CLASA a VI-a 13.05.

2020

COMPLEMENTUL 1
Subliniază complementele din textul următor. Precizează elementul regent şi partea de
vorbire prin care se exprimă complementul.
“Pisica salvatoare
Ieri, la Braşov cetăţenii dintr-un bloc cu opt etaje au scăpat de un incendiu care ar fi
putut să distrugă toate apartamentele. Ionuţ, un băieţel care are cinci ani, nu a stins bine
chibritul folosit ca să aprindă aragazul şi mocheta din bucătărie a ars mocnit. Copilul a
adormit, iar pisica lui l-a trezit. Pompierii au intervenit rapid, au localizat focul şi pagubele au
fost mici. Locatarii au ţinut să-I mulţumească pisicii şi i-au cumpărat îndată zece cutii de
Kitekat.”

a) Întrebări pentru aflarea complementului

b) Părţi de vorbire prin care se exprimă complementul (substantiv, pronume, numeral, verb
nepersonal)

COMPLEMENTUL este partea secundară de propoziţie care determină un verb.

UN VERB POATE FI DETERMINAT DE DOUĂ COMPLEMENTE? Exemplifică.
În funcţie de ceea ce exprimă, complementul poate fi:
 Circumstanţial- când arată circumstanţa unei acţiuni, adică locul, timpul sau modul
acesteia.
 Necircumstanţial- când nu arată împrejurările desfăşurării unei acţiuni.

Analizează complementele din textele de mai jos:

 „Aseară, prin grădina amorţită,
Din tufe de pelin cu frunze mici
A apărut în taină un arici.” (George Topârceanu- „Ariciul”)
 „Ici era o pasăre fantastică, dincolo capul straniu al unui uriaş. Era tăcere
pretutindeni. Şi deodată un arc sângeriu de lumină crescu în răsărit.” (Mihail Sadoveanu-
„Ciocârlia”)
 Azi n-am fost la şcoală. Dana mi-a promis că o să ia notiţe şi pentru mine. Am să
merg la ea mâine.

COMPLEMENTUL 3
Complementul circumstanţial
a) De loc (unde?, de unde?, până unde?, încotro?)- exprimă idea de mişcare, de deplasare

b) De timp (când?,de când?, până când? Cât timp?)

c) De mod (cum?, în ce fel/ mod? Cât?)

 Complementul circumstanţial- exerciţii

Analizăm complementele circumstaţiale - folosiţi-vă cunoştinţele.

Vara mergem la bunici.
Luni, mama o să cumpere biletele de tren şi seara o să sune la ei să le spună ora exactă a
sosirii noastre.

 În vacanţa mare, o să mergem la munte. Noi, pe cărările abrupte, urcăm încet.

Adeseori apar, brusc, pericole.
 Zilnic merg cu plăcere la bazinul de înot. Cu grijă, antrenorul ne pregăteşte pentru
campionatul şcolar care o să se desfăşoare luna viitoare.
 Ce-a făcut ieri şi alaltăieri face azi, va face mâine şi poimâine.
 Prâslea ajunse bine pe tărâmul celălalt. Privi cu sfială spre palatele zmeilor.

EX.2 Alcătuieşte propoziţii în care cuvintele „dimineaţă” şi ”toamna” să fie substantive
şi adverbe.
EX.3 Construieşte trei enunţuri cu adverbe de mod derivate de la substantivele: băiat,
iepure, şoim.
 COMPLEMENTUL 2
Complementul necircumstanţial

Subliniază complementele necircumstanţiale din textul următor. Precizează elementul

regent şi partea de vorbire prin care se exprimă complementul.
La cercul de informatică, Alexandru, Dino şi Bob Ică au învăţat un joc nou. Pe copii îi
încântă calculatorul şi vor cumpăra un program mai performant.
 Complementul direct (pe cine?, ce?)

 Complementul indirect (şi cazuri)(de la cine/ce?, despre cine/ce?, cu cine/ce?, la cine/

ce?, spre cine/ ce?, CUI?)

Analizează complementele din textele următoare:

 L-am întâlnit pe Ion pe stadion. I-am văzut pe colegii Ioanei la meci. Pe doi nu îi
cunosc. Dar ei mă cunoşteau pe mine.
 Copiii se bucură de aproprierea vacanţei. Părinţii le-au promis că vor discuta
săptămâna viitoare despre programul din concediu. Ei le-au scris bunicilor că îi vor vizita.
Nouă ne-au mărturisit că ar vrea să meargă şi în Delta Dunării.