIIw IVw Vw VI w
w VII
Modul
3M frigic
4. trei; 5. învârtita și geamparalele.& I3m II III IV Vw VI
w w w w w w
VII VIII VIII

& w w
w w w w w w w w w w w
w w w w w w
3M
&Modul w Vw VI 5.VII w VI VII 8.VIII
Pag. 34
I. Rebus – 1. ETEROGENĂ; 2. FRIGIAN;w I II w w 4. IV
frigicIII VIII
w w
I II w IV7.w STRIGĂTURI;
III V
w II IIII III w
3. HORA; COLINDA; EOLIAN; 6. HAȚEGANA; NAȚIONAL
w VII w VIII w VIII
& I wII III w w w w w w w
I II III IV V VI VII VIII
w IV
3m IV V VI VII VIII
II. Asociază....
w w
V VI III IV V VI VII
Modul doric
Modul lidic
Modul Scara
III IVmuzicală
w ww w w w
w w w w w w w w
3m
& w w w w
I4+ II V VI VII VIII I II III IV
V VI VII VIII
w w
Modul doric

& w w w w w w w w
wI IIw w w w w www w
3M

& w w w w VII
3m lidic

w w w w w IIIw IV V VI VII
Modul
Mixolidian I4+ II III IV V VI VIII VIII
w w w w
& w w w w w w VII w w w w w
w VII
I3M II III IV V VI VII VIII I II III IV V VI VII VIII
I II III IV V VI VIII I II III IV V VI VIII
Modul frigic
w w w w
Modul mixolidic

& w w w w w w w w w w w
w VII
3m
Modul
I IIfrigicIII IV V VI VII VIII I II III IV V VI VIII
Dorian
& w w w w w w w w w w w w
wI IIw IIIw IVw V VI VII
3m
&
3M mixolidic
Modul
I II III IV V VI VII VIII VIII

w w w w II IIII III w w w w
II3M II
w w w w w
II III IV
IV V
V VI
VI VII VIII
VIII III IV
IV V VI VII
VII VIII
VIII
w
Modul lidicIII
w4+ w
VII V VI
&Modul
Eolian
w w w w
w IVw Vw VIw w w
lidic
& Modul w eolic w IV w
w w w
3M
Iw
w w w
4+ II III VII VIII I II III V VI VII VIII
w w w w
wI IIw IIIw IVw V VI
& 3m wI IIw IIIw IVw
3M

& Modul w w w w
VII VIII V VI VII VIII

w IVw Vw VIw wI IIw IIIw IVw w w

Modul eolic
Frigian wI IIwmixolidic
III VII VIII V VI VII VIII

& 3M ww ww w
ww ww ww w
3m

w w ww
I
Modul II mixolidic
III IV V VI VII VIII I II III IV V VI VII VIII

& ww3M ww ww w w w ww ww ww
w
Pag. 48
w w
w VIII I II III w
w VIII
w VII
& wI3M IIw IIIw IVw Vw VI wI IIw IIIw IVw wV VI
I II III IV V VI VII IV
VII VIII V VI VII VIII

I II III IV V VI VII VIII I II III IV V VI VII VIII

Modul eolic
3M
Modul eolic
I.
II. Alege varianta corectă: 1. b; 2. c;&3. b; w w w w w w
3m

3m w w w w w w w w
4. b
III. Asociază: Sol – mi; Fa – re; Re –& w – sol. w wI II III IVw Vw VIw VII w
si; Sib
w w w w w VIII w VIII
w w w w w
I II III IV V VI VII
Pag. 64
I. Alegeți varianta corectă:1. c; 2. c; 3. b;I 4. aII III IV V VI VII VIII I II III IV V VI VII VIII
Pag. 73
I. Alegeți varianta corectă: 1. b; 2. a; 3. c;3M4. b
II. Precizați dacă solistul este acompaniat 3M de chitară sau de orchestră: c.
Pag. 75
I. Alegeți varianta corectă: 1. b; 2. c; 3. a; 4. a
II. Rebus – 1. MIXOLIDIAN; 2. CERB; 3. LIDIAN; 4. LOCRIAN; 5. CIULEANDRA; 6. CHIRALEISA; 7. ALUNELUL;
8. SORCOVA

80
Programa școlară poate fi accesată la adresa: http://programe.ise.ro
ISBN: 978-606-528-499-9
ISMN: 979-0-9009900-5-1