CURS 1.

ANATOMIA GLOBULUI OCULAR

ANEXELE GLOBULUI OCULAR:

 pleoape
 orbita
 aparat lacrimal
 musculatura extrinsecă a globului ocular

POLUL ANTERIOR AL GLOBULUI OCULAR:

 Conjunctiva

 Corneea

 Sclera

 Camera anterioară

 Irisul

 Pupila

 Cristalinul

 Vitrosul anterior

GLOBUL OCULAR - SEGMENTUL PERIFERIC AL ANALIZATORULUI VIZUAL

ANEXELE GLOBULUI OCULAR -

ORBITELE

Orbitele sunt două cavități osoase situate la limita dintre neurocraniu și viscerocraniu.

Orbita adăpostește: globul ocular (1/3 din spațiu) și capsula sa (Tenon), mușchii extraoculari
și fasciile lor, grăsimea orbitară, artera oftalmică cu ramurile ei, venele orbitei, limfaticele,
nervii cranieni I,II,III,IV,V și VI și nervii vegetativi.

Septul orbitar delimitează anterior orbita și crează o barieră între pleoape și orbită,
delimitând afecțiunile orbitei în pre și retroorbitare.

PLEOAPELE

Pleoapele sunt structuri musculo-cutanate ce protejează globii oculari, asigură o distribuție

uniformă a lacrimilor pe suprafața externă a acestora și limitează cantitatea de lumină ce
pătrunde în ochi.

APARATUL LACRIMAL
MUȘCHII EXTRINSECI AI GLOBULUI OCULAR

Asigură motilitatea globului ocular.

Sunt în număr de 6:

 4 mușchi drepți:

2 orizontali: - dreptul intern

- dreptul extern

2 verticali: - dreptul superior

- dreptul inferior

 2 mușchi oblici:

- oblicul superior (marele oblic)

- oblicul inferior (micul oblic)

Cei 4 mușchi drepți: originea la apexul orbitei;

- corpurile musculare merg anterior, străbat capsula Tenon, se mulează pe globul

ocular câțiva mm, se inseră printr-un tendon de scleră.

Oblicul superior:

 din fundul orbitei spre unghiul anterior supero-intern, unde se inflectează la nivelul
trohleei;
 pleacă spre exterior și posterior; trece pe sub dreptul superior;
 Se inseră pe scleră în cadranul postero- supero-extern

Oblicul inferior: se inseră proximal pe planșeul orbitei, pe porțiunea sa anterointernă;

 Se orientează posterior și extern

 Se inseră distal pe globul ocular în cadranul postero-infero-extern, sub inserția

marelui oblic.

Motilitatea oculară:

- mișcările monoculare = ducții (abducție, adducție, supraducție, infraducție)

= rotații (mișcări în jurul axului antero-posterior)

- mișcările binoculare = versii ( mișcări în aceeași direcție)ex. dextroversie, infraversie,

supraversie;
 = vergențe (mișcări în direcții opuse) Ex:
convergență,divergență

- NC III (oculomotor comun) inervează ms. drept superior, drept inferior, drept intern
si oblic superior

- NC IV (trohlear) inervează ms oblic inferior

- NC VI (abducens) inervează dreptul extern

PERETELE GLOBULUI OCULAR

TUNICA EXTERNĂ:-CORNEEA

-SCLEROTICA

TUNICA MEDIE : -IRISUL

-CORPUL CILIAR

-COROIDA

TUNICA INTERNĂ: RETINA

SCLERA

- Ocupă 5/6 posterioare ale tunicii externe.

- Consistență fermă și flexibilitate redusă.

- Rol protector pt. membranele interne.

- Asigură păstrarea formei globului ocular.

Limita între cornee și scleră= limbul sclero-cornean

CORNEEA

- Porțiunea anterioară, mai bombată, transparentă a tunicii externe (1/6)

- Datorită transparenței,permite pătrunderea razelor luminoase în interiorul ochiului

- Datorită refringenței, costituie unul din componentele dioptrului ocular.

STRUCTURA HISTOLOGICĂ

6 straturi:
1. Filmul lacrimal.
2. Epiteliul cornean (pavimentos, stratificat,nekeratinizat; 5-6 straturi de celule).
3. Stratul Bowman (structură laminară, acelulară,ce derivă din stroma anterioară).
 4. Stroma corneană (reprezintă 90% din grosimea corneei; e un țesut conjunctiv ce
conține substanță fundamentală, keratocite și fibre de colagen)
5. Membrana Descemet (membrana bazală a celulelor endoteliale)
6. Endoteliul cornean (un singur rând de celule,fără capacitate de regenerare).

ANATOMIA CONJUNCTIVEI

Conjunctiva este o membrană subțire, semitransparentă, care acoperă partea anterioară a

sclerei (conjunctiva bulbară) și fețele interne ale pleoapelor (conjunctiva palpebrală).

Regiunea unde conjunctiva palpebrală se reflectă pe glob (superior și inferior) pentru a se

continua cu conjunctiva bulbară se numește fund de sac (fornix) conjunctival superior și
inferior.

Funcția esențială este cea de protecție:

- mecanică: epiteliul și secrețiile sale;

- imunitară.

TUNICA MEDIE - IRISUL (uveea anterioară)

- Partea anterioară a uveei.

- Vizibil prin transparența corneei.

- Situat înapoia corneei și înaintea cristalinului, delimitează astfel CA.

- Are forma unui diafragm, prevăzut cu un orificiu mic, central, pupila.

- Prin reflexul fotomotor, se reglează cantitatea de lumină care pătrunde în ochi și

corectează defectele dioptrilor oculari.

CORPUL CILIAR (uveea intermediară)

- Porțiunea mijlocie a uveei.

- De la rădăcina irisului până la “ora serrata”.

- Formă triunghiulară.

- Format din: - mușchiul ciliar (mușchiul acomodației)

- procesele ciliare (formațiuni vasculare ce secretă UA)

TUNICA MEDIE - COROIDA (uveea posterioară)

Se întinde de la ora serrata la punctul de intrare a nervului optic.Este un strat intens

vascularizat și intens pigmentat.Prin vascularizația sa bogată, asigură nutriția globului ocular.
Datorită pigmentației, împiedică difuziunea luminii în interiorul ochiului, formând o
adevărată cameră obscură.

TUNICA INTERNĂ – RETINA

- Este o tunică nervoasă.

- Situată între coroidă și vitros.

- Căptușește interiorul globului ocular de la papilă până la orificiul pupilar.

- Este aplicată pe coroidă prin presiunea exercitată de vitros, fiind aderentă de coroidă
numai în apropierea periferiei și fiind fixată la nivelul papilei nervului optic.

Dpv funcțional, două zone:

- anterioară, fără proprietăți senzoriale(retina oarbă);

- posterioară, senzorială (retina propriu-zisă).

Retina normală este transparentă (culoarea roșie-portocalie a FO este dată de coroida

subiacentă care conține o mare cantitate de vase sanguine și celule pigmentare).

Dpv funcțional, retina se continuă cu nervul optic.

Pe retină se remarcă două zone:

- papila, corespunde locului de trecere a fibrelor nervului optic și vaselor centrale ale
retinei prin canalul scleral (disc ovalar sau circular, diametru 1,5 mm, din centrul căruia
pleacă vasele centrale ale retinei);

- macula (pata galbenă), are formă eliptică, este situată la polul posterior are în centru o
depresiune, foveea centrală (foveola).

STRUCTURA HISTOLOGICĂ

Retina vizuală, bine diferențiată, conține 10 straturi. Cele mai importante sunt:

Epiteliul pigmentar este format dintr-un singur șir de celule epiteliale,ce conțin granule de
melanină (ce absoarbe lumina) și organite celulare (stochează fragmentele de fotoreceptor
fagocitate).

Stratul fotoreceptorilor (transformă undele luminoase ajunse pe suprafața retinei în influx

nervos). Două feluri de celule:

- Conuri (5 milioane, asigură vederea fotopică și simțul cromatic; concentrație maximă

în maculă; pigmentul fotosensibil este iodopsina).
 - Bastonașe (100 milioane, asigură vederea scotopică; conțin rodopsină; mai
numeroase în periferie, pe măsura scăderii nr. de conuri).

Celulele bipolare conectează celulele fotoreceptoare laCelulele ganglionare (stratul

celulelor ganglionare), ai căror axoni intră în constituția nervului optic și transmit informațiile
spre centrii nervoși superiori.

Nervul optic pleacă de la papila nervului optic, părăsind lama ciuruită sub forma unui cordon
rotund. Îsi continuă traiectul îndărăt, și prin canalul optic pătrunde în cavitatea craniană.

CONȚINUTUL GLOBULUI OCULAR

Umoarea apoasă (UA), cristalinul și corpul vitros sunt medii transparente care, împreună cu
corneea, formează dioptrul ocular.

UMOAREA APOASĂ este un lichid transparent secretat de procesele ciliare; trece din
camera posterioară (spațiul cuprins între fața posterioară a irisului, corpul ciliar și fața
anterioară a cristalinului), prin pupilă, în camera anterioară (între fața posterioară a corneei
și fața anterioară a irisului) și se elimină prin canalul lui Schlemm.

CRISTALINUL:

- Lentilă biconvexă, transparentă.

- Situat între iris și corpul vitros.

- Este menținut în poziția sa printr-un sistem de fibre ce formează un ligament circular

(zonula Zinn) pe care se inseră mușchii ciliari.

- Cu ajutorul mușchiului ciliar, își poate modifica raza de curbură a suprafețelor sale
(procesul de acomodație ce permite o vedere clară atât pentru distanță, cât și pentru
aproape).

VITROSUL

CORPUL VITROS:Gel transparent ce ocupă spațiul dintre fața posterioară a cristalinului și

peretele globului ocular.

FUNCȚII:transmite razele de lumină de la cristalin la retină (vitrosul optic este omogen).

- menține volumul și forma globului ocular.

- element de susținere a retinei.

- amortizează șocurile mecanice.

- barieră între segmentul anterior și cel posterior al globului ocular

CONȚINE apă, substanță fundamentală (acid hialuronic), fibre de colagen și celule vitreene
(hialocite, fibrocite).

Este produs in utero și nu se poate regenera. Poate fi îndepărtat prin vitrectomie.

SEGMENTUL INTERMEDIAR

Căile optice leagă retina de centrul cortical al vederii.

1. Nervii optici:- pătrund în cavitatea craniană și se întâlnesc deasupra hipofizei, la

nivelul chiasmei optice,la acest nivel se produce o încrucișare parțială.
2. După încrucișare, fibrele directe și cele încrucișate formează bandeletele optice
(tractul optic), ce se termină în corpul geniculat lateral din metatalamus, unde fac
sinapsă cu celulele ganglionare de la acest nivel.
3. Axonii acestor celule ganglionare formează radiațiile optice ale lui Gratiolet, care se
prelungesc până la cortex.

SEGMENTUL CENTRAL

Cortexul vizual este situat în scoarța cerebrală vizuală a lobului occipital, aria 17 Brodmann,
pe ambele margini ale scizurii calcarine.

Aici are loc transformarea excitației luminoase în senzație vizuală.

Ariile corticale învecinate sunt implicate în procese complexe psihovizuale, aici făcându-se
decodarea informației vizuale care dă imaginea globală a obiectelor.

FIZIOLOGIA VEDERII
VEDEREA BINOCULARĂ
SINOPTOFOR