Maladiile cardiovasculare reprezinta o problema medico-sociala cu afectarea intreg

mapamondului, cuprinzind consecinte drastice in toate domeniile de dezvoltare a

unei tari. Acestea includ un complex de afectiuni incadrind boli coronariene,boli
cerebrovacsulare si dereglari arteriale periferice. Boala cardiovasculara ocupa locul
1 ca si cauza de mortalitate in Europa atit la femei cit si la barbate. Pentru 1\2 din
totalul deceselor,potrivit OMS ,este responsabila boala cardiovasculara,in Europa
cauzind peste 4,35 mln de decese in fiecare an in cele 53 state membre. Maladiile
cardiovasculare sunt de asemenea o cauza majora de dizabilitate si de scadere a
calitatii vietii.

OMS estimează că până în 2030, peste 23 de milioane de oameni vor muri din
cauza bolilor cardiovasculare, în special prin afecţiuni miocardice şi accident
vascular cerebral. Cel mai mare procent de creştere se aşteaptă a fi în regiunea
estică a Mediteranei, iar cea mai mare creştere a numărului de decese va avea loc
în regiunea Asia de sud-est. aspectele maladiilor cardiovasculare intrunesc nivelul
colectiv,familial si cel individual avind importante v alente
sociale,demografice,economice si medicale.

Conform estimarilor facute de Societatea Europeana de Cardiologie,aceasta

problema determina pierderi in economia UE de aproximativ 169 miliarde de euro
pe an,acesta fiind un cost annual total pe cap de locuitor de 372 euro. Conform
analizei datelor statistice se evidentiaza o rata mai inalta a bolilor cardiovasculare
in tarile cu o economie precara,cele in curs de dezvoltare.

Tara noastra inregistreaza o rata inalta a maladiilor cardiovasculare,atit in structura

mortalitatii cit si in cea a invaliditatii acestea ocupind cea mai mare pondere. Cota
30,8 din totalul solicitarilor de asistenta medicala anuale se datoreaza BCV,fapt ce
implica un important impact economic si impediment in dezvoltarea tarii afectind
un numar mare de persoane in virsta apta de munca cit si in marea majoritate
populatia in etate. Republica Moldova se numara printre statele in care epidemia
bolilor cardiovasculare este o problema majora,acestea fiind responsabile de circa
60% din numarul total de decese comform OMS. Afecteaza ambele sexe cu
predilectie femeile,avind forme diverse de manifestare.

Respectiv estimind datele publicate de OMS in 2014 din 43 mii decese calculate pt
ambele sexe la toate categoriile de virsta BCV este responsabila de 59%,tumorile
sunt cauza de deces in circa 14% cazuri cu 12 la suta se situeaza forme nozologice
non-transmisibile, 7% leziuni si trauma,3 % patologia respiratory,1% diabet, 4 %
patologii perinatale si materne.
In toate tarile europene repartizarea pe virsta a nivelului morbiditatii prin boli CV
are aceleasi caracteristici inregistrind cele mai mici niveluri de la 0-18 ani cu o
usoara crestere in intervalul 18-35, si o tendinta remarcata peste virsta de 35
ani,atingind valorile maxime la persoanele in etate,peste 65 ani.

Dinamica morbiditatii prin BCV respective,e legata de structura pe virsta a

populatiei si de un fenomen vizibil in RM-imbatrinirea populatiei. Conform
analizei dinamicii coeficientului imbatrinirii populatiei se atesta ca pe parcursul
ultimilor ani ponderea populatiei in virsta a crescut considerabil. Fenomen natural
cu importante Valente in cadrul structurii morbiditatii. La începutul anului 2012 în
Republica Moldova locuiau 527,6 mii persoane cu vârsta de 60 de ani şi peste, din
care mai mult de jumătate (60,4%) erau femei, potrivit Biroului Național de
Statistică. Factor important in diagnosticarea problemei legate de cresterea
ponderii BCV pe parcursul ultimilor 10 ani.

Pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 ani a crescut

semnificativ, iar în anul 2011 coeficientul de îmbătrânire a populaţiei s-a mărit
comparativ cu anul 2010 cu 0,4 puncte procentuale, constituind 14,8%,fiind intr-o
majorare continua astfel ca in 2015 atingind valori de 16,7%.

Pe parcursul aceleasi perioade conform datelor Biroului National de Statistica,

incidenta prin BCV are o dinamica pozitiva cu devieri nesemnificative de la an la
an legate nemijlocit de conditiile de tratament si de gradul de adresare a populatiei
dupa servicii medicale. Astfel se remarca o tendinta de diminuare a incidentei pe
parcursul perioadei 2007 cind valoarea maxima atinge 70,5promile pina in anul
2010,cu o crestere ulterioara pe parcursul nilor 2011-2015.

Dinamica morbiditatii prin evenimente CV e nemijlocit legata de imbatrinirea

populatiei,astfel raporturile dintre acesti doi indicatori sunt direct proportionali,
sistemul de sanatate publica din RM asista la o inrautatire a indicatorilor de
sanatate fenomen corelat cu dinamica naturala a populatiei.

Respective tendinta de crestere a coeficientului de imbatrinire a populatiei este

corelata cu cresterea incidentei pe parcursul perioadei 2011-2015.

Dacă în Republica Moldova, coeficientul îmbătrânirii populației în 2015 era de

16,7%, în 2050 acesta va crește până la 30%, conform unui grafic realizat de
Business Insider, valoare cu expresie majora in cadrul structurii morbiditatii. La
ora actuala populatia tarii este considerata imbatrinite demografic,valoarea
coeficientullui trecind peste limitele de 12%.
Analizind dinamica prevalentei BCV in urma datelor preluate din statisticile MS al
RM, se atesta o tendinta de crestere a indicatorului pe perioada anilor 2007-
2015,date alarmante din aspect al costurilor pentru tratament si diagnostic cit si
datorita ratei inalte a dizabilitatilor. O crestere alarmanta a prevalentei este datorata
in mare parte imbunatatirii conditiilor de diagnostic, ratei de supravietuire a
pacientilor si calitatea inalta a ingrijirilor acordate populatiei,inregistrindu-se un
paradox prin scaderea ratei de mortalitate si cresterea numarului de pacienti
afectati.

Respective comparind dinamica mortalitatii prin BCV pe parcursul anilor 2007-

2015 se atesta tendinta de diminuare atingind valoarea minima in anul 2013 circa
621,9%oo in pofida faptului ca prevalenta in acest an este in continua crestere.
Principalii factori implicati in constituirea acestor valori ramin restructurarea
sistemului de sanatate,acordarea prioritatilor si gestionarea rationala a resurselor
respectiv cresterea longevitatii pacientilor si a sanselor de supravietuire unui
eveniment legat de BCV.

Cu toate acestea in cadrul structurii mortalitatii pe principalele cause de

deces,bolile sistemului circulator ramin principal cauza deces,conform datelor
furnizate de MS pe locul 1 se situeaza cardiopatia ischemica,locul 2 –boala
hipertensiva,3-AVC.

Dizabilitatea reprezinta o provocare majora cu care se confrunta sistemul de

sanatate publica mondial cit si local depunind eforturi commune in scopul
diminuarii ratei acesteia cauzatede BCV. Abordarea dinamicii acestui indicator pe
republica necesita o analiza mai ampla din aspect al factorilor cauzabili. Tendinta
de instabilitate a acesteia prin maladiile CV este legata de dinamica mortalitatii,
depistarea bolnavilor in diverse faze,cit mai tardive conditioneaza o nemijlocita
crestere a ratei invaliditatii cit si imbunatatirea metodelor si aplicarea celor mai noi
scheme de tratament in scopul reducerii consecintelor. Corelarea dinamicii
invaliditatii prin cause CV cu procesul demographic de imbatrinire a populatiei
releva importante caracteristici ale acestei clase de maladii potrivit carora:
afectarea cu predilectie a persoanelor in virsta peste 60 ani este legata de o crestere
a ratei invaliditatii inregistrata pe teritoriul tarii.

In cadrul unei analize mai ample a afectiunilor cardiovasculare se identifica care

sunt cele mai frecvente afectiuni cu impacte asupra sistemului medico-social si
economic al unui teritoriu:

1. Cele mai frecvente boli de inimă: Insuficienţa cardiacă

Insuficienţa cardiacă este un termen ce descrie incapacitatea cordului de a se umple
cu sânge sau de a-l pompa eficient în circulaţie şi apare ca urmare a unor probleme
de natură structurală sau funcţională.Insuficienţa cardiacă este o importantă
problemă de sănătate în numeroase ţări şi reprezintă principala cauză de spitalizare
a pacienţilor cu vârstă de peste 65 de ani. În ţările dezvoltate aproximativ 2 % din
populaţia adultă suferă de insuficienţă cardiacă, iar la vârstnici procentul creşte la
10%.

Cele mai frecvente cauze de insuficienţă cardiacă sunt:

- infarctul miocardic (precum şi alte forme de boală cardiacă ischemică);

- hipertensiunea arterială;

- valvulopatiile;

- cardiomiopatiile.

Pacienţii cu insuficienţă cardiacă sunt dispneici (respiră cu dificultate, în special

când stau întinşi în pat), tuşesc, prezintă edeme gambiere pronunţate şi au o
capacitate redusă de efort. Este o problemă de sănătate ce reduce semnificativ
calitatea vieţii pacienţilor în special datorită caracterului progresiv. Deşi mulţi
pacienţi supravieţuiesc mulţi ani după ce sunt diagnosticaţi, rata mortalităţi anuale
este foarte mare (de aproximativ 10%).

2. Cele mai frecvente boli de inimă: Ateroscleroza

Ateroscleroza înseamnă îngroşarea şi înfundarea arterelor inimii. Printre cauze se

numără fumatul, obezitatea, stresul. Placa de aterom formată poate creşte în
dimensiuni, formând cheaguri de sânge ce blochează complet arterele şi sistează
alimentarea cu sânge a inimii pe o anumită porţiune. Aşa apare infarctul. Durerile
repetate în piept sunt un simptom al aterosclerozei, însă majoritatea pacienţilor află
că au arterele blocate după ce fac un atac.

3. Cele mai frecvente boli de inimă: Infarctul miocardic

Infarctul miocardic survine atunci când inima nu mai e alimentată cu sânge, din
cauza blocajelor de pe arterele coronariene. Primele semne includ durerile sau
presiunea în piept, o apăsare în dreptul zonei lombare, gâtului, braţului sau
maxilarului, stări de greaţă, indigestie, arsuri la stomac, oboseală şi anxietate,
dificultăţi de respiraţie, bătăi neregulate sau rapide ale inimii. Femeile nu resimt
întotdeauna durere în piept, în caz de infarct, ci, mai degrabă, stări de greaţă,
pierderea poftei de mâncare, stări de slăbiciune şi tuse.

Infarctul se resimte în partea stângă a toracelui, iar un simptom care trădează acest
eveniment este apariţia unei dureri şi disconfort la nivelul braţelor, în special cel
stâng. Disconfortul se poate resimţi şi la nivelul spatelui, gâtului şi chiar
stomacului. Şi dificultăţile de respiraţie, plus transpiraţia rece şi senzaţia de
ameţeală sunt semnale care prevestesc un infarct. Stările de greaţă, care vor
culmina cu vomă şi paloarea sunt alte semnale de alarmă. Şi tulburările de somn
pot semnala că se apropie un infarct iar ele se pot manifesta şi cu o lună înainte de
eveniment. Dacă aveţi arsuri la stomac care apar în timpul unei activităţi fizice, nu
în timpul mesei, există de asemenea riscul să fi suferit un infarct.

4. Cele mai frecvente boli de inimă: Boala coronariană ischemică

Boala coronariană ischemică este o patologie a arterelor coronariene (vase ce

vascularizează inima şi care îi asigură acesteia necesarul de oxigen sau
nutrienţi).Apare în timp prin dezvoltarea plăcilor de aterom pe suprafaţa internă a
vaselor sau brusc, prin blocarea lumenului cu un tromb migrat aici din alte vase.

Simptomatologia apare în momentul în care peste 75% din lumen este obstruat, iar
expresia clinică a proceselor patologice de la nivel miocardic este fie infarctul
miocardic acut, fie angina pectorală.

5. Cele mai frecvente boli de inimă: Aritmiile cardiace.

Aritmiile cardiace sunt tulburări ale ritmului normal, de bază, al inimii.Inima este
un organ extraordinar, capabil să bată cu un ritm constant, între 60-100 de
ori/minut. Sunt însă şi momente când ritmul ei se modifică (fie ca această dereglare
apare în situaţii fiziologice, stresante, emoţii foarte puternice, fie că apare sub
influenţa unor medicamente sau în diverse boli). Aceste situaţii, numite aritmii, se
caracterizează prin tulburarea activităţii electrice a cordului care poate începe să
bată mai repede sau mai încet, la un ritm regulat sau neregulat.Unele aritmii sunt
considerate a fi urgenţe medicale deoarece pot determina apariţia stopului cardiac
şi a morţii subite coronariene.Aritmiile benigne, care nu au risc vital imediat, sunt
resimţite de pacient sub forma unor palpitaţii (care nu fac decât să creeze un
disconfort).

Există şi aritmii care trebuie însă atent supravegheate deoarece predispun la

apariţia trombemboliilor, infarctului miocardic acut sau accidentelor vasculare
cerebrale.

6. Cele mai frecvente boli de inimă: Cardiopatiile congenitale

Cardiopatiile congenitale sunt reprezentate de anomalii şi defecte de formare a

unor structuri cardiace şi vase mari care apar în perioada intrauterină. Sunt
afecţiuni ce apar la 8 din 1000 de nou născuţi.Majoritatea defectelor determină
obstrucţia fluxului sangvin din inimă sau vasele acesteia sau imprimă o curgere
sangvină anormală (prin defecte ale pereţilor care permit trecerea anormală a
sângelui intracardiac).Cel mai frecvent defect cardiac congenital este reprezentat
de defectul de sept ventricular (aproximativ 1/3 din toate cardiopatiile congenitale
sunt clasificate astfel). Incidenţa acestor afecţiuni este mult mai mare în cazul nou-
născuţilor din părinţi cu astfel de probleme. Etiologia rămâne necunoscută, deşi
sunt incriminaţi factori genetici în apariţia acestor probleme precum şi expunerea
fătului la acţiunea unor factori cu efect teratogen în timpul sarcinii (cele mai
importante fiind toxine, medicamente şi droguri sau virusuri). O parte din defecte
pot fi diagnosticate încă de la naştere, altele abia în copilărie, în funcţie de defectul
propriu-zis şi de expresia clinică.

7. Cele mai frecvente boli de inimă: Cardiomiopatiile

Cardiomiopatiile sunt afecţiuni ale miocardului (muşchiul inimii) care pot fi

produse din orice cauză. Pacienţii cu astfel de afecţiuni sunt adesea în pericol de a
dezvolta aritmii sau moarte cardiacă subită. Pot fi determinate de probleme care să
nu fie localizate primar în miocard, dar care să se reflecte asupra lui, afectându-i în
final funcţia şi structura cum ar fi ischemia, hipertensiunea arterială, valvulopatiile,
cardiomiopatia alcoolică sau diabetică, sau pot fi produse de tulburări în structura
muşchiului (în absenţa unor cauze externe identificabile), cum ar fi cardiomiopatia
dilatativă, cardiomiopatia hipertrofică, cardiomiopatia restrictivă.

Când patologia este exclusiv a miocardului, inima pacientului poate fi mult mai
dilatată, pereţii pot fi mai groşi sau mai subţiri (în funcţie de tipul particular al
bolii).Oricare ar fi cauza, rezultatul este adesea acelaşi: funcţia de pompă a inimii
este perturbată.În absenţa tratamentului, cardiomipatiile se agravează în timp şi
afectează din ce în ce mai grav pacientul, ajungând în final la insuficienţă cardiacă
congestivă.

8. Cele mai frecvente boli de inimă: Valvulopatiile

Valvulopatiile sunt afecţiuni ale valvelor cardiace. Pe partea dreaptă, valvele inimii
sunt valva tricuspidă şi valva pulmonară, iar pe partea stângă sunt valva aortică şi
valva mitrală.Valvulopatiile pot fi congenitale sau dobândite şi sunt fie insuficienţe
valvulare (regurgitaţii) când orificiile nu se închid etanş şi sângele poate trece
dintr-un orificiu în altul (sângele ejectat este regurgitat înapoi), fie stenoze
valvulare (când valvele se deschid incomplet, iar orificiul de trecere a sângelui este
foarte îngust).

9. Cele mai frecvente boli de inimă: Boala hipertensivă

Boala hipertensivă este un proces patologic global cauzat de creşterea presiunii

sangvine. Termenul include aşadar toate complicaţiile hipertensiunii arteriale:

- hipertrofie de ventricul stâng;

- insuficienţă cardiacă globală;

- boala coronariană ischemic;

- aritmii cardiace;

- cardiomiopatii hipertensive.

Pacienţii acuză cel mai adesea: oboseală după eforturi uşoare, dispnee, creştere în
greutate, greaţă, balonare, nicturie, edeme gambiere.

10. Cele mai frecvente boli de inimă: Boala cardiovasculară

Boala cardiovasculară se caracterizează prin afecţiuni ale inimii şi ale vaselor mari
(artere şi vene) care vin şi pleacă direct din cord.

Boala apare adesea în cadrul diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale,

hiperhomocisteinemiei sau hipercolesterolemiilor şi în general este de natură
aterosclerotică.

Fiecare tip de boala cardiaca se poate manifesta cu anumite simptome specifice,

insa exista si multe afectiuni cardiace diferite care prezinta semne si simptome
asemanatoare. Acestea depind de tipul si severitatea bolii cardiace.Este important
ca fiecare dintre noi sa invete sa le recunoasca, pentru a se putea prezenta din timp
la controlul medical, in cazul in care aceste simptome apar pentru prima data sau se
accentueaza. In continuare, va prezentam cele mai importante si cele mai frecvente
simptome ale bolilor cardiovasculare.

1. Durerea toracica sau disconfortul toracic

Exista putine simptome mai alarmante decat durerea toracica. In mintea multora
dintre noi, durerea toracica echivaleaza cu durerea cardiaca. Desi exista si alte
afectiuni care se manifesta prin acest tip de durere, bolile cardiace sunt atat de
frecvente si periculoase, incat acest simptom nu trebuie niciodata trecut cu vederea.
Durerea toracica este un termen mai putin precis. Este adesea folosit pentru a
descrie orice durere, senzatie de presiune, apasare, sufocare, amorteala sau
disconfort la nivelul toracelui, gatului, abdomenului superior si se asociaza adesea
cu durere la nivelul maxilarului, capului sau bratelor.

Boala cardiaca ischemica sau infarctul miocardic, cauze ale durerii toracice.

Durerea toracica poate dura mai putin de o secunda sau cateva zile ori saptamani.
Poate aparea frecvent sau rar, sporadic sau previzibil. Cele mai frecvente cauze ale
durerii toracice sunt boala cardiaca ischemica, infarctul miocardic, starile anxioase
sau de panica, astmul bronsic, pneumonia, pericardita, spasmul arterelor coronare,
disectia de aorta.

2. Palpitatiile- semn al bolilor de inima

Palpitatiile, traduse prin resimtirea propriilor batai ale inimii, reprezinta un

simptom intalnit adesea. Majoritatea bolnavilor le descriu fie ca „pauze” ale
ritmului cardiac (urmate mai mereu de perceperea unei batai intense), fie ca
perioade de batai cardiace rapide si/sau neregulate. Cei mai multi pacienti care
prezinta palpitatii au, de fapt, un anumit tip de aritmie cardiaca. Aproape toate
aritmiile cardiace se manifesta prin palpitatii, insa cel mai frecvent este vorba
despre extrasistole atriale si ventriculare, episoade de fibrilatie atriala sau episoade
de tahicardie supraventriculara.

Palpitatiile pot anunta tahicardia ventriculara

Uneori, palpitatiile pot semnala prezenta unei aritmii mult mai periculoase,
tahicardia ventriculara. Din acest motiv, nu trebuie ignorate. Aritmiile care pun
viata in pericol se intalnesc de obicei la pacientii care au o boala cardiaca
preexistenta, fiind important sa se identifice cauza palpitatiilor la cei cunoscuti cu
boli cardiace. Acelasi lucru este valabil in cazul persoanelor cu palpitatii care au
factori semnificativi de risc pentru boli cardiace (istoric familial, fumatorii,
colesterol crescut, supraponderalii sau obezii, sedentarii).

3. Ametelile pot trada o afectiune vasculara

Episoadele de ameteala pot avea multe cauze, incluzand anemii si alte boli
hematologice, deshidratare, infectii virale, repaus prelungit la pat, diabet, boli
tiroidiene, tulburari gastrointestinale, boli hepatice, renale, vasculare, neurologice.
De asemenea, episoade vasovagale (lesin), insuficienta cardiaca si aritmii cardiace.

Episoadele frecvente de ameteala impun un control medical complet.Deoarece

foarte multe afectiuni se pot manifesta cu aceleasi simptome, orice persoana care
acuza episoade de ameteala trebuie sa efectueze un control medical complet.
Avand in vedere multitudinea bolilor cu aceste simptome, cel mai indicat ar fi ca
acest examen initial sa fie efectuat de catre medicul internist sau medicul de
familie.

4. Sincopa – lesinul sau pierderea cunostintei

Sincopa reprezinta pierderea brusca si temporara a cunostintei. Este un simptom

comun, experimentat cel putin o data in viata. De cele mai multe ori, nu indica o
problema medicala grava. Cu toate acestea, uneori, sincopa indica o afectiune
periculoasa. In consecinta, este important sa se identifice cauzele, care se grupeaza
in patru mari categorii: neurologice, metabolice, vasomotorii si cardiace. Dintre
acestea, numai sincopa cardiaca evolueaza frecvent spre moarte subita.

Aritmiile si leziunile cardiace obstructive se pot manifesta prin sincope

Sincopele de cauza cardiaca apar in aritmii sau in leziunile cardiace obstructive:

bolile valvulare (stenoza aortica, stenoza mitrala), obstructia vaselor sangvine (un
cheag mare de sange in vasele pulmonare), tumorile cardiace, cum ar fi mixomul
atrial, o tumora benigna care poate astupa valva mitrala). Majoritatea acestor
afectiuni sunt relativ usor de diagnosticat in timpul unui consult medical si pot fi
confirmate prin efectuarea unei ecografii cardiace.

5. Oboseala, letargia sau somnolenta diurna

Oboseala, letargia sau somnolenta din timpul zilei sunt simptome frecvente.
Oboseala poate fi definita ca incapacitatea de a functiona, de a ne indeplini
activitatile zilnice in mod normal. Somnolenta implica, in plus, tendinta de a
adormi in timpul zilei sau chiar adormirea brusca, fiind cunoscuta sub numele de
narcolepsie.

Insuficienta cardiaca poate fi semnalata si de oboseala

Oboseala si letargia pot fi simptome ale unor boli cardiace, in special ale
insuficientei cardiace. De aceea, trebuie evaluate atent in scopul identificarii
cauzelor. Somnolenta este adesea provocata de tulburarea somnului din timpul
noptii, cum se intampla in apneea de somn, sindromul picioarelor nelinistite sau
insomnie. Aceste tulburari ale somnului sunt totusi mai frecvente la pacientii cu
boli cardiace.

6. Dispneea

Dispneea sau dificultatea respiratiei este cel mai adesea manifestarea unei boli
pulmonare sau cardiace. Bolile pulmonare care au ca simptom dispneea sunt
astmul bronsic, emfizemul pulmonar, bronsita, pneumonia sau pleurezia
(acumularea de lichid intre foitele pleurei). Ceea ce trebuie retinut este faptul ca
dispneea este aproape intotdeauna un semn de boala, astfel incat este obligatorie
examinarea medicala.

Insuficienta cardiaca si boala coronariana au adesea ca simptom dispneea

Bolile cardiace manifestate prin dispnee sunt in special insuficienta cardiaca si

boala coronariana. Pacientii cu insuficienta cardiaca prezinta dispnee in timpul
efortului fizic sau in pozitia intins in pat pe spate (decubit dorsal). Alte afectiuni
cardiace, cum ar fi bolile valvulare sau pericardice, ca si aritmiile, prezinta in
tabloul clinic dispnee.

7. Claudicatia

In situatia in care arterele care iriga membrele inferioare sau superioare sunt partial
sau total obstruate (astupate), cel mai frecvent din cauza aterosclerozei, apar
simptome de boala arteriala periferica: claudicatia (adica dureri sau crampe in
membrele inferioare in timpul mersului ori exercitiilor fizice, care se amelioreaza
sau dispar la repaus) si senzatia de rece sau amorteli la nivelul picioarelor, in
special noaptea.

La ora actuala se cunosc peste 40 factori implicati in etiologia BCV,cu importante

Valente in viata sociala,culturala si economica a unui teritoriu. Acestia pot fi
definiti in urmatoarele categorii-

-determinanti biologici HTA, hiperglicemia,hipercolesterolemia,obezitatea

-determinanti ai stilului de viata: dieta nesanatoasa,consumul de

tutun,alcool,inactivitate fizica(sedentarismul-caracteristic procesului de urbanizare)

-determinanti generali divizati in 2 grupe: nemodificabili(la nivelul carora

interventiile de sanatate nu se realizeaza) virsta,sex,predispozitia genetica,etnia.
Modificabili vizeaza factorii la nivelul carora se fac cele mai importante interventii
prin cooperarea intersectoriala conform strategiilor nationale si mondiale:
venit,educatie,conditii de viata,conditii de munca.

Cercetarile au identificat mai multi factori de risc pentru atacurile de inima si

pentru bolile coronariene. Cu cat o persoana prezinta mai multi factori, cu atat sunt
mai mari sansele de dezvoltare a bolilor cardiace. Cea mai buna modalitate de a
preveni atacurile cardiace este reprezentata de reducerea factorilor de risc.

1.Factorii de risc ce pot fi controlati si tratati:

Hipertensiunea arteriala (HTA) ingreuneaza buna functionare a inimii, amplificand

starea ei de slabire. Atat inima, cat si arterele sunt predispuse accidentelor
vasculare. Presiunea ridicata a sangelui mareste riscul preinfarctului, al
aterosclerozei, al accidentului vascular cerebral, provocand insuficienta cardiaca
congestiva, ateroscleroza, insuficienta renala si afectiuni oculare. Cand acesta
presiune este asociata obezitatii, fumatului, diabetului, colesterolului marit, riscul
atacurilor subite se mareste. Hipertensiunea arteriala are tendinta de a creste o data
cu varsta. Barbatii se expun unor riscuri mai mari decat femeile. Acestea dupa
varsta de 55 de ani prezinta tendinte similare barbatilor privind accelerarea
presiunii sangelui. In schimb, dupa 75 de ani, femeile sunt mai predispuse acestor
riscuri decat barbatii. HTA-ul nu se defineste de obicei prin simptome
caracteristice, fiind un adevarat "ucigas tacut". Preventiv insa, un singur test ce nu
implica dureri poate detecta daca esti predispus sau nu unui asemenea risc. Daca
esti suspectat de hipertensiune arteriala, trebuie sa acorzi mai multa atentie
sanatatii tale. Tinand o dieta corespunzatoare, pierzand in greutate (cand este
cazul), practicand regulat un sport, evitand sarea si urmand o medicatie riguroasa
din partea medicului specialist, poti tine sub control presiunea sangelui (respectiv
scaderea presiunii sangelui la valori normale), diminuand agravarea starii de
sanatate;

Tutunul - fumatul este unul dintre cei mai importanti factori de risc privind bolile
cardiovasculare. Cercetatorii au demonstrat ca fumatorii sunt predispusi atacurilor
de inima de doua ori mai mult comparativ cu nefumatorii. Persoanele care au acest
viciu pot muri subit, in mai putin de o ora, fata de persoanele ce se abtin de la
fumat. Nicotina si monoxidul de carbon din tigara reduc cantitatea de oxigen din
sange prin ingrosarea peretilor vaselor sanguine si prin formarea cheagurilor de
sange. Fumatul, prin ingustarea vaselor de sange care iriga musculatura picioarelor
si a bratelor, este unul dintre cei mai mari factori de risc privind bolile circulatiei
periferice. De fapt, acest aspect este intalnit aproape exclusiv in cazul fumatorilor.
Acestia daca se confrunta cu simptomele unei proaste circulatii periferice sunt
predispusi dezvoltarii gangrenelor (cunoscute si sub numele de cangrene) si,
indirect, amputarii picioarelor. Persoanele care fumeaza pipe prezinta riscuri mai
mari in privinta bolilor arterelor coronare si a preinfarctelor decat cei ce fumeaza
tigarete. Acest lucru este cauzat de inhalarea unei cantitati marite de fum. Tutunul
poate disturba ritmul inimii mai ales in cazul persoanelor care acuza dureri in
piept. Lucrul acesta poate produce o moarte cardiaca subita, moment in care inima
inceteaza sa mai pompeze sangele. Moartea survine la cateva minute dupa ce au
aparut aceste simptome. Daca nu fumezi, nici nu te gandi sa apuci aceasta cale
vicioasa si daunatoare sanatatii. Daca fumezi, e timpul sa renunti cat mai urgent.
Cere ajutorul doctorilor, in cazul in care ai avut mai multe tentative nereusite de
unul singur. Exista mai multe modalitati prin care te poti lasa de fumat: pastilele cu
nicotina si o medicatie adecvata din partea medicului specialist;

Hipercolesterolemia (nivelul crescut al nivelului colesterolului sanguin) - riscul

bolilor coronariene creste cu cat colesterolul atinge un nivel ridicat. Cand sunt
prezenti si alti factori de risc precum hipertensiunea arteriala si fumatul, gradul de
expunere fata de bolile cardiovasculare este cu atat mai mare. Colesterolul se
gaseste numai in grasimile animale. Anumite plante uleioase, des folosite in
prepararea hranei, sunt bogate in grasimi saturate. Transgrasimile rezultate prin
adaugarea hidrogenului uleiurilor vegetale sunt des folosite in restaurante si in fast-
food-uri. Fructele si legumele nu contin colesterol, de aceea sunt recomandate in
orice tip de dieta. Daca prezinti un nivel crescut al colesterolului sanguin trebuie sa
urmezi o dieta sanatoasa, sa practici regulat miscare fizica, sa mentii o greutate
corporala corespunzatoare. In cazul in care ai nevoie de medicamente pentru a
reduce nivelul colesterolului, este bine sa recurgi la respectarea unei diete
sanatoase atat pentru a-ti diminua cantitatea de colesterol, cat si pentru a-ti
imbunatati sanatatea cardiovasculara;

Inactivitatea fizica - un stil sedentar de viata este un factor de risc pentru bolile
arterelor coronare. Cand inactivitatea fizica este asociata cu o alimentatie
nesanatoasa, pot rezulta diabetul si hipercolesterolemia. Toti acesti factori reuniti
maresc riscurile bolilor cardiovasculare. Exercitiile regulate si moderate impiedica
declansarea hipertensiunii arteriale si a altor afectiuni cardiace. Activitatea fizica
controleaza nivelul colesterolului, diabetul, obezitatea si tensiunea arteriala. Pentru
a avea repercusiuni pozitive, trebuie sa pratici sportul cel putin timp de 30-60 de
minute pe zi. Activitatile moderate precum plimbarile, dansul, gradinaritul, munca
in gospodarie pot ajuta de asemenea la o buna functionare a inimii. Persoanele care
sunt complet inactive pot incepe cu 10 minute de miscare pe zi, urmarind cresterea
minutelor de la o zi la alta. Inainte de a incepe un program riguros de exercitii este
bine sa afli si parerea doctorului. Acest lucru este recomandabil mai ales daca esti
de varsta medie sau si mai in varsta, daca esti predispus bolilor cardiace, daca ai
suferit un accident vascular cerebral sau daca ai avut un regim sedentar de viata
pentru o perioada lunga de timp;

Obezitatea si greutatea supraponderala - oamenii care au un exces de grasimi in

organism sunt predispusi multor probleme de sanatate precum: hipertensiunea
arteriala, hipercolesterolemia, un nivel ridicat al trigliceridelor, diabetul si bolile
coronariene. Multe persoane obeze si supraponderale se confrunta cu nenumarate
dificultati in lupta impotriva kilogramelor in plus. Nu uita insa ca pana si o
pierdere ce pare la prima vedere nesemnificativa reduce hipertensiunea arteriala si
nivelul colesterolului total. Daca nu poti slabi apeleaza la indicatiile medicului
nutritionist. Incearca sa atingi o greutate corespunzatoare si apoi sa o mentii.
Pentru a pierde din greutate, femeile ar trebui sa consume intre 1200 si 1500 de
calorii pe zi, insa nu mai putin de 1200, in timp ce barbatii ar trebui sa se
incadrezee intre 1500 si 1800 de calorii pe zi, dar nu mai putin de 1500;

Diabetul zaharat - diabetul este o boala in care organismul nu mai raspunde

corespunzator hormonului insulina. Organismul are nevoie de insulina pentru a
tranforma zaharul, amidonul si alte alimente in energie. Diabetul (boala ce se
caracterizeaza prin cresterea cantitatii de zahar in sange si in urina) se intalneste
sub doua forme principale:

Diabetul juvenil apare inca din primii ani de viata. Persoanele care se confrunta cu
aceasta forma de diabet prezinta o deficienta insulara primara si trebuie sa-si faca
insulina pentru a ramane in viata.

A doua forma de diabet este cea mai intalnita forma si apare de obicei in cazul
adultilor de varsta mijlocie.

Obezitatea si inactivitatea fizica sunt principalii factori de risc ai acestei boli. Intr-o
forma usoara, diabetul poate trece nedetectat pentru mai multi ani. Diabetul
netratat creeaza probleme medicale serioase, incluzand bolile cardiovasculare.

Chiar daca nivelul de glucoza se afla sub control, diabetul mareste riscurile
atacurilor, ale accidentelor vasculare cerebrale si ale hipertensiunii arteriale.
Tensiunea arteriala a unui diabetic trebuie sa fie mai scazuta de 120/80 mm Hg. De
cele mai multe ori, diabeticii mor din cauza uneia dintre afectiunile
cardiovasculare. Pentru oamenii care se confrunta cu diabetul este foarte important
sa consulte medicul si sa mearga periodic la control. Controlul greutatii, exercitiile
fizice, chiar medicatia sunt lucruri ce trebuiesc respectate de diabetici pentru a
reduce factorii de risc la care sunt supusi.
2.Factorii de risc ce nu pot fi controlati:

Inaintarea in varsta - atacurile de inima se pot declansa la orice varsta. Cu toatea

acestea, o data cu trecerea anilor creste riscul confruntarii cu una dintre afectiunile
cardiovasculare.

Sexul masculin - comparativ cu femeile, barbatii prezinta un risc accentuat fata de

diferitele boli cardiovasculare. Femeile se confrunta cu acesti factori de risc mai
ales dupa perioada in care se instaleaza menopauza.

Ereditatea - daca fratele, tatal sau bunicul tau au suferit un atac de inima inainte de
55 de ani sau sora, mama sau bunica ta s-au confruntat cu afectiuni
cardiovasculare, si tu poti prezenta factori de risc mariti. Unele familii sunt
conditionate genetic privind cresterea nivelului de colesterol sau a trigliceridelor.
Diabetul ca si hipertensiunea arteriala se pot transmite de la o generatie la alta.
Bineinteles, este adevarat ca si stilul de viata caracteristic fiecarei familii poate
accentua sau diminua factorii de risc. De exemplu, membri unei familii pot fi
supraponderali, inactivi fizic, pot fuma sau pot avea o alimentatie bogata in grasimi
si colesterol. Tocmai pentru ca nu poti controla mostenirea ereditara, este cu atat
mai important sa tratezi si sa controlezi la timp toti factorii de risc pentru a evita
afectiunile cardiovasculare.

3.Alti factori de risc ai bolilor cardiovasculare:

Reactia in fata stresului - toata lumea se confrunta cu stresul, insa, fiecare persoana
are stilul specific de a reactiona in fata lui. Stresul acumulat intr-o cantitate sporita
pe o durata lunga de timp si reactia de negare a acestuia pot cauza diferite
probleme (mancatul excesiv, fumatul etc) care predispun la bolile cardiovasculare.
Gaseste modalitati sanatoase pentru a-i tine piept stresului. Daca simti ca reactia ta
fata de stres iti influenteaza negativ sanatatea apeleza la indicatiile doctorului.

Alcoolul consumat in exces mareste tensiunea arteriala, conducand la insuficienta

cardiaca sau chiar la infarct. Femeile ar trebui sa nu consume mai mult de o
bautura alcoolica pe zi. Barbatilor le este permisa consumarea a doua bauturi
alcoolice pe zi. Daca nu bei, nici nu te gandi sa schimbi acest lucru, iar daca bei,
incearca sa o faci intr-o maniera moderata. Pentru a preveni malformatiile nou-
nascutilor, femeile insarcinate nu trebuie sa consume bauturi alcoolice sub nici o
forma.
Consumul de droguri - drogurile intravenoase cauzeaza endocardita si atacul de
inima. Consumul de cocaina determina producerea accidentelor vasculare cerebrale
si a infarctelor. Uneori, utilizarea drogurilor este fatala de la prima incercare.

Batranetea si menopauza - cu cat o femeie inainteaza in varsta, cu atat mai mult se

expune riscurilor de a se confrunta cu bolile cardiovasculare. Daca menopauza este
provocata pe cale chirurgiala prin indepartarea uterului si a ovarelor, factorii de
risc se agraveaza.

Acordarea corespunzatoare a prioritatilor in cadrul organizarii sistemului de

sanatate publica reprezinta o conditie obligatorie in minimalizarea riscului
cardiovascular si prevenirea consecintelor acestuia.

Sustinerea unei politici intersectoriale bazate pe sprijinul reciproc intruneste cele

mai eficace masuri de combatere a efectelor negative in sfera socio-medicala si
economica a unui teritoriu. Conform Cartei Europene a sanatatii Cardiovasculare
se necesita promovarea si sustinerea masurilor care acorda prioritate interventiilor
orientate catre stilul de viata si reducerea inechitatilor si inegalitatilor intre state in
ceea ce priveste bolile cardiovasculare,conform art.1 si 2 al acesteia.

Principalele deziderate ale unei politide sanatate trebuie sa fie:reducerea incidenţei

primului eveniment clinic CV şi a recurenţelor datorate bolii coronariene, AVC
ischemic sau bolii arteriale periferice, prevenirea handicapului determinat de un
eveniment cardiovascular acut, a morţii subite, cu scopul final de prelungire a
supravieţuirii şi creştere a calităţii vieţii. Implementind strategia populationala
aplicata global la nivelul populatiei si strategia individuala,a riscului inalt,aplicata
pacientilor ce se afla la evidenta cu maladii CV sau a celor cu risc inalt sa dezvolte
pe parcursul vietii.

Sanatatea cardiovasculara reprezinta un pilon al societatii contemporane cu

importante Valente sociale,medicale,demografice si economice pt un stat.
Preventia acestor maladii reprezinta o functie indispensabila a Sistemului de
Sanatate Publica printr-un efort comun al tuturor sectoarelor de dezvoltaare si al
intregii populatii.

Prevenirea cresterii morbiditatii si mortalitatii cu patologii cardiovasculare poate fi

efectiva daca ar fi elaborata o strategie majora de profilaxie a maladiilor CV,care
ar prevedea:

-acceptarea de catre populatie a unui mod de viata sanatos;

-adresabilitatea sporita a populatiei cu tel profilacticin institutiile medicale;

-educarea din virsta tanara a constientizarii valorii de sanatate si formele de
pastrare a ei;

-sporirea calitatii asistentei medicale cardiace prestata populatie;

-cresterea economico-financiara a capacitatilor institutiilor in promovarea modului

sanatos de viata. Elaborarea unei strategiii eficiente si aplicabile, care să îmbine
atitudinile individuale (evaluare, stratificarea riscului cardiovascular, aplicarea
intervenţiei, reevaluarea rezultatelor) cu cele populaţionale (accesibilitate crescută
la măsurile prevenţiei cardiovasculare) pe fondul unui cadru socio-politic favorabil
la nivel naţional şi european având drept obiectiv fundamental reducerea
morbidităţii şi mortalităţii CV. Federatia Mondiala a Inimii (World Heart
Federation—WHF) a lansat Ziua mondiala a inimii in anul 2000, pentru a fi
marcata, in fiecare an, in ultima duminica a lunii septembrie. Prevenirea
maladiilor cardiovasculare reprezinta o responsabilitate a intregii societati ca parte
si a fiecarui individ pt asigurarea mentiunii facute de Carta Europeana a Sanatatii
Cardiovasculare:

“Fiecare copil nou nascut are dreptul de a trăi până la vârsta de cel putin 65 de ani
fără a suferi de o boală cardiovasculară ce poate fi prevenită!”